Romanitatea romlini/or in viziunea istoriei/or
Romanii sunt un popor romanic (latin) a cruui etnogeneza (proces de formare) a cunoscut trei etape: civilizatia geto-dacA supusA cuceririi romane, sinteza daco-romanA reaIizatA in urma procesului de romanizare ~i adaosul slav din secolele VI-VII. Romanitatea reprezintA un element esential al identitAtii lingvistice ~i culturale a poporului roman. Originea latinA ~i vechimea romanilor pe aceste meleaguri este subliniatA in istoriografia Evului Mediu. Primii autori apartin lumii bizantine, unde identitatea etnica a romanilor era bine cunoscuta. {ntr-un tratat militar, Strategikon (secolul al VII-lea), datorita limbii, ace~tia erau numiti romani, termen intalnit mai tarziu ~i la imparatul Constantin al VII-lea Porfirogenetul (912-959) care, In lucrarea sa Despre administrarea imperiului, preciza ca "ace$tia se mai numesc $i romani pentru ca au venit din Roma $i poarta acest nume pana in ziua de astiizi". Acest (}spect a fost confirmat in cronica sa de loan Kynnamos, care a sW batut teritoriile nord-dunarene: ,,se zice ca sunt vesti,i demult din Italia".
La fel ca ~i bizantinii, ungurii au intretinut un contact permanent cu romanii, romanitatea acestora fi indu-Ie cunoscuta. Notarul anonim al regelui Bela afirma in cronica sa, Faptele unguri/or (Gesta Hungarorum) . ca, la sosirea lor, ungurii au gasit 'in Panonia slavi, bulgari ~i "biachi, adica pastorii romani/or". La fel, ungurii, condu~i de ~eful lor Tuhutum, i-au giisit in Transilvania (sec. IX-X) pe romani ~i pe slavi. Un secol mai tarziu, Simon de Keza nota in Gesta Hunnorum et Hungarorum, ca romanii erau 'in Panonia la venirea hunilor, iar in vremea lui Attila romanii, locuitori ai ora~elor s-au inapoiat in Italia, doar "vlahii", care erau pastorii ~i agricultorii acestora, rnmanand de bunavoie in Panonia. Intrarea spatiului roman esc 'in sfera de interese a Romei ~i a misionarilor ei face ca papalitatea sa ia cuno~tintii despre existenta romanilor ~i apartenenta lor la "ritul grecilor", nelegitm 'in viziunea curiei papale. Mai tarziu, odata cu desta~urarea luptei antiotomane a TArilor Romane, interesul european fata de romani a sporit, manifestiindu-se in pteocupArile umani~tilor fatA de originea ~i istoria acestora. Poggio Bracciolini a fost printre primii umani~ti care au afirmat originea romanA a poporului roman. Pe langa numeroase elemente comune Iimbii latine ~i romane, el a constatat existenta la romanii nord-dunlireni a unei traditii referitoare la descendenta lor
7
Istorie. Bac
dintr-o colonie fondata de Traian. Contemporanul sau, Flavio Biondo, afirma despre romanii cu care se intalnise la Roma ca "invocau cu mandrie originea lor romana", iar cu Enea Silvio Piccolomini, devenit papa sub numele de Pius al II-lea, ideea originii romane a acestora a intrat In circuitul ~tiintific european.
Istoriografia romaneasdi este prezenta prin Nicolaus Olahus, umanist transilvanean de faima europeana, ellnsu~i de origine romana, care In lucrarea sa Hungaria (1 536), este primul care sustine unanimitatea de neam, limba, obiceiuri ~i religie a romanilor. Deasemenea, Johannes Honterus, originar din Bra~ov, Inscrie In harta sa (1542) numele "Dacia" pentru Intreg teritoriullocuit de romani. Mai sunt ~i cronicarii moldoveni: Grigore Ureche, In Letopise{ul Tiirii Moldovei ~i Miron Costin, In De neamul moldovenilor, care vorbesc despre originea noastra latina: "De la Ram ne tragem $i cu a lor cuvinte ni-i amestecat graiuf'. Stolnicul Constantin Cantacuzino, In Istoria Tiirii Romane~ti, precum ~i Dim itrie Cantemir, In Hronicul vechimii romano-moldovlalli/or, au subliniat continuitatea de viata a dacilor sub sUipanirea roman a, unitatea ~i continuitatea romanilor.
Odatacu cronicarii moldoveni ~i munteni, cunoscatori ai scrierilor umaniste, chestiunea unanimitatii este transferata din sfera traditiei In cea a istoriografiei, pentru ca Scoala Ardeleana sa faca din aceasta
o arma In lupta de emancipare nationala ~i sociala a _romanilor transilvaneni.
Politizarea romanitatii romanilor. Pana In secolul al XVIJI-Iea, continuitatea romanilor In tinuturile carpato-dunarene era considerata un fapt normal ~i logic. 'Insu~i Imparatul Austriei, los if al II-lea (1780-1790), Ii considera pe romani "incontestabil, cei mai vechi $i mai numero$i locuitori ai Transilvanier'. Dar, pentru populatia majoritara a Transilvaniei , Incepe lupta pentru drepturi politice refuzate secole de-a randul de catre "natiunile privilegiate". A fost elaborat Supplex Libel/us ValacJlOrum (1791), memoriu prezentat Curtii de la Viena, In care se subliniaza ca romanii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, fiind urma~i ai coloni~tilor lui Traian.
In aceasta atmosfera a fost lansata "teoria imigrationista" a lui Franz Sulzer, din Istoria Daciei Transalpine, potrivit careia romanii nu se trag din coloni~tii romani din Dacia, aceasta fiind parasita in intregime odata cu retragerea aureliana. Prin urmare, romiinii s-au nascut ca popor la sud de Dunare, undeva Intre bulgari ~i albanezi, de la care au preluat influente In limba, precum ~i credinta ortodoxa.De aici, ei au emigrat catre mijlocul secolului al XIII-lea din sudul Dunarii
8
Sinteze
In Transilvania, unde Ii vor gasi stabiliti pe unguri ~i pe sa~i. Prin teoria sa, Sulzer sfida parerea unanima din cultura ~i ~tiinta istorica europeana care Ii considera pe romiini urma~i ai romanilor lui Traian. Istoricul englez E. Gibbon, autor al unei celebre istorii a Imperiului Roman (1787), arata ca In Dacia, dupa retragerea aureliana, a ramas ,,0
parte insemnata din locuitorii ei, care mai mare groaza aveau de migrare decat de stapanitorul got" . De la ace~ti locuitori vor deprinde migratorii "agricultura $i placerile lumii civilizate". Netemeinicia afirmatiilor lui Sulzer a fost reliefata de reprezentantii Scolii Ardelene
(S. Micu, Gh. Sincai, P. Maior, l. Budai-Deleanu), dar ~i de carturarii sa~i (L. Toppeltinus, J. Troster).
Mai tarziu, dupa realizarea dualismului austro-ungar (1867), imigralionismul este readus cu ~i mai multa tarie In dezbaterile istoricilor de catre un geograf austriac, Robert Roesler. Teoria lui Sulzer este rel uata ~i imbogatita In lucrarea Studii romane~ti. Cercetiiri asupra istoriei vecJli a romani/or ~i va fi denumita "roesleriana". Ideile principale sustinute de aceasta cauta sa demonstreze exterminarea dacilor In urma razboaielor cu romanii, cauza care a contribuit ~i la disparitia vechilor toponimii dacice; romanizarea nu se putea efectua In cei 165 de ani de stapanire romana, iar, pentru ca dacii rama~i In viata traiau izolati, Dacia a ramas pustie la retragerea aureliana; poporul roman ~i limba roman a s-au format In sudul Dunarii.
Scopul acestor teorii era limpede: anularea argllmentelor istorice ale romanilor in lupta politica din Transilvania ~i justificarea pozitiei privilegiate detinute de catre maghiari, sa~i ~i secui. Teoria roesleriana a fost combatuta cu succes de lucrarile istoricilor romani B.p. Hasdeu ~i A:D. Xenopol. Mai tarziu, investigatiile ~tiintifice conduse de marii no~tri istorici ~i lingvi~ti -N. lorga, V. Parvan, c. Daicoviciu, Gh.1. Bratianu, AI. Rosetti, c.c. Giurescu, alaturi de cercetarea arheologica, au facut progrese remarcabile, infirmand teoria imigrationista. Pe aceea~i pozitie s-au situat ~i multi istorici straini -Th. Mommsen,
I. Jung, C. Patsch, P. Mackendrick, care considera ca romanii sunt urma~ii daco-romanilor ~i ca s-au format ca popor In Dacia Traiana.
9
•
B. OAMENII, SOCIETATEA ~I
LUMEA IDEILOR
Secolul xx inlre democra(ie # totalitarism
Jdeologii # practici politice in Romania # in Europa
Aparenta victorie a democratiei. Sfar~itul marii conflagratii mondiale (1918) cons fin tea nu numai victoria AngJiei, Frantei ~i Statelor Unite, ci ~i 0 victorie a democratiei. Imperiile multinationale, bazate pe regimuri autoritare, s-au destramat ~i locul lor a fost luat de state nationale, care vor opta pentru sisteme poJitice republicane sau monarhii constitutionale. Schimbarea hartii politice, precum ~i noile raporturi de forta central ~i est-europene aveau sa fie confinnate prin tratatele de pace de la Paris (1919-1920). Europa ie~ise, insa, zdruncinata din razboi. Atat invingatorii, cat ~i invin~ii, se confruntau cu grave probleme economice, sociale ~i financiare. Razboiul produsese pierderi umane ~i materiale uria~e: zonele care fusesera teatre de razboi erau devastate; muncitorii calificati pieri sera pe front 'in buna parte; femeile care i-au inlocuit In fabrici ~i uzine manifestau 0 tendinta de emancipare, ce se va accentua in timp prin dezvoltarea mi~carii feministe; efortul prelungit de razboi a f~rtat statele participante la cheltuieli care Ie depa~eau posibilitati1e. In felul acesta, raporturile economice dintre S.U.A. ~i marile puteri europene se vor modifica. Anglia ~i Franta au devenit datoare Americii, iar pietele lor de pe alte continente vor fi pierdute in favoarea S.U.A. ~i a Japoniei.
Statele Unite, ie~ite mai putemice din razboi, s-au implicat economic 'in Europa, chiar dac~ republicanii reveniti la putere au adoptat 0 politica izolationista. Intre 1920-1933, cei trei pre~edinti republican i (Harding, Coolidge ~i Hoover) au limitat interventia statului 'in economie, lasand-o 'in seama oamenilor de afaceri. Sufragiul universal devine ~ realitate prin extinderea dreptului la vot ~i pentru femei (1 920). In Franta ~i Anglia democratia parlamentara ~i-a unnat cursul, neintrerup de razboi. Aparitia Partidului Laburist face ca scena pol itica britanica .sa functioneze cativa ani cu trei partide; femeilor Ii se acorda dreptul de vot (1918); refacerea economica s-a datorat unei remarcabile stabiliUlti politice ~i interventiei statu lui in economie. In ceea ce-i prive~te pe francezi, existenta unui numar mare de partide politice a indus un anume grad de instabilitate. Fonnarea unor coalitii (Blocul National ~i Uniunea NationaIa) aveau ca scop principal blocarea accesului 1a putere al extremelor politice aparute imediat dupa incheierea razboiului.
\0
S inteze
Italia parea de neguvemat, democratia liberala fiind 'in criza. Opinia publica era foarte deceptionata de rezultatul razboiului, de gravitatea problemeloreconomice ~i socia Ie, precL!.m ~i de instabilitatea ministeriala (4 guveme in 3 ani, 1912-1922). In Gennania, dupa tulburarile revolutionare care I-au silit pe Wilhelm al II-lea sa abdice ~i sa paraseasca tara, este proc\amata republica parlamentara, numita Republica de la Weimar (1912). A fost desfiintata autoritatea printilor, au fost acordate drepturi ~i libertati democratice cetatenilor ~i a fost introdus votul universal. Tara se stabilizeaza sub conducerea unei majoritati conservatoare ~i a mare~aului Hindenburg, ales pre~edinte (1925).
Romania, unificata din punct de vedere teritorial (1918), se 'inscrie pe aceea~i linie evolutiva: acordarea votului un iversal (19 18), rezolvarea problemei agrare prin Improprietarirea tarani lor (1921), precum ~i infiintarea partidelor ce apartin minoritatilor au impulsionat viata politica, contribuind la consolidarea democratiei. Noile realitati politice sunt consacrate prin Constitutia din 1923, iar dezvoltarea economica va atinge nivelul antebelic In anii unnatori.
In concluzie, sfar~itul Marelui Razboi (1918) consacra victoria democratiei dar, in realitate, atat des~urarea contlictului cat ~i evolutia postbelica au impus renuntari pennanente la acest ideal. Noile state din centrul ~i sud-estul Europei, recunoscute prin tratatele de la Versailles, I~i simteau frontierele vulnerabi le in fata tendintelor revizioniste, motiv pentru care democratia este repusa curiind In discutie. Situatia se comp lica ~i mai mult, ca unnare a faptului ca state Ie invinse ~i Rusia Sovietica nu luasera parte la Incheierea pacii.
Abandonarea democratiei. Dupa razbo i, confruntandu-se cu reale dificultati de adaptare la provocarile lumii postbelice ~i negasind solutii In gandirea politica ~i in sistemul politic democratic, multe tari s-au orientat spre oferta totalitara.
In mod paradoxal, prima sursa a viitoarelor crize politice 0 vor constitui frustarile create de tratatele de pace. Gennania, declarata unic vinovat pentru dec\an~area razboiului ~i obligata la plata unei uria~e despagubiri de razboi, trebuie sa abandoneze orice pretentii coloniale ~i sa renunte complet la propria annata. Frustrarea poporului gennan este alimentata ~i de criza economica, de inflatia galopanta ~i de ocuparea Ruhrului (1923) de catre . francezi. Italia, de~i se numara intre state Ie Invingatoare, este departe de a fi 0 sursa de stabilitate. Comuni~tii erau autorii unor greve de proportii (1920), iar fortele ultranationaliste 'i~i afi~au violent nemultumirea atat fata de tratatele de pace, care nu ofere au Italiei toate teritoriile anterior promise, cat ~i fata de ascensiunea stangii.
II
[storie. Bac
Dupa victoria sovietelor In Rusia (1917), bol~evicii au instituit un regim de dictatura In numele proletariatului. In realitate, "dictatura proletariatului" Insemna dictatura partidului comunist care a eliminat partidele de opozitie ~i a practicat teroarea de stat prin organe de represiune ~i supraveghere a populatiei. Economia de piata a fost lichidata, tredindu-se la economia planificata, Impreuna cu 0 industrializare ~i colectivizare fortata.
Admiratorii revolutiei sovietice deveneau tot mai activi In Europa, determ inand aparitia partidelor comuniste, care vor fi bjne integrate In Intemationala Comunista coordonata de la Moscova. In felul acesta, partidele comuniste au jucat In tarile lor rolul de instrumente de subversiune politica ~i de sprijin In favoarea U.R.S.S., primul stat total itar.
Tot dupa razboi au aparut ~i mi~carile fasciste, mai Intai in tarile Invinse (Germania, Ungaria, Bulgaria) sau nemultumite (ltalia). Mi~cari cu caracter fascist au aparut ~i In celelalte tari (Spania, Portugalia; Anglia, Franta, Romania), toate afi~and un nationalism agresiv ~i fiind profund antidemocratice.
Statele totalitare au fost un produs al ideologiilor extremiste: de stanga (comunism) sau de dreapta (fascism). Aparute ca 0 reactie Ia amenintarea comunista, regimurile totalitare de dreapta au limitat sau suprimat drepturile ~i libertatile democratice ~i au eliminat din viata politica fortele care Ii se opuneau. Fascismul italian, bazat pe ideologia statu lui ~i a natiunii, I-a propulsat la putere pe Mussolini (1922). Punctele sale de sprijin erau mituI natiunii unitare ~i trecutul glorios al ltaliei. Valorile liberale erau negate, fiind considerate vinovate de declinul statului, iar pluralismul politic era privit ca 0 sursa de divizare a natiunii. Mussolini se dorea ~eful unui stat putemic, avand un control complet asupra cetatenilor ~i reprezentand interesul national. La baza societatii trebuia sa fie omul nou, disciplinat ~i domic de cucerire.
Cunoscuta sub numele de nazism, ideologia care I-a adus pe Adolf Hitler la putere In Germania (1933) se baza pe puritatea rasei. Poporul german, In viziunea nazi~tilor, se identifica cu 0 astfel de rasa superioara, cea ariana. Pentru Hitler, statuI totalitar nu era altceva decat un instrument capabil sa apere aceasta comunitate rasiala. Elementele impure ~i decadente care puteau vi cia puritatea rasei ariene erau evreii, tiganii ~i slavii, considerati rase inferioare. Un stat german putemic era, In viziunea nazi~tilor, singurul care putea spala umilinta la care fusesera supu~i germanii la Versailles.
In ceea' ce prive~te Rusia interbelica, marea ambitie a lui Stalin a fost sa transforme U.R.S.S. intr-un stat modem ~i putemic. Instrumentele
1")
Sinteze
folosite In acest scop au fost planificarea, industrializarea ~i colectivizarea
fortata In agricultura, toate dublate de 0 propaganda uria~a ~j de 0
ter~are organizata Impotriva Intregului popor.
Ca toti dictatorii, Mussolini, Hitler ~i Stalin doreau mentinerea
cetatenilor sub un control extrem de strict. Astfel, imensele aparate de
propaganda puse In mi~care aveau drept scop glorificarea imaginii
conducatorului suprem, precum ~i 0 atenta supraveghere a tot ceea ce
putea influenta modul de gandire al oamenilor: ziarele, radioul,
filmuI, literatura. Liderului suprem i s-a conferit apelativul "Ducele"
In ltalia ~i "FUhrer" In Germania, desemnand autoritatea absoluta conducatorul.
Daca regimurile totalitare au avut trasaturi comune, au existat ~i elemente specifice pe care acestea Ie-au cunoscut. De exemplu, stalinismul -ideologia primului regim comunist din istorie -se baza pe principiile fundamentale ale marxism-Ieninismului, tinta sa finala fiind construirea societatii comun~ste, etapa in care atat statuI cat ~i clasele sociale urmau sa dispara. In cazul Germaniei, statuI totalitar bazat pe superioritatea rasei trebuia sa apere aceasta comunitate de elementele impure ~i sa asigure arienilor spatiul vital necesar propriei dezvoItari. Si, cum acest spatiu depa~ea cu mult granite Ie statului german, se ajunge la ramoi, ca principal instrument care rezolva aceasta situatie.
In ce prive~te Romania, Infiintarea Partidului Comunist (1921), supus Comintemului (Intemationala Comunista) de la Moscova, urmata de mi~carea de factura fascista Legiunea Arhanghelului Mihail (1927), au constituit principaleIe forte antidemocratice din perioada interbelica.
Daca mi~carea comunista avea 0 pondere putin semnificativa, In schimb, mi~carea legionara era 'in plina dezvoltare. Condusa de Comeliu Zelea Codreanu, numit Capitan al mi~carii, legiunea a profitat de nemultumirea populara fata de guvemarea partidelor traditionale ~i a actionat pentru mentinerea Romaniei Mari, dar a practicat ~i violenta fata de adversarii politici ~i autoritati, ajungand chiar la asasinate: I.G. Duca, Virgil Madgearu, Nicolae Iorga. In pofida acestei realitati ~i a imperfeqiunilor democratiei romane~ti, Romania a rezistat ofensivei totalitare pana In 1938, cand regele Carol al II-lea ~i-a impus regimul autoritar (J 938-1940), urmat apoi de dictatura militara a generalului Antonescu (J941-f944) ~i, In final, de perioada regimului com unist (1947-1989). A fost perioada In care traditia democratiei romane~ti a fost abandonata ~i multi oameni poltici ~i de cultura au fost obligati sa-~i paraseasca tara sau sa se supuna riscului eliminarii fizice in pu~cari ile comuniste.
13
[storie. Bac
Lumea postbelica. Sfar~itul celui de-al Doilea Razboi Mondial nu a reu~it sa tran~eze competi~ia dintre democratie ~i totalitarism. Prin Infrangerea Germaniei, Italiei ~i Japoniei erau inlaturate principalele regimuri fasciste, cel italian ~i cel german, dar victoria obtinuta de Uniunea Sovietica ~i ocuparea de catre armatele acesteia a celei mai mari paTti din Europa de Est au avut drept consecinta instalarea prin lovituri de fOTta ~i fraude electorale a unor regimuri comuniste In tari precum Polonia, Romania, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia ~i Germania de Est. Tot cu sprijinul direct sau indirect al U.R.S.S. comuni~tii vor prelua puterea ~i In alte tari: Iugoslavia, Albania, China, Coreea de Nord, Vietnam ~i Cuba.
De~i fusesera aliate cu Rusia Sovietica impotriva regimurilor fasci ste, democratiile occidentale au sfiir~it prin a intelege pericolul pe care II reprezenta extinderea totalitarismului comunist. In frunte cu S.U.A., ele au trecut la un program de stavilire (containment) a expasiunii comunismului (1947). Prin urmare, statele lumii s-au regrupat, de aceasta data pe criterii politice, lumea evoluand In urmatoarele decenii In logica noului tip de conflict -"razboiul rece". Se na~tea astfel o lurne bipolara, construita In jurul principalelor centre de putere economica ~i militara a lumii: N.A.T.O. (In jurul S.U.A.) ~i Pactul de la Var~ovia (In jurul U.R.S.S.). Prima grupare, denumita ~i "Iumea libera", a continuat sa se dezvolte pe principiiIe democratiei pluraliste, iar cea de-a doua, blocul comunist totalitar -pe principiile democratiilor populare.
Constituit ca urmare a amenin~arii Arm atei Ro~ii, blocul sovietic avea sa cunoasca, mai tarziu, primele fisuri.: revolutia maghiara din 1956, criza cehoslovaca din 1968, precum ~i fenomenul "Solidaritatea", din Polonia anilor ' 80. [mensa presiune economica imp usa Uniunii Sovietice de cursa inarmarilor au determ inat regimurile comuniste est-europene sa treaca la reforme politice. Promovarea acestora de catre Mihail Gorbaciov a condus nu numai la dezmembrarea blocului comunist (1989), ci ~i a U.R.S.S (199 1). Era sfiir~tul totalitarismului promovat de ideologia comunista ~i Inceputul tranzitiei spre democratie a statelor est-europene. Se Incheia, deocamdata, Infruntarea dintre democratie ~i totalitarism, care a constituit una dintre principalele caracterisitici ale
secolului al XX-lea.
14
Constitu{iile din Romania
Constitutia reprezinta un act juridic ~i politic fundamental al unei Wi. Prin constitutie se reglementeaza relatiile referitoare la forma de guvernamant, structurile ~i atributiile puterilor in stat ~i se formuleaza drepturile fundamentale ale cetatenilor.
Constitutia din 1866
Prima constitutie romaneasca a fost elaborata In anul 1866, In tirnpul domniei lui Carol de Hohenzollern Sigmaringen (domn intre anii 1866-188 I; rege Intre anii 188 I -I 9 I 4) ~i a avut ca model textul actului fundamental din Belgia, considerat la acea data cel mai democratic la nivel european.
Structurata pe titluri, sectiuni, capitole ~i articole, Constitutia inscrie urmatoarele principii de baza: suvernanitatea nationala, separarea puterilor in stat, guvernarea reprezentativa.
De mentionat faptul ca, de~i Romania era sub suzeranitatea imperiului Otoman, Constitutia nu tacea nicio referire la acest aspect juridic international, de dependenta fata de Poarta.
Constitutia prevedea ca "Principatele unite formeazii un singur stat cu nume/e de Romania" ~i ca teritoriul statului era inalienabil (nu putea fi instrainat) ~i indivizibil (nu putea fi impaTtit).
-Cele trei puteri publice -executiva, legislativa ~i judecatoreasca -, se specifica In Constitutie, "emanii de la natiune, care nu Ie poate exercita decat numai prin delegatiune".
Puterea executivii 0 exercita domnitorul ~i guvernul, avand la baza principiul monarhiei ereditare, pe linie masculina ~i prin ordinul de primogenitura (primul nascut in familie).
Constitutia acorda largi prerogative domnitorului: dreptul de a numi ~i revoca mini~trii ~i inaltii functionari publici; conducator suprem al armatei; sanqioneaza (aprobarea unei legi de catre ~eful statului pentru a dobandi un caracter executiv) ~i promulga legile (a oferi un caracter executOJ:iu unei legi), acorda amnistie (iertarea pedepsei ~i inlaturarea raspunderii penal e) ~i gratiere (scutirea total a sau Partiala de executarea pedepsei, mentinand insa condamnarea), are drept de veto absolut (drept de a se opune adoptarii unei propuneri sau hotarari), poate sa dizolve Parlamentul (cu conditia sa organizeze alegeri intr-un interval de maximum 0 luna), confera decoratii ~i grade militare; semneaza conventiicomerciale varnale ~i altele asemenea . .
Puterea legis/ativa este colectiva, formata din domn ~i Parlament (numit Reprezentanta Nationala). Sistemul parlamentar este bicameral
15
Istorie. Bae
(Adunarea Deputatilor ~i Senat) ~i, datorita votului cenzitar (dreptul de vot este acordat cetatenilor In funqie de averea, veniturile, capitalul bancar sau industrial de care dispun) se 1mparte in colegii (Adunarea Deputa!ilor avea, initial, 4 colegii, ulterior 3, iar Senatul -2 colegi i). Parlamentul voteaza legile ~i are drept de interpelare parlamentara (procedura parlamentara prin care deputatii pot sa ceara explicatii unui membru al guvernului sau Intregului guvem); Adunarea Deputatilor are ~i un atribut special: discuta ~i voteaza bugetul de stat (aspect nou fata de actele cu valoare constitutionala anterioare).
Puterea ;udecaloreascii se exercita de catre Curti de Judecati ~i Tribunale; instanta suprema este Inalta Curte de Casatie; hotararile ~i sentin!ele lor se pronunta In virtutea legii ~i se exercita In numele
domnului.
Principiul responsabilitatii ministeriale atesta ca legile semnate de domn sunt contrasemnate de mini~trii ·(de resort), fiind singurii raspunzatori de repetarea acestora.
Principiul drepturilor ~i libertatilor cetatene~ti fnscrie: libertatea con~tiintei, cuvantului, presei, de asociere ~i fntrunire; inviolabilitatea domiciliului; libertatea individuala vizeaza prezumtia de nevinovatie; articolul 7 acorda cetatenie romana ("Impamantenire") doar cre~tinilor, iar proprietatea privata este considerata sacra ~i inviolabila (exproprierea se racea In situatii exceptionale de interes public, cu acordul domnitorului
. ~i cu dreapta despagubire); dreptul la educatie (Invatamantul primar este obligatoriu ~i gratuit).
Concluzie: Constitutia din 1866, prin prevederile ~i principiile care stau la baza ei, poate fi considerata una dintre cele mai liberale din epoca.
Constitutia din 1923
Adoptata In urma desavar~irii unitatii statale nationale din 1918 (fonnarea Romaniei Mari) ~i a modificarilor politice (1881 -Romania devine regat; 1877 -prociamarea independentei de stat a Romaniei), considerata una dintre cele mai democratice din Europa perioadei interbelice, Constitutia din 1923 este structurata asemeni celei din 1866 (titluri, sec!iuni, capitole ~i articole); sunt mentinute 0 parte din articolele Constitutiei din 1866, altele dispar ~i apar articole noi, care reflecta schimbarile petrecute la sfar~itul secolului al XIX-lea ~i Inceputul secolului al XX-lea.
Romania era stat national unitar roman, ceea ce confinna unirea
I
provinciilor romane~ti -Basarabia, Bucovina ~i Transilvania -cu Tara Romaneasca, din anul 1918.
16
Sinteze
Romania era regal iar regele, impreuna cu guvernul, reprezenta
puterea executiva. Prin Constitutia din 1923, In cazul minoratului
regelui se instituia 0 Regen(a aldituita din trei persoane, stabilite de
rege In timpul vietii, ~i nu prin testament; pe durata acesteia nu se
putea aduce nicio modificare Constitutiei.
in ceea ce prive~te pulerea legislativa, se desfiin!eaza colegiile din
Adunarea Deputatior ~i Senat, datorita legii electoraIe din I91 8, pe
baza direia votuI este universal, direct, egal, secret pentru barbati,
Incepand cu varsta de 21 de ani (excep!ie Iacand femeile, magistratii ~i
militarii).
Se prevedea, de asemenea, Infiintarea unui ConsiIiu Legislativ,
care avea menirea de a ajuta In mod consultativ, nu deIiberativ, la
elaborarea ~i coordonarea legilor.
Pe baza Constitutiei din 1923 se acorda dreptul de ceta!enie indiferent de religie, limba ~i etnie; proprietatea privata este garantata; Invatamantul primar este obligatoriu ~i gratuit In mediul urban ~i rural; zacamintele subsolului (cu excep!ia petrolului) intra in proprietatea statului.
Celelalte prevederi, principii, drepturi ~i libertati raman nes«himbate. Concluzie: legi Ie fundamentale din 1866 ~i 1923 au asigurat funqionarea unui regim democratic In Romania.
Constitutia din 1938
Adoptata In contextulin care, In anul 1937, la alegerile parlamentare, niciun partid politic nu a obtinut 40% din voturi pentru a primi "prima electorala", Constitutia din 1938 este constitutia in timpul regelui Carol al II-lea (1930-1940) ~i se bazeaza pe 0 conceptie autoritara. Constitutia nu mai emana de la natiune, ci de la puterea executiva.
Din punctul de vedere al organizarii fiecarei puteri In stat, noua constitutie contine diferente esentiale fata de constitutiile anterioare.
Regele este caput statului; pulerea legislaliva se exercita de catre Rege prin Reprezenlan(a Nationalii, care se 1mparte In doua: Senatul ~i Adunarea Deputatilor.
Constitutia prevede doua atribute.esentiale ale capului statului, ~i anume: persoana regelui este inviolabila; mini~trii lui sunt raspunzatori -actele de stat ale Regelui vor fi contrasemnate de un ministru care, prin aceasta, devine raspunzator de ele.
Constitutia declara responsabili pe mini~trii care au contrasemnat a~tul ~i, prin aceasta, I~i angajeaza responsabilitatea lor proprie . In Constitu!ia din 1938 prerogativele ~efului statului sunt deosebit de mari (regele are atributii legislative, executive ~i judecatore~ti); Regele
17
/storie. Bae
avea drept de veto absolut, Intrucat putea refuza sanctionarea unei legi rara sa fie nevoit sa explice refuzul sanctionarii acesteia; putea dizolva Parlamentul tara sa fie obligat sa-I convoace Intr-un anumit termen; se con sacra dreptul ~efului statului de a legifera prin decrete-legi; horararife ;udecatore$.ti se executa In numele Regelui.
Titlul II din Constitutia din 1938, care traditional trata despre drepturile omului, este Impartit in doua capito Ie: "Despre datoriile romanilor" ~i "Despre drepturile romanilor". Prioritatea datoriilor fa!a de drepturi demonstreaza Insu~i spiritul constitutiei.
In constitutiile anterioare, romanii aveau numai doua datorii: de a urma cursurile ~colii prim are ~i de a Indeplini serviciul militar.
In privinta Impartirii administrative a tarii, se suprima articolul care viza organizarea In judete ~i este Inlocuit cu articolul prin care tara este Impartita mai Intai In rezidente regale, apoi In tinuturi.
Concluzie: exercitiul puterilor constitutionale trece In mainile Regelui, caruia Ii este atribuit chiar ~i monopolul revizuirii Constitutiei.
Constitutia din 1948
Adoptata In urma abdicarii fortate a regelui Mihai 1 (30 decembrie 1947) ~i a proclamarii Republicii Populare Romiine, 0 "democratie populara" impusa, Constitutia din 1948 evidentiaza institutionalizarea comunismului prin transform area treptata a societatii romane~ti dupa modelul stalinist.
Alcatuita dupa modelul Constitutiei sovietice In vigoare, Constitutia din 1948 a avut un caracter provizoriu, In care prevederile economice prevalau asupra celor politice, ~i a reprezentat instrumentul regal prin care se pregatea trecerea Intregii econom ii sub controlul statului.
Constitutia prevedea: mijloacele de productie, bancile ~i societatile de asigurare pot deveni proprietatea statului cand interesul general 0 cere; comertul intern ~i extern trece sub controlul statului; planificarea economiei nationale.
In Republic~ Populara Romana organul sup rem al puterii se stat este Marea Adunare Nafionala (M.A.N.), organul legislativ. Prezidiul
M.A.N.
este raspunzator fata de M.A.N. Guvernul este organul executiv ~i administrativ ~i da seama In fata
M.A.N.
~i a Prezidiului M.A.N. In perioada dintre sesiuni.
lnstanfele ;udecatore$ti sunt Curtea Suprema, tribunalele ~i ;udecatoriile populare; se suprima inamovibilitatea (calitate a unui demnitar de a nu putea fi transferat, Inlocuit sau destituit din functia pe care 0 ocupa) judecatorilor.
18
Sinteze
Constitutia putea fi oridind modificata la propunerea guvernului sau a unei treimi din deputati, de catre Marea Adunare Nationala.
Consecinfe: se nalionalizeaza, In 1948, principalele Intreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurari ~i de transport; au fost nationalizate 0 mare parte a cladirilor ~i locuintelor; se face 0 noua reforma monetara (sunt confiscate ultimele rezerve In numerar) ~i se hotara~te trasformarea socialista a agriculturii.
Constitutia din 1952 Constitutia din 1952 este legea totalei aserviri a Republicii Populare Romane fata de Uniunea Sovietica. Prin capitolul introductiv, Constitutia pune la baza existen!ei statu lui roman dependenta fata de Uniunea Sovietica. Prietenia cu U.R.S.S. constituie " baza politicii noastre externe" . Principiul de baza al puterii de stat este dictatura proletariatului, regimul de stat al Romaniei este regimuf democrafiei populare, care reprezinta interesele celor ce muncesc. Statui democrat popular este 0 forma a dictaturii proletariatu lui exercitata de Partidul Comunist. Organuf execuliv suprem al R.P.R. este Consiliul de Mini$trii. Justitia este realizata de catre Tribunaful Suprem al R.PR., tribunalele regionale ~i tribunalele populare, ~i de catre tribunalele judecatore~ti, Infiintate prin lege. Unicul organ fegiuitor este Marea Adunare Na/iol1afa (M.A.N .), aleasa pe 0 perioada de 4 ani. M.A.N. alege Tribunalul Suprem pe 0 perioada de 5 ani. Titlul "Drepturile $i datoriile fundamentafe aie cetarenilor" subliniaza preponderenta statu lui asupra cetateanului ~i accentueaza mai mult datoriile decat drepturile.
Dreptul la mundi ~i Invatatura, dreptul de supravietuire (odihna, pensie) erau mai mu lt datorii. Libertatea cuvantului, presei, intrunirilor ~i mitingurilor (element de noutate), libertatea demonstratiilor de masa se exercita "in conformitate cu interesele celor ce muncesc $i in
vederea inlaririi regimului dem ocratiei populare".
"Partiduf Muncitoresc Roman este forfa conducatoare alat a organiza!iilor celor ce muncesc, cat $i a organelor $i institu!iiIor in slat'; dreptul de asociere era subordonat Inregimentarii sub conducerea
P.M.R.
In aceasta Constitutie se vorbe~te pentru prima data despre proprietatea socialista ~i de "rolul conducator al partidulut"' .
19
Istorie. Bac
Constitutia din 1965 Romania este republica socialista, teritoriul fiind "inalienabil ~i
indivizibif' .
Constitutia Republicii Socialiste Romania conferea roiul conducator Partidului Comunist Roman, 'in Intreaga viata a societatii. Organul suprem al puterii de stat este Marea Adunare Nationala, singurul organ legiuitor. Consiliul de Stat, organul suprem al puterii de stat, era subordonat
M.A.N. In anul 1974, prin legea nr. 1, a fost instituita funqia de pre~edinte al
R.S.R., iar atributiile detinute pana atunci de Consiliul de Stat reveneau ~efului statului.
Constitutia din 1991 (revizuita in 2003, prin referendum)
Constitutia a fost elaborata 'in contextul evenimentelor din 1989 prabu~irea regimului comunist In Romania ~i revenirea la un regim democratic. Noua Constitutie Imbina traditia democratica cu noile
principii constitutionale europene. Romania este un stat national, suveran ~i independent, unitar ~i indivizibil; forma de guvernamant este republica semiprezidenfiala; suveranitatea nationala apanine poporului roman, care 0 exercita prin organele sale reprezentative ~i prin referendum. Constitutia are la baza principiul separarii puterilorln stat, a sistemului parlamentar bicamera~ ~i a drepturilor ~i libertatilor democratice. Puterea executiva este reprezentata de Pre~edintele Romanie i (vegheaza la respectarea Constitutiei) ~i de guvem (asigura realizarea politicii interne ~i exteme ~i conducerea general a a administratiei publice). Puterea legislativa 0 exercita Parlamentul bicameral, organ reprezentativ ~i singura autoritate legiuitoare; legile adopt ate de Parlament se trim it spre promulgare pre~edintelui Romaniei. Puterea iudecatoreasca 0 reprezinta instantele judedltore~ti -Curtea Suprema de Justitie. Drepturi ~i libertati cetatene~ti: libertatea individuala, de exprimare, dreptul la Invatatura, dreptul de vot (de la 18 ani), dreptul de a fi ales; proprietatea este ocrotita (drept modificat 'in 2003, cand proprietatea devine garantata), dreptul de a fi ales 'in Parlamentul European, dreptul la libera circulatie 'in tara ~i strinatate; interzicerea pedepsei cu moartea ~i a torturii, libertatea de asociere ~i de 'intrunire. Constitutia din 1991, revizuita In 2003, Imbina traditia democratica
c. STATUL SI POLITICA
Autonomii locale # institu{ii centrale
In spa{iul romiinesc (secolele IX-XVIII)
Context intern. Autonomiile existente in secolele IX-XIII erau 'in pericol de a fi anihilate de catre ungurii instalati 'in Panonia ~i de ci:itre Imperiul Bizantin.
Perioadei secolelor VIII-IX 'ii este caracteristica convietuirea romano-slava, 'in cadrul unor formatiuni politice timpurii.
In spa!iul carpato-danubiano-pontic predominau structurile teritoriale traditionale: ob~tile sate§ti (forme de organizare sociala specifice societatii feudale, caracterizate prin munca 'in comun ~i imbinarea proprietatii private cu cea com una, prin autoconducere ~i aparare ~i stranse legaturi economice 'intre membri); 'in spatiul romanesc, ob~tea sateasca a fost principal a forma de organizare sociala In perioada formarii Iimbii romane ~i a poporului roman; In interiorul acesteia s-au format categoriile sociale fundamentale ale societatii feudale. Ob~tile sate~ti/teritoriale se grupeaza In uniuni siite~ii (N. Iorga -"romanii populare").
Formele traditionale de organizare politica romaneasca predominante In secolele IX-XIII erau cnezatul (formatiune politica care include doua sau mai multe sate, de obicei pe valea unui rau ~i aflat sub autoritatea unui cneaz) ~i voievodatul (formatiune politica alcatuita din doua sau mai multe cnezate, condusa de un voievod, al carui atribut special era cel militar).
Contextul extern este reprezentat de raportul cu ungurii, ale caror atacuri spre Vest au fost oprite In 955 de catre Otto 1. Aqiunile lor se vor Indrepta spre Est, iar cucerirea Transilvaniei se 'incheie In secolul al XIII-lea.
Tipuri de autonomii romane~ti
Spatiul intracarpatic. Izvorul istoric Anonymus, Gesta Hungarorum, face mentiunea, pentru secolul al IX-lea, a urmatoarelor formatiuni politice:
-ducatullvoievodatullui Menumorut (in Cri~ana); centrul situat la Biharea (Bihor); -ducatullvoievodatul lui Glad (in Banat); centre Intarite la Cuvin ~i
O~ova;
-ducatullui Gelu (Transilvania propriu-zisa); centre intarite la Dabaca ~i Moldovene~ti, "Gelu qUidam Blacus" ("Gelu zis Romanul"), avand
din
spatiul romanesc cu principiile constitution ale europene. 20 ca supu~i pe romani ~i slavi ("Blahii et sciavit'), care traiesc in "tara de dincolo de padurF', avand un pamant fertil, sare ~i aur. 21
Istorie. Bac
Continuitatea In fonnatiunea lui Gelu prin Gyla (refuza cre~tinarea in
rit catolic) ~i cea a lui Glad prin Ahtum (care vamuie~te sarea regal itati i
maghiare, care coboara pe Mure~; Invins de maghiari, teritoriul sau
este ocupat) este afinnata de izvorul Viata Sffintului Gerard, pentru
secolul al XI-lea.
in spariul dintre Carpari # Dunare, izvorul istoric Diploma cavaleriJor
ioanqi (1 247), acordata de regele Ungariei, Bela al IV-lea, preceptorului
ordinului ioanit Rembald, ~i Actul papal din 1227 atesta existenta
urmatoarelor fonnatiuni politice:
-2 enezate'in dreapta Oltului:
-al lui Farea~, In nord, spre Viileea
-al lui loan, in sud, fostul judet Romanati
-2 voievodate:
-al lui Litovoi, In nordul Olteniei ~i Tara Hategului (peste munti, In Transilvania) -al lui Seneslau, In nordul Munteniei ~i Tara Severinului, piina la Olt (In 1230 devine Banatul de Severin) Formatiunile politiee, eu exceptia voievodatelor, erau daruite de regele Ungariei cavalerilor ioaniti, aUituriindu-se ~i Cumania (organizarea . unei episeopii cu sediul la Civitas Milcoviae).
in spa{iul de [a est de Carpa{i sunt atestate In izvorul istoric Cronica
lui Nestor (sau Cronica de la Kiev! Povestea vremurilor care au trecut)
formatiuni politice denumite de izvoarele istorice exteme ca "Iad',
locuite de "vlaht'.
In jurul anului 1000, traditia localizeaza "Tara Sipeni{iulut' care, impreuna cu struetura politico-administrativa "Codrii Cosminulut', grupeaza a~ezarile Intarite din secolele IX-XI din jurul o~ului Cernauti; "Codrii Herfet"', cu centrulla Fundul Hertei, fortificatie de pam,iint cu val uri ~i palisade; "edmpuri" ("Cdmpul lui Dragofj"); "eobdle" (Neamt, Baeau, Vasl ui); "oeoale" (Ciimpulung, Vraneea).
in spatiul dintre Dunare fji Marea Neagra, izvoarele epigrafice ~i cele
serise mentioneaza unnatoarele fonnatiuni politice:
-;upanatele: Jupan Dimitrie (atestat de inscriptia de la Mireea Voda,
din judetul Constanta, la 943) ~i Jupan Gheorghe (atestat de inscriptia
de la Basarabi-Murfatlar, secolul al X-lea)
-Thema Paristrion (circumscriptie administrativ-teritoriala militara In Imperiul Bizantin, cu conducerea apartiniind unui strateg eu atributii administrative, judecatore~ti ~i militare, numit de imparat, 971-1204)
Aite fonnatiuni politice locale sunt ate state de Anna Comnena, In Alexiada, ~i figureaza ea fiind conduse de Tatos, Seslav ~i Satza (pentru secolele XI-XIII).
Sinteze
Constituirea statelor medievale romane~ti
Faetorii interni care au favorizat fonnarea statelor medievale sunt:
-viata economica prospera;
-cre~terea demografica semnificativa;
-dezvoltarea drumurilor comerciale (de la Nord la Sud -"Drumuf
moldovenesc"; de la Vest la Est -lega Europa centrala de Marea Neagra); -se accentueaza diferentierea sociala (Diploma cavalerilor ioanqi mentioneaza existenta a "ma;ores terrae" -"mai marii pamiintului", ~i
"rustier' -taranii de mai tiirziu) Factori externi, cu rol In crearea statelor medievale: -incursiunile/invaziile eumanilor ~i tatarilor (1241-1 242) opresc
expansiunea Ungariei la sud ~i est de Carpati; -Ungaria ~i Polonia vizau eliminarea Hoardei de Aur (de la nord de
Marea Neagra); -criza dinastica din Ungaria, prin stingerea dinastiei Arpadienilor. eel dintiii stat creat de romanitatea rasariteana a apartinut vlahilor din
Peninsula Balcanica. Amenintati de Imperiul Bizantin (de dinastia Anghelos), vlahii din Balcani s-au rasculat sub conducerea rui Petre ~i Asan, In anul 1185 . Victoria obtinuta de vlahi a Insemnat ~i fonnarea statului vlaho-bulgar, creat ~i recunoscut In timpul lui lonila cel Frumos (1197-1207), de clitre Papa Inocentiu allII-lea, ca "rege af vfahilor fji bufgarilor". In timpul lui loan Asan al fI-lea (1218-124 1), statui vlaho-bulgar a at ins apogeul puterii sale, a rupt legatura cu papalitatea ~i a revenit la confesiunea ortodoxa, restabilind legatura cu Patriarhia de la Constantinopol; elementul bulgar devine predominant.
Formarea Voievodatului Transilvaniei Un rol important in fonnarea celui dintiii stat medieval -Voievodatul Transilvaniei -iI reprezinta: existenta autonomiilor locale; atacurile ungurilor spre est ~i cucerirea Transilvaniei, care se Ineheie In secolul al XIII-lea (In anul 1222, ungurii sunt atestati documentar la limita r~sliriteana, pe linia Carpatilor). In jurul anului 1000, .regele Ungariei se cre~tineaza sub numele de Stefan ~i, sub pretextul raspiindirii cre~tinismului catolie, va actiona In vederea cueeririi teritoriului intracarpatic. Dupa anul 11 00, regalitatea ungara va incerca sa impuna treptat mode/ele de organizare politico-administrative, religioase ~i socialec.
onom ice de tip apusean.
In plan politic, la III I sunt atestati Mercurius, ,,princeps Ultrasilvanus",~i Simion, catolic, In calitate de "episeopus Ultrasilvanus".
[storie. Bac
Forma de organizare care se va impune este forma de organizare romaneascil -voievodatul. La 1176 documentele 11 men!ioneaza pe "voievodul Leustachius", vasal al regelui Ungariei. Mentinerea vechii denumiri autohtone are, pe de 0 parte, semnifica!ia existentei popula!iei romane~ti, iar pe de alta parte, subliniaza rezistenta localnicilor la modelul impus anterior de cuceritori, principatul. Spre sfiir~itul secolului al XIII-lea ~i Inceputul celui urmator, voievozii Roland Bor~ ~i Ladislau Kan I~i asuma prerogative sporite. Din punct de vedere administrativ, regalitatea maghiara a Incercat sa impuna comitatul (unitate administrativ-teritoriala In Europa medievala apuseana, In Ungaria ~i Transilvania, condusa de un comite, stapanind un domeniu sau un complex de domenii, ~i in care stationa 0
gamizoana militara). Primul comitat organizat a fost cel al Bihorului,
atestat documentar la 1111. Au urmat apoi comitatele Dabaca, -Crasna,
Cluj, Alba, Satmar ~i Arad.
In celelalte zone din Transilvania se pastreaza vechile forme de organizare administrativa -districtele: Tara Fagara~ului, Tara Rodnei, Tara Oa~ului, Tara Amla~ului. Acestea cuprindeau vechile cnezate sau parti ale voievodatelor ~i erau conduse de voievozi, cneji sau juzi, care aplicau principiile "obiceiului pamantulu{"'.
Unitatea teritorial-administrativa a sa~ilor ~i a secuilor purta denumirea de scaun ~i era de inspiratie districtual romaneasca (exemplu: Media~, Sighi~oara, Rupea, Nocrich/Odorhei, Trei Scaune, Gurghiu).
Sa$ii, coloni~ti de origine germana din secolele XII-XIII, au fost adu~i de regele Ungariei, Andrei al II-lea, ~i colonizati 'in zone locuite majoritar de romani (Tara Barsei, zona Bistritei). Ei au avut, in primul rand, un rol economic ~i au fost daruiti cu 0 serie de privilegii (dreptul de a constitui cetati de lemn ~i de a face comert), larga autonomie ~i dependenta exc\usiva de regele maghiar, a~a cum reiese din Bula de aur a sa~ilor de la 1224. Cele mai importante ora~e, pana la marea invazie tatara (1241-1242), au fost Bra~ov, Cluj , Bistrita ~i centreIe episcopale Alba-Iulia ~i Oradea. In secolul al XIII-lea, cucerirea Transilvaniei de catre regalitatea, maghiara a fost Ineheiata odata eu
eolonizarea cavaleriIor teutoni (1211-1225).
Motivele prezentei sa~ilor au fost multiple: militare (respingerea atacurilor migratorilor), religioase (atragerea la catolicism a autohtonilor) ~i politiee (eonsolidarea puterii regalitatii maghiare In acest spatiu
geografie ). Secuii, a caror origine este controversata, au reprezentat avangarda armatei ungare in timpul cuceririi Transilvaniei. De aceea, au fost
24
Sinteze
Intalniti initial 'in Bihor (secolul al XI-lea). apoi pe Tiimave (seeolul al XII-lea) ~i, abia la 'inceputul secoIului al XIII-lea, 'in zona de Est (unde se afla ~i astazi).
Atributiile secuilor In zona intracarpatiea erau esentialmente militare.
Se poate considera cil voievodatul Transilvaniei a fost primul stat medieval romanesc. Cuceritorii maghiari nu au putut sa-~i impunil stapiinirea asupra unei populatii majoritar romiine~ti, astfel cil au fost nevoiti sa aceepte 0 larga autonomie ~i largi privilegii.
Formarea statului medieval Tara Romaneasdi
La inceputul seeolului al XIII-lea, regatul Ungariei Incearea sa-~J extinda stapiinirea la sud ~i est de Carpati, sub masca cruciadei 'impotriva schismatieilor ortodoqi.
La Inceputul secolului al XIV-lea, criza politica se agraveaza In cadrul regatului ungar. Ultimul reprezentant al dinasiiei arpadiene, Andrei al III-lea, Incearca sa evite destramarea regatului. In anul 1291, regele se afla in Transilvania cu scopul de a-I aduce la ascultare pe voievodul local; regele consolideaza privilegiile maghiarilor, secuilor ~i s~ilor ~i anihileaza autonomia romiineasca din Tara Fagara~ului . Potrivit traditiei istoriee care a circulat pana 'in secolul al XVII-lea, evenimentele din Fagara~ I-au determinat pe voievodul Radu Negru sa treadi Carpatii ~i sa se instaleze la Campulung, sediul unei comunitati catolice formate din sa~i ~i unguri. Desciilecatul (term en utilizat de cronicari pentru intemeierea statelor medievale) la Ciimpulung este urmat de treptata unire a formatiunilor politiee existente in jurul "descalecatorului" .
Cum trebuie Inteles "descaleeatul" de la Ciimpulung? Consideram ea realitatea istorica confirma 0 contributie demografica ~i, posibil, institutionala, pe care locuitorii din spatiul intracarpatie, In special cei din Tara Fagara~ului, 0 au la formarea statului medieval Tara Romiineasca.
Perioadei de criza politica din regatul Ungariei i se pune capat prin venirea la tron a lui Carol Robert, din dinastia franceza de Anjou, preocupat in primii ani de domnie de refacerea unitatii regatului. Documentele inregistreaza la sud de Carpati un stat putemic, al carui conducator, Basarab I, poarta numele de "mare voievocf'. Basarab I (1310-13 52) se dovede~te un priceput conducator militar, dar ~i un bun d!plomat. .
In anul 1324, Carol Robert 11 recunoa~te pe acesta ca "voievodul nostru transa/pin". Dar existenta unui stat putemic ~i a unui conducator pe masura reprezentau 0 piedica in calea tendintelor hegemon ice ale
25
[storie. Bac
regatului maghiar ~i, in special, in calea celor pentru stapiinirea Banatului de Severin. Dupa restabilirea autoritatii in Transilvania, regele Ungariei considera necesarli extinderea autoritatii la sud de Carpati. Campania din toamna anului 1330, organizata de regalitatea maghiara, este
soldata cu infrangerea armatei lui Carol Robert la Posada (\ocalizata in Tara Lovi~tei). .
Victoria asigura independenta politica a Ungro-Vlahiei (Vlahia de liinga Ungaria); izvorul istoric care prezinta acest conflict militar este Cronica piclalii de fa Jliena, care nareaza despre locul ingust al desta~urarii luptei, despre pierderile suferite de nobilimea maghiara, despre o~tirea lui Basarab, aflata pe inaltirni, arunciind cu bolovani ~i
trftgand cu sagetile spre oastea du~mana. In vremea regelui Ludovic de Anjou (1342-1382), Ungaria ~i Tara Romaneasdi actioneaza impreuna impotriva dominatiei tatare de la gurile Dunarii ~i de la est de Carpati. Un rol important il are ~i urma~ul
lui Basarab I, Nicolae Alexandru (1352-1364) care, din 1359, i~i ia titlul de "domn autocrat" (de sine stamtor) ~i Intemeiaza Mitropolia Ungro-Vlahiei, cu sediul la Curtea de Arge~ (sub autoritatea directa a Patriarhiei Constantinopolului). Fiul sau, Vladislav / (V laicu-Voda), (1364-1376) reu~e~te sa depa~easca cu pricepere conflictele politice, religioase ~i militare cu regele Ludovic I: respinge un prin atac otoman
la Dunarea de Jos ~i organizeaza institutii1e civile ~i ec1eziastice ale statului. Vladislav I W ia titlul ,,/0, Vladislav, mare voievod, domn ~i singur stapdnitor a toatli Ungrovlahia".
A~adar, se reconfirma statutul de sine statator al Tarii Romiine~ti.
Formarea statului medieval Moldova
lntre anii 1345-1354, regele Ungariei, Ludovic I, organizeaza mai multe expeditii impotriva tatarilor, care aveau ca scop controlul asupra drumului comercial ce lega Marea Baltica ~i ora~ele-porturi de la
Dunarea de Jos ~i Marea Neagra, drum aflat sub controlul Hoardei de
'
Aur.
in acest context, are loc prima etapa a intemeierii Moldovei descalecatul lui Drago~. Frunta~ al romiinilor maramure~eni, Drago~ trece muntii insotit de cetele sale ~i este numit de regele maghiar, Ludovic I, conducatorul marcii (unitate politico-administrativa ~i
II
militara, infiintata in nord-vestul Moldovei, cu scopul de a apara zona
respectiva), cu sediulla Baia. Statutul Moldovei aflate sub conducerea lui Drago~ ~i a urm~ilor sai,
Sas ~i Bale, este unul de dependenta fata de regeIe Ungariei. Acest
26
Sinteze
statut este de neacceptat de catre localnici, care se rascoaIa in 1359, ajutati de voievodul maramure~an Bogdan din Cuhea. Nemultumit de restrangerea autonomiei Maramure~ului de catre Ludovic I, Bogdan trece la est de Carpati impreuna cu insotitorii sai.
Descalecatul lui Bogdan (a doua etapa) este urmat de inlaturarea lui Bale ~i de unificarea formatiunilor politice din nordul ~i centrul Moldovei.
in timpul lui Bogdan (1359-1365) sunt respinse incerc~rile de hegemonie la est de munti, astfel ca regele Ungariei, Ludovic I, este nevoit sa recunoasca independenta statului· medieval romanesc Moldova, cu capitala la Baia.
Dadl statutul de independentl\ al Tarii Romane~ti se obtinea in urma contlictului militar din 1330, eel pentru Moldova este recunoscut pe cale diplomatica, dat fiind faptul ca 'insu~i regele Ludovic I era implicat In contlictul militar cu otomanii.
La/cll, fi ul lui Bogdan, este succesorul sau 'in perioada 1365-1375; intra 'in legatura cu papalitatea, cu scopul de a contracara tendintele lui Ludovic I; va accepta constituirea unei episcopii catolice la Siret, 'in 1370. Latcu va fi recunoscut ca duce al Moldovei.
Petru MU$at (1376-139 1) organifeaza tara din punct de vedere statal ~i se afirma in plan international. In 1387 sunt puse bazele mitropoliei Moldovei, cu sediulla Suceava, care va fi recunoscuta de Patriarhia de la Constantinopol abia 'in anul 1401, 'in timpul domniei lui Alexandru eel Bun.
Roman / (1 391-1394) va elibera teritoriul sud-estic pana la Nistru ~i I\t;<lIt:a ~f' ;j~rii fie sub dominatia tatara ~i se va intitula 'in 1393 drept "voievod $1 "ivmn singur stapdnitor al Tarii Moldovei, de fa munte pdna fa Mare".
Noul stat Moldova, al carui proces de formare se incheie In timpullui Roman I. este recunoscut ~i in Europa vremii.
formarea statului medieval Dobrogea
In anu l 1230 este mentionata ,,Tara Cavarnet' (teritoriul dintre Varna ~i Caliacra), structura politica locala, nucleul pentru formarea statului DQbrogea, condus de Balica ~i Dobrotitl\.
Dobrotita (Dobrotici, 1354-1 386) este recunoscut initial ca strateg ~i apoi ca despot de catre Imperiul Bizantin; unifica formatiunile politice dintre Dunare ~i Marea Neagra.
Dobrogea este incIusa in statui condus de Mircea c~1 Batriin, domnitorul Tarii Romane~ti, dupa Infrangerea o~tilor otomane (Tara Romiineasca in timpul domnitorului mentionat se 'intindea de la "Marea cea Mare" la Severin).
27
[storie, Bac
Institutii centrale in spatiul romanesc
Caracteristici:
_ institutiile romanilor, inclusiv statuI, sunt de origine romana ~i romano-bizantina,. influentate de modele slave;
_ in Transilvania, unde statuI ~i institutiile au ajuns sa fie neromane~ti, s-a impus treptat mode luI ungar de inspiratie germana, tara a inHltura vechile structuri locale;
_ in Tara Rom aneasca ~i Moldova regimul politic este monarhic, asemanator cu cel al monarhiei feudale, dar cu trasaturi proprii, datorate specificului romanesc.
DOMNIA
In Tara Romdneascii ~i Moldova se afla, inca din secolul al XIV-lea, domnul, care 'i~i asuma ~i titlul de mare-voievod:
_ termenul "domn" provine din limba latina (" dominus" -titlu purtat de ~efii statului roman in timpul Dominatului) ~i desemneaza stapanul suprem al tarii ~i supu~ilor;
_ sintagma mare vOievodprovine din slavona ~i 'inseamna comandant militar; _ particula ,,10" (prescurtare de la num'ele sacru "Ioannes", 'inseamna "cel ales de Dumnezeu") a fost introdus;:i de biserica, prin ceremonia ungerii suveranului la urcarea pe tron; _ domnul era ~i "singur stiipdnitor"l"autocrator", desemnand faptul ca el era suveran, iar statuI sau era independent; _ se c6nsidera ca puterea domnului venea de la Dumnezeu, fapt marcat 'in titlul oficial prin formula "din mila lui Dumnezeu"; _ insemnele puterii erau coroana, buzduganul ~i sceptrul; Succesiunea la tron se tacea pe baza principiului ereditar-electiv: domnul era ales dintre membrii celor doua familii domnitoare (Basarabii -'in Tara Romaneasca, Mu~atinii -In Moldova) de catre
Adunarea Tarii, formata din categoriile sociale privilegiate (starile din Apus): boierii, clerul, curtenii. ' Domnii se recuno~teau frecvent in secolele XIV-XVI ca vasali ai
regilor Ungariei ~i Poloniei, tarl1 sl1 fie afectat statutul de independenta al tarilor lor. . Dupa instaurarea suzeranitatii otomane, specifica la Sud ~i Est de Carpati (secolul al XIV-lea), domnii ale~i de tara trebuiau confirmati de ditre sultan; din a doua jumatate a secolului al XVI-lea, sursa divina a puterii este completatl1 cu una pamanteana (imparatul sau sultanul), de~i domnii se considerau ~i se declarau "un~ii lui Dumnezeu", daruiti cu autoritate "din mila lui Dumnezeu".
28
Sinteze
in Transilvania, voievozii tarii nu sunt suverani, prin urmare nu sunt
domni". Domni erau doar regii Ungariei, care 'ii numeau pe voievozii
Transilvan iei ~i ii considerau printre marii lor dregatori.
Transilvania beneficia de 0 organizare autonoma in cadrul regatului; unii voievozi au format adevarate "dinastii voievodale" (familia Lackfi in secolul al XIV-lea, familia Csaki -in secolul al XV-lea). Voievozii i~i numeau vicevoievozi, pe comitii celor ~apte comitate, pe castelani, pe notari. Apare sporadic in secolul al XIV-lea ~i demnitatea de "duce al Trans ilvanid', detinuta de un membru al fami liei regale;
Atribuliilelprerogativele domnitorului:
In Tara Romdneascii ~i Moldova:
-executive: asigura ordinea interna, nume~te ~i revoca dregatorii,
acorda privilegii ~i ranguri boiere~ti; -legislative: domnul este "lex animata" ("legea vie") ~i, 'in aceasta calitate, emite acte normative (hrisoave, a~ezaminte); -;udeciitore$ti: este judecatorul suprem (cea mai inalta instanta de judecata), poate pronunta pedeapsa cu moartea, are drept de gratiere;
-militare: este comandant suprem al armatei (mare voievod);
-[inanciare: fixeaza darile (impozitele), acorda imunitate (scutire de obligatii fata de domnie);
-de politicii externii: reprezinta tara 'in politica externa, incheie tratate, declara razboi ~i hoti:ira~te 'incheierea pacii; are drept de legatie (trimite ~i prime~te soli); •
-biserice~ti: nu intervine in dogma ~i nu este autoritate suprema 'in biserica; hotara~te 'infiintarea de mitropolii, episcopii ~i ml1nastiri; nume~te ~i revoca mitropolitii ~i episcopii; reglementeazll competenta de judecata a biserici i.
In Transilvania, voievodul avea atributii administrative, judiciare ~i militare ~i exercita puterea in comitatele Solnocul Inferior, Dabaca, Cluj, Turda, Alba, Hunedoara ~i Tiirnava.
Din 1541 (destramarea Ungariei), se vor numi "principi" ~i vor fi ale~i de Adunarile tarii (numite ~i "Diete"). Principele este confirmat de sultan (Transilvania avea acela~i statut extern ca ~i Tarile Romane extracarpatice ).
SFATUL (CONSILlUL) DOMNESC
Membrii Sfatului domnesc erau marii boieri, mitropolitul, episcopii, egumenii manastirilor, fiii domnului (10-15 'in Tara Romaneasca, 20-30 in Moldova). Rolul Sfatului era acela de a aproba sau de a respinge principalele acte ale suveranului; influenta in aIcl1tuirea ~i rolul
29
II
Istorie. Bae
Sfatului Domnesc era bizantina, prin filiera slava, dar similara cu cele occidentale.
Dregatoriile erau, cu putine exceptii, comune Moldovei ~i Tarii Romane§ti, ~i nu aveau 0 specializare absoluta In atributii: orice dregator putea Indeplini orice porunca a domnului. Unii mari dregatori (banul, Jogofiitul, vornieul, vistierul, parealabuT) aveau, mai ales, atributii de ordin public, iar altii (postelnicuJ, paharnieuJ, stolnicuT), mai mult personale, slujbe catre domn ~i suita sa. Cei mai importanti
dregatori erau:
_ banul (initial al Severinului, apoi al Olteniei): era conducatorul administratiei la vest de Olt; marele ban era denumit "domnul eel mie"; _ vornieul era conduditorul curtii domne~ti ~i va ajunge sa aiba cele
mai importante atributii judecatore~ti, dupa domn; -logofiitul (cancelarul) era ~eful cancelariei domne~ti ~i se ocupa cu redactarea deciziilor luate de domn ~i de Sfat, sub forma de hrisoave
sau porunci domne~ti; _ vistierul avea ca atribut evidenta veniturilor ~i a cheltuielilor tarii; _ spatarul comanda oastea calare ~i purta spada domnuhii la
ceremonii;
_ pareiilabii erau comandanti ai unor cetati ~i ai regiu nilor din jur; _ postelnieul (~ambelanul) se ocupa de camera domnitorului ~i era SIatuitorul de taina al acestuia; _ paharnieul se ocupa de aprovizionarea cu Yin a pivnitelor
domne~ti; •. _ stolnieul avea In grija masa voievodului. La Inceput, In Sfatul domnesc erau foarte importanti boierii tara
dregatorii dar, cu timpul (In secolul al XV-lea), vor fi eliminati treptat, In favoarea dregatorilor domniei (mari boieri cu dregatorii). in secolul al XVI-lea, In contextul accentuarii dependentei fata de Imperiul Otoman, Sfatul Domnesc era numit tot mai frecvent "Divan".
In Transilvania, voievozii, nefiind suverani, nu aveau un sfat sau consilieri; cei mai puternici voievozi au lncercat sa-i imite pe regi sub acest aspect.
ADUNARILE DE STAR! (ADUNARILE TARII) Simbolizau "tara legalii" ~i Ii reuneau pe trimi~ii grupurilor privilegiate; se dezvolta In special In secolul al XIV-lea (Transilvania) ~i~secolul al XV-lea (la sud ~i est de Carpa!i). In Tara Romaneasea ~i Moldova era~ formate din boieri, clerul lnalt ~i curteni; se Intruneau cand luau decizii importante pentru tara:
III
alegerea domnilor, abdicarea lor, declaratii de razboi, Incheierea paci i,
Sinteze
judecarea unor cauze de importanta majora, stabilirea obligatiilor
~pulatiei fata de stat ~i trimiterea de soW foarte importante.
in Transilvania, adunarile generale actionau ca toruri de judecata, dar aveau ~i atribute economice, administrative, reglementau raporturile dintre biserica ~i nobilime cu privire la dijmele ecleziastice, varni, combaterea raufllcatori lor. La ele participau nobilimea celor ~apte comitate ~i, probabil, categorii de oameni Iiberi (numite In documentele latine "eongrationes" sau "universitas"); din secolul al XIV-lea se intruneau anual sau chiar bianual. Existau ~i adunarile largite, convocate din porunca regelui, la care participau toate starile: nobilimea, sa~ii, secuii, romiinii (exemple: 1291 ~i 1355). Treptat, romanii nu au mai fost convocati In aceste instante; crearea "uniunii frafe$tt' (1437) (numita, dupa anul 1500, "uniunea eelor trei na{iunt') tara participarea romiinilor, se va Indrepta, In special In epoca modema, chiar fmpotriva romanilor.
ARMATA ~I SISTEMUL DE APARARE
Organizarea militara confirma progresele centralizarii: "oastea eea mica"~ -armata permanenta, formata din categori ile privilegiate, ~i Hoastea ceo mare" -a1catuita din Intreaga populatie apta de serviciul militar, in scopul apararii tarii, ~i care se convoaca in caz de primejdie.
Din secolul al XV-lea. o~tii domne~ti i se putea adauga un numar variabil de mercenari, motivat de extinderea, din secolul al XVI-lea, a armelor de foe, scumpe ~i greu de miinuit, precum ~i de necesitatea asigurarii ordinii interne.
Un rol important In aparare 11 aveau fortificatii1e, In special cetatile cu . ~ant (Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Alba, Chilia, Craciuna sistem de fortificatii realizat de domnitorul Stefan cel Mare) ~i intarirea ~i reconstruirea cetatilor Giurgiu, Turnu, Tiirg~or, Tiirgovi~te, din timpul domnitorilor Mircea eel Batran ~i Vlad Tepe~.
~i in Transilvania voievodul, de~i nu era .autocrat, avea atributii militare importante: in oastea regala el comanda o~tile stranse din cele ~pte comitate transilvanene, alaturi de cetele propriilor vasali.
AOMINISTRA TIA
r(,ITa Romaneaseii era implirtita in ;udefe, iar Moldova -in ,inuturi. Judetele devin in secolul al XV-lea unitati administrative ale organelor puterii centrale trimise in teritoriu; conducatorii judetelor ~i tinuturilor erau reprezentantii domniei, cu atributii administrative, judecatore~ti, executive ~i fiscale (striingerea diirilor); in fruntea judeteior se aflau jude,;; (sudelil), cu · atributii similare celor ale piircalabilor, iar la
Istorie. Bac
conducerea tinuturilor erau parcalabii (tinuturile cu cetati) ~i staro$tii
(tinuturile de la marginea de nord -Cemauti, ~i de sud -Putna).
In Transilvania erau mai multe tipuri de unitati administrative, rezultat al suprapunerii modelului ungaro-german celui traditional, precurn ~i al colonizarii unor populatii straine. Comitatele ('in urma cuceririi de ditre Regatul Ungar) erau conduse de un comite, numit de voievodul ~arii, ~i de un vicecomite nurnit de comite (111 1: primul comitat, Bihorul; 1164: comitatele Crasna ~i Dabaca; I 175: comitatele Cluj, Alba, Timi~; secolul al XIII-lea: comitatele Arad, Zarand, Tiimava).
Teritoriul secuiesc era Impartit In scaune (unitati judiciaradministrative), 1n fruntea carora se afla un capitan ~i un jude (~apte scaune secuie~ti -Odorhei, Ciuc, Mure~); teritoriul sa$ilor era impat1it tot in scaune (conduse de juzi): Sibiu, Sebe~, Cincu, Rupea, Sighi~oara; au existat doua districte ale sa~ilor -Bra~ovul ~i Bistrita; sa~ii din scaune s-au bucurat de statutul de libertate, pe cand cei din afara au urmat calea aservirii sau a innobilarii; sa~ii au luptat pentru pastrarea ~i intarirea autonomiei lor, precum ~i pentru includerea tuturor in aceea~i' organizatie teritoriala ~i politica, numita " Universitatea sa$ilor", consfintita legal in secolul al XV-lea, de catre . regele Matei Corvin. Romanii au mo~tenit 0 organizare teritoriala de origine romano-bizantina ~i influenta slava, bazata pe lari; numele de "districte ale romani/or" devine frecvent utilizat peste aceste forme de organizare teritoriala.
ORGANIZAREA JUDECATOREAScA
in Tara Romaneasca $i Moldova, judeditorul suprem era domnul, care judeca adesea In Sfatul Domnesc, unde i~i impunea propria vointii. Domnul putea sa dea pedepsele capitale ~i sa rezolve litigiile grave intre marii feudali; boierii aveau drept de judecata pe domniile lor; ~aranii erau supu~i, ca ~i ora~enii, judecatii dregatorilor domne~ti.
Biserica judeca, 1n special, cauze morale ~i religioase. Din secolul al XVI-lea, pravilele se ~i tiparesc In limba siavona ~i in cea romana.
In Transilvania, sistemul juridic era ~i mai complex, datorita suprapunerii stapiinirii maghiare asupra Arealitatilor vechi romane~ti ~i a colonizarii sa~ilor ~i a~ezarii secuilor. In comitate predomina justitia senioriala; dupa scaunul de judecata al stapanului urma scaunul comitatens (pentru litigiile dintre nobili); de la comitat se putea face ape I la scaunul de judecata al voievodului sau al vicevoievodului; ultima instanta putea fi cea regala.
Sinteze
Din secolul al XVI-lea, dupa formarea principatului, forul suprem de judecata era principeIe, care avea un dregator situat In fruntea justitiei _
palatinus/iudex curiae. .
Dreptul scris a triumfat in secolul al XVI-lea, ciind Istvan Werboczy a elaborat codul de legi cunoscut sub numele de Tripartitum (1517).
BISERICA
Cea mai importanta institutie pe plan spiritual In Evul Mediu, Biserica a mentinut unitatea spirituala a romanilor. Biserica legitima toate institutiile ~i drepturile, inclusiv statele medievale ~i pe suveranii lor. Istoricul Constantin C. Giurescu afmna: "suntem in aceasta parte a Europei cei mai vechi cre$tini; cre$tinismul, ca $i graiul noslru, este de
caracler latin".
Spre sfiir~itul mileniului I d.Hr., cre~tinismul popular romiinesc era un fenomen de masa; cre~tinarea nu a fost impusa de sus, ca In cazul tuturor vecinilor directi, ci s-a prod us natural, treptat, initial prin
misionari. in Tara Romaneasca, mitropolia a fost cream din initiativa ~omnitorului Nieolae Alexandru (1 359), cu sediul la Curtea de Arge~. In 1370, sub Vladislav Vlaicu, se constituie a doua mitropolie a tiirii, la Severin; in 1403 se revine la 0 singura mitropolie a tilrii. Mitropolia este recunoscuta de Patriarhia din Constantinopol, care aeorda Mitropolitului Tarii Romane~ti titlul de "exarh al plaiurilor" (autoritate spirituala asupra ortodoqilor din Transilvania). in Moldova, prima mitropolie ortodoxa a fost creata din initiativa lui Petru Mu~at pe la 13 87, dar recunoa~terea sa canonica s-a produs mai tarziu (1401), din cauza unui conflict cu Patriarhia de la Constantinopol.
in Transilvania a predominat religia ortodoxa, religia populatiei majoritare. Regalitatea maghiara a incercat sa impuna catolicismul. In 1366, Ludovic cel Mare, prin Diplomele" regale, conditioneaza calitatea de nobi! de apartenenta Ia catolicism. In ciuda persecutiiJor, Biserica Ortodoxa din Transilvania, Banat ~i pilrtile vest ice a supravie!uit ~i chiar s-a dezvoItat; in secolele XII-XIII existau cele mai vechi biserici romiine~ti din piatra, de la: Strei, Densu~, Streisiingeorgiu, SantamarieOrlea; protopopiat a existat in Scheii B~ovului, la biserica Sf. Nieolae -mare centru de cultura a romanilor. Biserica ortodoxa din
Transilvania a fost sustinuta de domnii rarilor Romiine: domnitorii au ctitorit biseriei ~i au faeut donatii gener~ase acestora. Milropolitu/ era considerat al doilea demnitar In stat, eel dintai sfetnic al domnului, membru de drept al Sfatului, locliitor al domnuJui in caz
3
4 35
/storie. Bac
de vacanta a tronului. Acesta participa la alegerea domnitorului ~i Ii conferea autoritate sacra prin Incoronare ~i ungere cu mir. EI veghea la buna functionare a cultului ~i consacra episcopii numiti de domn. Era ales de episcopi ~i marii boieri ai tarii ~i era confinnat de domn.
Biserica s-a bucurat de atentia ~i protectia domniei, confirmata de )'naltarea de laca~uri Inzestrate cu mo~ii, eu earti ~i obiecte de cult. Ctitorii domne~ti: Cozia, Arge~ (In Tara Romaneasca), Voronet, Putna, Sueevita (in Moldova).
Statuf rot.nan t.nOdern:
de fa proiect politic fa realizarea Rot.naniei Mari
(secofefe XVIII-XX)
Proiecte politice ~i incercari de modernizare in spatiul romanesc (secolul al XVIII-lea -inceputul secolului al XIX-lea
REFORMISMUL DOMNESC
Incepand eu anii 1711 In Moldova ~i 1716 In Tara Romaneasca, s-au instaurat domniile fanariote. Regimul fanariot, care a durat pana In primele decenii ale seeolului al XIX-lea (1821), s-a caracterizat prin numirea domnitorilor direct de catre Poarta, restrangerea statutului de autonomie, sporirea obligatiilor pentru Tarile Romane, accentuarea conflictelor dintre boierimea autohtona ~i eea venita impreuna cu domnitorii, dar ~i adoptarea unor masuri reformatoare.
Constantin Mavrocordat (1730-1769) a domnit alternativ In Moldova ~i Tara Romdneascii; a aplicat un program de reorganizare administrativa, fiseala, judiciara.
Reforme:
-in fiscalitate: instituirea unei dari uniee, prin comasarea darilor multiple; plata impozitului unie in patru rate anuale; -In administratie: judetele erau eonduse de ispravniei ~i s-a introdus leafa pentru dregatori (pentru a se evita abuzurile sav~ite de ace~tia);
-soeiale: desfiintarea ~erbiei in Tara Romaneasca {I 746) ~i Moldova (1 749); consecinta: taranii devin c1ac~i, liberi din punct de vedere juridic, dar dependenti economic, ceea ce determina obligatia 'in zile de munca (c1aca): 12 zile pe an, In Tara Romaneasca, ~i 24 de zile pe an, in Moldova;
.-reforme juridice: Tara Romdneascii -codul de legi (cel dintai) Pravilniceasca Condicii (J 780), al lui Alexandru Ipsilanti; Legiuirea lui Caragea (1818) -Gh. Caragea.
Sinte::e
-in Moldova -Codul Callimaclli (181 7), redaetat din. in itiativa lui Searl at Callimaehi.
-in Transilvania, masurile refonnatoare adoptate de Maria Tereza
(1740-1780) ~i losif al II-lea (J 780-I 790), In Imperiul Habsburgie, au
avut efeete ~i in spa!iul intracarpatic:
-reform a sociala (1785): prin patenta imperiaJa s-a desfiintat iobagia
in Transilvania;
-reforma religioasa: recuno~terea ofie iala a tuturor religiilor din
Transilvania (Maria Tereza, prin Edictul din 1789, a restaurat ortodoxia;
losif al II-lea, prin Edictul de toleran(ii, din 1781, asigura liberul
exercitiu religiilor neeatolice; se pastra primatul catolicismului.
REFORMISMUL BOIERESC
Memoriile inaintate de boierime eereau: respectarea autonomlel
statale ~i obtinerea independentei; neutralitatea pamantului romanese,
domnitori pamanteni, respeetarea drepturilor politice.
Formele de guvernamant propuse de proieetele politice ale boierilor "erau: instaurarea unei republici aristoeratiee, conduse de boierime,
eerinta "partidei nationale" condusa de Gavril Callimachi; domnia _
organ de suprav~ghere ~i control, iar puterea reala trebuia sa treaea in
mana unei Adunari ob~te~ti ~i a unui divan contro lat de boierime _
proiect de reform a a lui Rosetti-Rosnovanu (J 817-1818).
Programul politic Cercurile norodului romiinesc, Tudor Vladimireseu (1821), prevedea inlaturarea domnitorilor fanarioti ~i reinstaurarea eelor pamanteni; se eonsidera ea alun$area grecilor reprezenta primul pas pentru eucerirea independentei. In anul 1822, Poarta a aceeptat inlocuirea fanariotilor prin numirea domnitorilor ionita Sandu Sturdza (in Moldova) ~i Grigore Dimitrie Ghica (in Tara Romaneasca);
Proiecte de reforma ale boierimii mici ~i mijlocii, ale intelectualitatii ~i ale ora~enilor:
-Constitu(ia ciirvunarilor, loniea Tautu {I 822), prin care se eerea: domn pamantean, Adunare ob~teasea, respeetarea autonomiei, drepturi ~i libertati.
-reformele propuse de Eufrosin Poteca: impozit unie pe venit, libertatea tiparului ~i oeuparea funetiilor administrative; -insemnare a ciiliitoriei mele, Dinieu Goleseu (1826), unirea tuturor provinciilor romane~ti sub forma Daciei Mari.
-Act de unire # independen¢ ~i Osiibitul act de numire a suveranului romlini/or ale gruparii nationale din Tara Romaneasea, din jurul lui loan Campineanu. Cel dintai prevedea: unirea Principatelor intr-un
[storie. Bae
regat al Daciei, domn ereditar, inlaturarea suzeranitatii otomane ~i a protectoratului tarist. Cel de-al doilea reprezenta un proiect de constitutie. Societatea secreta "Fri'ifia" (1843), program ce inscria: unirea Tarii Romiine~ti cu Moldova, independenta, emanciparea clac~ilor ~i egalitate in fata legii.
PROIECTE CU CONTINUT NATIONAL -memorii ale episcopului greco-catolic Inochentie Micu: Supp/ex
• Libel/us (1744), prin care se cerea: reprezentarea natiunii romiine In viata publica; u~urarea sarcinilor iobagimii; larga reprezentare a clerului In Dieta ~i un post de consilier in Guberniu: "sanu se hotarasca nimic de noi Tara de noi $i in absenfa noastra"; infiintarea de ~coli la toate nivelurile.
_ programul politic ~i national al ScoW Ardefene (S. Micu, Gh. Sincai,
P. Maior, I. Budai-Deleanu) ~i al personalitatilor de seama din Transilvania (Jon Para, losif Mehe~i ~i loan Molnar Piuariu), numit Supplex Libel/us ValacllOrum (1791), prevedea: desfiintarea denumirilor de "tolerat?', "neadmi$i intre starr', considerate nedemne ~i jignitoare; numirea In functii proportional cu numarul de locuitori; recunoa~terea nati unii romiine, a limbii ~i religiei ortodoxe; utilizarea toponimiei
romiine~ti.
Programul este Inaintat Imparatului lmperiului Habsburgic, Leopold al II-lea, apoi este trim is de acesta Dietei de la Cluj, care \I respinge. Motivul: "recunoa$terea drepturilor ar fi rasturnat ordinea constitutionafa a Transi/vanid'.
Anul 1848 ~i proiectul politic. Anul 1848 a reprezentat anul revolutionar In intreaga Europa; pentru spatiul romiinesc s-a dorit reform area societatii dupa modelul revolutiilor europene.
1. Cauzefe declan$arii revofutiei romane de fa 1848:
-determinante sunt: cauzele interne -mentinerea relatiilor feudale; suzeranitatea Imperiului Otoman (In Moldova ~i Tara Romaneasca) ~i a Imperiului Habsburgic (In Transilvania), protectoratul lmperiului Taiist (in cazul Moldovei ~i al Tarii Romane~ti); statutul de dependenti:J. al taranilor; pluralismul statal (existenta celor trei state romane~ti ; nemultumirea tuturor categoriilor sociale din Tarile Romane fata de eonditiile politiee ~i eeonomiee existente.
_ con;uncturafelocazionale: revolutia declan~ata in Europa. Nicolae Balcescu, In Mersul revolutiei in istoria romani/or, afirma ea "revolulia europeana a fost ocazia, iar nu cauza revoluliei romane".
36
Sinteze
lntelectualii liberali pa~opti~ti recuno~teau in Europa oceidentala un model politic ~i c:ultural demn de urmat.
2. Obiective:
_ nationale: eliberarea Tarilor Romane de sub dominatia straina; unirea (in prima etapa Moldova ~i Tara Romiineasea, in a doua etapa unirea cu Transilvania);
_ sociale: eliberarea taranilor din dependenta ~i i'mproprietarirea acestora eu pamiint; -Iiberale: drepturi ~i libertati cetaten~ti (libertatea persoanei, libertatea presei, egalitate In fata legii, desfiintarea pedepselor eorporale).
3. ACliuni ale romani/or fa 1848:
-organizarea ~i desta~urarea adunarilor populare (Ia~i, hotel Petersburg: 27 martie; Blaj, Ciimpia Libertatii: aprilie -prima adunare, 3-5 mai -a doua adunare, septembrie -a treia adunare; Islaz: 9 iunie; Bucure~ti: 13 iunie; Lugoj: 15 iunie). Semnifieatia adunarilor populare: prezentarea programelor revolutiei, eunoa~tererea condueatorilor revolutiei de catre partieipantii la adunari, depunerea juramiintului de credintll, earacterul plebiseitar al adunarilor populare;
-interventia domnitorului Mihail Sturdza (in Moldova) cu forta militara determina continuarea actiunilor prin mi~carile sociale ~i participarea unor revolutionari moldoveni la actiunile din Transilvan ia ~i elaborarea sub influenta programului de la Blaj a unui nou program, la Bra~ov;
-in Tara Romaneasca s-a format Comitetul revolutionar, cu scopul organizarii unei revolte armate; formarea ~i preluarea puterii de catre guvernul provizoriu care a urmarit promovareaJadoptarea unor reforme (desfiintarea privilegiilor boiere~ti, desfiintarea eenzurii, Infiintarea comisiei de improprietarire) ~i infiintarea unor noi institutii.
4. Programele revofu{iei:
-Moldova: la~i (27 martie 1848), Petitia Proc/amatie
(V. Alecsandri, Al.I. Cuza, Gr. Cuza);
-Transilvania: Blaj (3-5 mai 1848), Petitia Nationalil
(Simion Bamutiu);
-revolutionari mQldoveni: Bra~ov (12 mai 1848), Printipiile noastre
pentru reformarea patriei (c. Negri, V. Alecsandri); -Tara Romiineasca: Islaz (9 iunie 1848), Proc/amatie
(I. Heliade-R1idulescu);
-Bucovina: Cemauti (20 mai 1848), Petitia Tilrii
(Eudoxiu Hurmuzachi);
-(august 1848), Dorinte/e Partidei Nationa/e din Moldova
(M. Kog1ilniceanu).
37
/storie. Bac
PREVEDERI COMUNE PROGRAMELOR DE LA 1848
Aspecte na/jonale:
_ recuno~terea natiunii romane avand la baza principiul libertatii, egalitatii ~i fraternitatii (Blaj, Bucovina: Petitia rar;;, ~i Lugoj); _ unirea Moldovei cu Valahia ("intr-un singur stat neatiirnat romiinesc" Bra~ov; "cheia de bolta rara de care s-ar prab14i tot edificiul national' -
Cernauti, M. Kogalniceanu).
Aspecte sociale:
_ eliberarea ~i Improprietarirea taranilor (tarn despagubire: Blaj ~i Br~ov; prin despagubire: Islaz, Lugoj; ,,grabnica imbunatatire a starii locuitorilor satent' -la~i). Modernizarea statului ~i drepturi ~i /ibertati ceta{ene~ti:
_ desfiintarea vechilor adunari ~i Infiintarea unor adunari (generale,
nationale) compuse din reprezentanti ai tuturor starilor (categoriilor sociale) (Ia~i, Blaj, Islaz, Bucovina -Petitia rarit); . _ desfiintarea vechilor garzi ~i Infiintarea garzilor nationale in reprezentarea tuturor categoriilor sociale (la~i, Blaj, Islaz); _ reorganizarea Invatamfmtului (Invatllmant romanesc in teritoriile!unde nu era cunoscuta natiunea romana): Ia~i, Blaj, Islaz, Cernauti Dorinte/
e Partidei Nationaie din Moldova);
_ egalitatea politica, libertatea tiparului, libertatea persoanei, desfiintarea cenzurii (Ia~i, Blaj, Islaz, Cernauti -Dorintele Partidei Nationale dill Modova, Bra~ov, Cernauti -Petitia rarii).
PREVEDERI SPECIFICE:
-I~i: ,.sriinta pazire ,a Regulamentului Organic" (aspect national determinat de teama unei interventii armate a Rusiei); -
Blaj: "Na{iunea romiina razimata pe principiul libertatii, egalitatii ~i fraternitafii, pretinde independenta sa naFionalii"; recunoa~terea limbii romane ca Iimba oficiala ~i a religiei ortodoxe; respingea anexarea Transilvaniei la Ungaria (aspect national);
_ Islaz: "Independen/a administrativa ~i legislativa a Tarii Romiine~ti (...) ~i neamestec al niciunei puteri din arara, in cele dinauntru ale sale" (aspect national);
_ domn responsabil, ales pe cinci ani, ~i cautat In toate starile societatii (regim republican) -Br~ov ~i Cernauti -Dorilltele Partidei Na(ionale din Moldova: problema unirii Moldovei cu Valahia, posibil de luat In considerare . datorita caraeterului neoficial al celor doua programe.
38
Sinteze
5. Cauze care au impiedicat inraptuirea programelor revolutiorlare in spaliul romiinesc:
_ in Transilvania, Dieta de la Cluj a votat anexarea Transilvaniei la Ungaria (18 mai 1848); _ septembrie 1848: la a treia Adunare de la Blaj se voteaza 0 rezolutie prin care se protesteaza impotriva "uniunit' Transilvan iei eu Ungaria;
-se treee la organizarea politieo-administrativa ~i militara a Transilvaniei: 15 prefecturi ~i 15 legiuni, organe politico-administrative ~i militare care trebuiau sa constituie institutiile autoguvemarii nationale;
-declan~area razboiului civil, In care au fost implicati ~i romanii, luptiind alaturi de armatele austriece impotriva trupelor revolutionare maghiare; revolutionarii romani nu s-au subordonat deplin politic ~i militar arrnatei imperiale;
-in martie 1849, noua Constitutie a Imperiului Habsburgic recuno~tea autonomia Transilvaniei ~i admitea existenta nationala a romanilor;
Urmari:
--guvernul maghiar a apelat la generalul polonez Iosif Bern ea sa conduca armata maghiara; mare parte din Transilvania este cueerita (mai putin muntii Apuseni, zona organizata de Avram Ianeu); se deelan~eaza represiunea impotriva romanilor, prin organizarea "tribunalelor de sange";
-in prima jumatate a anului 1849 se duc tratative romano-maghiare; tratativele purtate de Lajos Kossuth ~i Nieolae BaJcescu se eoncretizeaza in Proiectu/ de pacifjcare de la Seghedin, prin care se recuno~teau unele drepturi pentru romani: folosirea limbii romane In administratia comitatelor eu majoritate romaneasca, independenta bisericii ortodoxe. R~miinea insa valabila unirea (anexarea) Transilvaniei la Ungaria.
Intelegerea ~i eolaborarea dintre eele doua revolutii, maghiara ~i romaneasca, s-a realizat prea tarziu pentru ca, la 13 august )849, la ~iria (liinga Arad), armata maghiara a capitulat; infrangerea revolutiei maghiare s-a realizat in eontextul interventiei fortelor militare ale Imperiului Habsburgic sprijinit de Imperiul Tarist.
-in Tara Romiineasca, interventia straina (lmperiul Otoman ~i Imperiul Tarist) are ea urmare inlocuirea guvemului provizoriu eu locotenenta domneasea (organ coleetiv provizoriu cu rol politieoadministrativ, care exereita atributiile conducatorul ui 1n condi!iile in care scaunul domnesc era vacant sau domnitorul nu se afla In tara), din care tacea parte I. Heliade Raduleseu, Nicolae Goleseu ~i Christian Tell; locotenenta domneasca este Inlocuita cu un eaimacam (Ioetiitor al domnitorului); .
Armata otomana a intrat In Bucure~ti (13 septembrie 1848), puniind capat revolutiei tn Tara Romiineasea.
/storie. Bae
FAurirea ~i modernizarea statului roman modern
Contextul international $i intern. Contextul international premergator anului 1859 ne aduce In centrul atentiei un nou conflict Intre Rusia tarista ~i lmperiul Otoman, conflict cunoscut SAub numele de Riizboiul Crimeei ~i desfi1~urat Intre anii 1853-1856. In perioada razboiului, Principatele Romane au fost ocupate de trupele ruse~ti ~i austriece; domnitorii s-au refugiat ill Imperiul Habsburgic. Dupa cei trei ani de razboi, In care au intervenit Marile Puteri, ale caror interese gravitau In jurul Balcanilor (Austria, Franta, Anglia), Rusia a fost Infranta ~i a acceptat negocierile de pace de la Paris ~i Incheierea tratatului la 30
martie 1856.
In plan intern, dupa revolutia de la 1848-1849 din Principatele Romane (Moldova ~i Tara Romaneasca), Conventia de la Balta-Liman (1 849) restabilea Regulamentele Organice ~i confirma dominatia imperii lor Otoman ~i Tarist. Cele doua puteri -suzerana ~i protectoare -control au activitatea domnitorilor, considerati Inalti funqionari ai Portii, dorind sa suprime raspandirea ideilor liberale ~i nationale. Cu to ate aces tea, domnitorii Barbu Stirbei -in Tara Romaneasca, ~i Grigore Alexandru Ghica -In Moldova, au Incurajat dezvoltarea economiei ~i a Invatamantului, iar cel din urma mentionat a Ingaduit revolutionarilor exilati sa revina in tara ~i chiar, pe unii dintre ei, i-a numit mini~trii (Co~tache Negri ~i Mihail Kogalniceanu).
Congresu/ de pace de /a Paris (/856). La Congresul de pace de la Paris, pre~edintele acestuia, contele Walewski, ministru de externe al Frantei, a propus unirea Principatelor Romane sub conducerea unui principe strain. Propunerea era menita sa opreasca expansiunea ruseasdlln Peninsula Balcanica.
Tratatul de pace Inscria urmatoarele prevederi:
-puterea suzerana ramane Imperiului Otoman;
-protectoratul singular al Rusiei tariste este Inlocuit cu garantia colectiva a Marilor Puteri (Anglia, Franta, Sardinia, Prusia, Imperiul Tarist, Imperiul Habsburgic ~i Imperiul Otoman); -judetele din sudul Basarabiei, Bolgrad, Cahul ~i Ismail, erau retrocedate spatiului romanesc;
-revizuirea Regulamentelor Organice;
-dreptul la armata nationala;
-libertatea de navigatie, comer! ~i culte;
-convocarea In Principate a cate unei adunari consultative ~i
reprezentative, numite aduniiri ad-hoc (cu rol de a consulta romanii In problema unirii).
Sinteze
Hotariirile adoptate la Paris au avut drept efect dezvoltarea unei practici politice: mi.~carea unionista formata din elita pa~optista ~i boierimea liberala (la Ia~i, era organizata In jurul lui Mihail Kogalniceanu; la Bucure~ti, m jurullui e.A. Rosetti ~i I.e. Bratianu).
Rezo/u{ii/e adunari/or ad-hoc (Bucure~ti, Ia~i, 1857) au prevazut:
_ unirea Principatelor mtr-un singur stat cu numele de Romania;
_ print strain dintr-o familie domnitoare europeana, ai carei mo~tenitori sa fie crescuti in religia tarii; _ respectarea autonomiei Principatelor potrivit capitulatiilor; -neutralitatea ~i inviolabilitatea teritoriului; -Adunare legislativa ~i guvern constitutional reprezentative, sub
garantia Marilor Puteri;
Rezolutiile au reliefat dorinta· de unire a romanilor ~i optiunea lor pentru un regim politic democratic, precum ~i instaurarea unei monarhii strnine cu scopul de a oferi sprijin extern.
Situalia Principatelor Romane prin " Convenlia" din cadru/ Conferintei de la Paris (J 858)
Statutul intern ~i international privind Principatele Romane a fost stabilit prin "Conventia': de la Paris, care prevedea urmatoarele: -unirea sub forma unei uniuni: "Principatele Unite ale Moldovei ~i
Tarii Romane~ti";
-suzeranitatea Imperiului Otoman;
-protectoratul colectiv al Marilor Puteri;
-principiul separarii puterilor In stat;
-puterea executiva detinuta de doi domni (ale~i pe viata, prin vot censitar) ~i doua guverne; .
-puterea legislativa detinuta de domnitori, Adunari legislative separate ~i Comisia Central a cu sediul la Foqani (elabora legile comune Principatelor); .
-puterea judecatoreasca exerciata de Inalta Curte de Justitie ~i Casatie, cu sediul la Foc~ani;
-articolul 46 stabilea: egalitatea mtre munteni ~i moldoveni In fata legilor ~i la plata impozitelor, desfiintarea privilegiilor boiere~ti, dreptul de a detine proprietate In reciprocitate (muntenii In Moldova ~i invers), egalitate la promovarea In functii ~i stabilirea unor noi raporturi Intre proprietari ~i tarani.
Rea/izarea Unirii. Misiunea de a organiza alegerile pentru adunarile elective (aveau rolul de a-I alege pe domn) a revenit caimacamilor (cite trei numiti pentru fiecare dintre Principate).
40
Istorie. Bae
In Moldova, "partida nationallf', care era putemica In adunarea electiva, propune candidatura lui Alexandru loan Cuza. in 5/1 7 ianuarie 1859, acesta este ales domn al Moldovei cu unanimitate de voturi. In Tara Romaneasca, adunarea electiva era dominata de conservatori, care se opuneau unirii.
Singura solutie pentru realizarea unirii era alegerea lui ALI. Cuza ~i 1n Tara Romaneasca (este speculata omisiunea din "Conven!ia" de la Paris referitoare la faptul ca acee~i persoana nu poate ocupa funqia de domnitor in ambele Principate).
La 24 ianuarie 1859 ALI. Cuza este ales domn ~i in Tara Romaneasca. Dubla alegere a lui Al.1. Cuza a 1nsemnat realizarea primului pas 1n formarea statului roman modem.
Domnia lui AU Cuza (1859-1866) . Masuri de consolidare a Unirii
Dubla alegere a domnitorului ALI. Cuza, la 5 ianuarie 'in Moldova ~i la 24 ianuarie 'in Tara Romaneasca, ~testa uniunea personaia care trebuia recunoscuta de Marile Puteri. In conditiile existentei a doua guverne ~i a doua adunari legislative, obiectivele principale -ale domnitorului erau: recunoa~terea dublei alegeri, realizarea uniri i politice ~i administrative depline ~i recunoa~terea ei, crearea unui plan de reforme care sa modernizeze societatea romfmeasc1i.
Marile Puteri, cu toate obiectiile lmperiilor Habsburgic ~i Otoman, au acceptat dubla alegere 'in perioada martie -august 1859, In cadrul C,?nferintei de la Paris. In plan intern, au fost unificate serviciile de varna ~i serviciile telegrafului, au fost promovate elemente ale burgheziei In aparatul de
stat, au fost numiti funqionari munteni In Moldova ~i invers, a fost creata armata unica cu sediulla Flore~ti (langa Ploie~ti) ~i s-a Infi intat primul minister -Ministerul de Razboi. Capitala a fost stabilita la Bucure~ti, iar sterna reunea simbolurile celor doua spatii geografice.
La sfiir~itul anului 1861 , In cadrul Conferintei de ia Constantinopol,
Marile Puteri au convins sultanul sa emita un firman prin care sa
recunoasca oficial unirea pe timpul domniei lui A1.1. Cuza.
"Proclamatia" catre tara adresata de domnitor tacea cunoscut succesul obtinut ~i proclama unirea deplina ~i na~terea natiunii romane: "unirea este indeplinita. nationalitatea ramana este intemeiata.". Astfel s-a constituit, la 22 ianuarie 1862, prima Adunare legiuitoare ~i cel dintai
guvern unic, condus de Barbu Catargiu.
Instabil itatea guvernamentala, 'in special In perioada 1859-1862, a fost determinata de Iips~ exercitiului politic de tip democratic, de contradictiile existente in continutul "Conventiei" ~i de fragilitatea
clasei politice romane~ti.
42
Sinteze
Ins/a/area gllvernului Mihail Koga/niceanll. Considerat cel mai important pentru activitatea sa reformatoare; guvernul condus de Mihail Kogalniceanu a fost instalat In II octombrie 1863.
in noiembrie 1863, la deschiderea lucrarilor Adunarii legislative, AI.l. Cuza anunta 'in mesajul sau programullegislativ: reformele electorala ~i agrara, organizarea armatei, reforma institutii10r publice, secularizarea averilor manastire~ti.
La 25 decembrie 1863 a fost votata legea de secularizare a averilor manastire~ti, care reprezentau 25% din pamantul arabi1. Este yorba de averile manastirilor inchinate, deci aflate sub patronajul Patriarhiei de la Constantinopol. Conform legii, aceste bun uri treceau In proprietatea statului, veniturile apartinand bugetului.
Perioada decembrie 1863 -mai 1864 se caracterizeaza printr-o activitate legislativa bogata: sunt adoptate legi dupa modelul francez: Codul civil (garanta libertatea persoanei ~i egalitatea 1n fata legi lor), Codul penal, legea organizarii judecatore~ti.
Lovitura de stat (2 mai 1864). Masura reformatoare care va starni disputa dintre guvern ~i Adunarea legislativa (Camera) este legea rurala. Proiectul prezentat de Mihail Kogalniceanu este respins de adunarea dominata de conservatori, guvernu I primind vot de ne'incredere; consecinta a fost obligatia acestuia de a se dizolva. Domnitorul a preferat sa mentina guvernul ~i , prin lovitura de stat din 2 mai 1864, a dizolvat forul legislativ.
Actul de la 2 mai 1864 a insemnat:
-dizolvarea adunarii legislative;
-mentinerea guvernului;
-elaborarea unei noi legi fundamentale de organizare a statulu i,
cunoscuta sub numele de Statutul dezvoltiitor al Conventiei de III Paris; -0 noua lege electorala.
PrinCipalele reforme !ji importan(a lor. Statutul dezvoltiitor al Conven(iei de la Paris, aprobat prin plebiscit (aq iune de consultare a opiniei publice, care se pronunta prin "da" sau "nu" asupra unei hotariiri majore) prevedea:
-sporirea considerabila a prerogativelor domnului: are ~i in itiativa legislatiV1i, nume~te un sfert din membrii Senatului (numit "Corp Ponderator") ~i pre~edintele Adunarii. •
-legile erau elaborate de Consiliul de Stat, Infiintat In 1864, iar dreptul de a primi petitii revenea numai Senatului.
43
[storie. Bac
Prin legea efectoralii, cre~tea considerabil numarul alegatorilor, care se Imp1i!1eau In doua categorii: alegatorii primari (votau prin delegati 1 la 1 00 ~i erau pHHitori de impozit -48 de lei/sate ~i 80-1 00 lei/ora~e) ~i alegatorii directi (pl!!.titori de impozit -4 galbeni/pensionari ~i
intelectuali). La 14 august 1864, AU. Cuza a promulgat fegea rurafii, pe care a Insotit-o ~i de 0 "Procfamatie", care arata ca taranii au de acum propria lor mo~ie, au 0 patrie de iubit ~i de aparat. Legea elibera taranii din dependenta, Ii Improprietarea cu loturile de pamant avute In posesie (folosinta), In functie de puterea economica (numarul de vite), se desfiinta claca, dijma, carele de lemne ~i alte obligatii datorate proprietarilor fie In natura, fie In bani. Taranii trebuiau sa plateasca despagubiri pentru claca timp de 15 ani iar pamantul nu putea fi ipotecat sau Instrainat timp de 30 de ani. Cei care nu au flicut claca deveneau proprietari numai pe loturile de casa ~i gradinarit. Caracterul moderat al legii, limitele acesteia au fost: -Intinderea mica a lotului cu care au fost Improprietariti taranii; -un numar mare de tarani au ramas nelmproprietariti;
-nu exista un regulament de aplicare a legii;
-masuratorile s-au t"acut cu multa greutate ~i s-au saviir~it abuzuri.
Prin legea instructiunii publice, de la 25 noiembriel7 decembrie
1864, prima lege modema a Invatamantului public ~i privat, elementar ~i superior, se instituiau principalele libertati, obligativitati ~i gratuitati, egalitatea Intre sexe ~i laicizarea sistemului de invatamant. Liceul avea ~apte clase, cu 0 pondere a disciplinelor umaniste; ~colile de agricultura, arte, meserii ~i comert, de pregatire pedagogica a viitorilor dascali erau incluse In sistemul de Invatamant tehnic ~i profesiona1.
Invatamantul superior a cunoscut 0 dezvoltare deosebita prin Infiintarea universitatilor de la Ia~i ( 1860) ~i Bucure~ti (1 864). Sistemul de invatamant era pus sub autoritatea Ministerului Cultelor ~i Instructiunii Publice.
Reformele adoptate In timpul domniei lui Al.I. Cuza au favorizat procesul de modernizare a societatii romane~ti In spiritul programului
pa~optist.
Marea Unire. Situatia din Rusia dupa lovitura de stat bol~evica
Realizarea Romaniei Mari prin unirea Basarabiei, Bucovinei ~i 111I1 Transilvaniei cu Vechiul Regat a fost rezultatul actiunilor romanilor In conditiile favorabile create de sfiir~itul Primului Razboi Mondial, cand
Sinteze
Declan~area revolutiei bol~evice din octombrie 19 17 era, de fapt, mai curand 0 lovitur!!. de stat prin care bol~evicii puneau mana pe putere.
Noul guvern, Consiliul Comisarilor Poporului, condus de Lenin, adopta Decretul asupra pacii, prin care se exprima hot!!.rarea de a scoate tara din razboi, ~i Dec/ara(ia (/repturi/or popoarelor din Rusia, care recuno~tea dreptul acestora la autodeterminare, mergand pana la desp!!.rtirea de stat. In baza acestui principiu, 0 parte din teritoriile ocupate de Imperiul Tarist I~i vor proclama independenta.
Evenimente/e din Basarabia, Bucovina ~i Transilvania. Prima provincie romaneasc!!. care s-a unit cu Romania a fost Basarabia. In 1917 s-a constituit Partidul National Moldovenesc, care va coordona mi~carea de eliberare a Basarabiei. Cu prilejul Congresului osta~ilor moldoveni reunit la Chi~inau (noiembrie T9 17), acesta va procIama autonomia politicii $i teritorialii a Basarabiei; hotara~te constituirea forte lor armate proprii ~i convocarea unui organ reprezentativ al Basarabiei, Sfatul T!!.rii, condus de Ion Inculet.
Realizarea deplina a autonomiei se Infliptuia prin procfamarea Republicii Democratice Moldovene~li (decembrie 191 7), membra cu drepturi depline In cadrul Republicii Federative Ruse.
Situatia Basarabiei se agraveaza odata cu lovitura de stat bol~evica. Pentru a se pune capat anarhiei ~i dezordinilor provocate de soldatii ru~i In retragere, se cere sprij inul armatei romane. Aceasta va restabili ordinea ~i prestigiul Sfatului Tarii, ceea ce va determina guvemul R,!lsiei Sovietice s!!. intrerupa relatiile diplomatice cu Romania.
In fata amenintarilor Rusiei ~i Ucrainei, Basarabia i~i procfamii independenta (4 februarie 1918), iar la 27 martie 1918, Sfatul Tarii, care cuprindea reprezentanti ai tuturor nationalitatilor, a adoptat cu majoritate de voturi hotararea Basarabiei de a se uni cu Romania.
In timpuI primei conflagratii mondiale, Bu€Ovina a fost teatru de razboi. numero~i tineri fiind Inrolati In armata austro-ungara. Incepant din toamna anului 1918, situatia provinciei s-a inrautatit. In contextul reorganiz!!.rii lmperiului pe baze federative, autoritatile habsburgice vehiculau teza anexarii Bucovinei la Galitia.
De asemenea, Ucraina ridica pretentii de stapanire asupra provinciei, al!'enintcind cu interventia militara.
In octombrie 1918, la initiativa lui Sextil Pu~cariu ~i lancu Flondor, a fost convocata la Cemauti 0 adunare a reprezentantilor populatiei romane~ti care a ales Consiliul National ~i a cerut In numele natiunii dreptul la autodeterminare. Lider politic al acestuia a fost ales Iancu
disp!!.r
eau de pe harta Europei Imperiul Tarist ~i cel Austro-Ungar. 44 Flondor. 45
Istorie. Bac tratatele de pace Incheiate la Paris, in anii 19 19-1920. 46 statului totalitar ~i al controlului complet asupra societatii. S-a realizat 47
Amenintarea ucraineana I-a determinat pe acesta sa ceara sprijinul armatei romane. Consiliul National stabile~te institutiile Bucovinei (12 noiembrie 1918) ~i decide independenta acesteia ..
La 15/28 noiembrie 1918 Congresul General al Bucovinei, format din reprezentanti ai romanilor, polonezilor, germanilor ~i rutenilor, voteaza unirea cu Regatul Romaniei. '
In ceea ce prive~te Transilvania, Inca de la Inceputul Primului Razboi Mondial s-au diversificat mijloacele de lupta ale romanilor pentru unirea cu tara, activitate coordonata de Partidul National Roman (P.N.R.). In toamna anului 1918, In conditiile Infrangerii Puterilor Centrale ~i ale prabu~iri i Austro-Ungariei, mi~carea nationala a romanilor din Transilvania s-a amplificat.
P.N.R. proclama la Oradea independenra natiunii romane din cadrul dublei monarhii. La 12 noiembrie 1918 se formeaza Consiliul National Roman Central (C.N.R.C.), alcatuit din reprezentanti ai P.N .R. (Partidul National Roman) ~i P.S.D. (Partidul Social Democrat). Sediul
C.N.R.C. s-a stabilit la Arad ~i avea rolul de a coordona, ca organ unic, mi~carea nationala a romanilor transilvaneni.
Dupa modelul acestuia, s-au format consilii ~i garzi locale In Intreaga Transilvanie. Acestea au preluat controlul politic ~i administrativ In intreaga provincie, reu~ind sa mentina ordinea.
Pentru a da expresie vointei romanilor transilvaneni, C.N .R.C. decide convocarea unei mari adunari la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia.
M.A.N. (Marea Adunare Na!ionala), sub pre~edintia lui Gheorghe Pop de Base~ti, se deschide In prezenta a 1228 de delegati, a episcopului ortodox Miron Cristea, a episcopului greco-catolic luliu Hossu ~i a
peste 100 000 de persoane.
Vasile Goldi~ a citit Rezolutia Unirii cu Romania. A doua zi au fost
alese organele provizorii ale puterii de stat, Marele Sfat National ~i
Consiliul Dirigent, prezidat de Iuliu Maniu. .
Unirea a fost salutata ~i recunoscuta de nationalitatile din Transilvania.
Ungaria recunoa~te unirea prin tratatul de la Trianon (1920).
Importan{a unirii pentru dezvoltarea ulterioarii a Romaniei. Marea
Unire din anul 1918 incununa aspiratiile de veacuri ale romanilor de
a trai mtr-un singur stat, fiind rezultatul luptei tuturor fortelor ~i
categoriilor sociale interne.
Astfel, se desavar~ea formarea Romaniei Mari, noul stat avand 0
suprafata de 295 049 km2 ~i 0 populatie de peste 18 milioane de .
locuitori. Recunoa~terea noului stat s-a tacut In plan international prin
Romania posthelicii
Stalinism, na{ional-comunism # disiden(ii anticomunistii
Construc{ia democr~(iei postdecemhriste
Stalinizarea tarii. Dupa actul de la 23 august 1944, Romania iese din razboiul contra Natiunilor Unite, dar este ocupata imediat de Annata Ro~ie. Era primtil pas spre instaurarea comunismului. Profitand de proteqia trupelor sovietice, P.C.R. I~i mare~te numarul de membri, dezvolta un discurs politic demagogic ~i populist In care tenneni ca "dreptatea sociala" ~i "egalitatea" se intalneau frecvent. Comuni~tii deveneau campionii luptei pentru eliberarea imediata a !Arii alaturi de Armata Ro~ie ~i pentru realizarea reformei agrare. Drumullor spre cucerirea puterii politice a parcurs mai multe etape.
Cererea imperativa a lui Stalin ca regele Mihai sa Ii aduca la putere pe comuni~ti a avut drept rezultat instal area, la 6 martie 1945, a unui guvern procomunist condus de Petru Groza. Noile autoritati au preluat Transilvania de Nord-Vest (eliberata de armata romana In octombrie 1944) ~i au realizat reform a agrara promisa. Speranta opozitiei ca acest guvern nu va fi recunoscut de SUA ~i Anglia, la fel ca ~i actul de rezistenta al regelui (greva regala) au ramas tara consecinte.
Fraudarea alegerilor de la 19 noiembrie 1946 a dus la victoria Blocului Partidelor Democrate, alianta condusa de" comuni~ti, asigurandu-le acestora 0 majoritate confortabila In noul Parlament. Guvemul a elaborat 0 noua lege electorala, prin care sporea numarul alegMorilor, adaugandu-le ~i pe femei, ~i desfiinta Senatul.
A urmat apoi Inscenarea de la Tamadau (iulie 1947), prin care era anihilata 0pozitia democratica: P.NT a fost scos In afara legii, iar
P.N.L. a ales autodizolvarea. Prin urmare, pluralismul politic era desfiintat iar drumul spre instituirea partidului unic ~i a dictaturii proletariatului -larg deschis.
Stapani pe guvern (puterea executiva) ~i parlament (puterea legislativa), comuni~tii vor trece la lichidarea ultimului bastion allegalitatii interbelice: monarhia. Lipsit practic de orice putere, suveranul, aproape exilat la ~inaia, este chemat la Bucure~ti ~i silit sa abdice (30 decembrie 1947). In aceea~i zi, Romania a fost proclamata republica populara.
Odata incheiata preluarea puterii ~i distrugerea vechiului regim politic, comuni~tii au continuat sovietizarea Romaniei prin impunerea
/storie. Bac
In timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1963), favorizata ~i"de prezenta Armatei Ro~ii.
In plan intern, s-a mfiintat partidul unic, Partidul Muncitoresc Roman (februarie 1948), prin fuziunea P.C.R. cu acea parte din P.S.D. dispusa sa-i recunoasca lntaietatea. Noile constitutii a1catuite dupa modelul sovietic (1948 ~i 1952) au dat putere de lege noului regim politic. Preocuparea principala a noilor autoritati a fost sa reprime orice forma de rezistenta, motiv pentru care, cu sprijin direct ~i cadre aduse din U .R.S.S., a fost creata Securitatea (1948) ~i Militia (1949).
Obiectivele economice ale noii puteri erau deosebit de ambitioase. Se avea In vedere transformarea vechii economii de piata 1ntr-o economie centralizata. Prin urmare, se trece la nationalizarea principalelor mijloace de productie ~i trecerea lor in proprietatea statului (1948). Un proces asemanator este aplicat agriculturii prin colectivizare (19491962), care a facut ca 96% din suprafata agricola a tarii sa fie cuprinsa in structuri colectiviste. lndustrializarea ~i cooperativizarea nu erau decat modalitati de control asupra resurselor materiale ~i umane, subordonate autoritatii unice. Dezvoltarea economica este supusa planurilor anuale ~i, ulterior, celor cincinale.
Stalinizarea s-a extins ~i in domeniul culturii. Invatamantul a fost reorganizat dupa modelul sovietic, din biblioteci au fost sco~i autorii acuzati de "nationalism" sau "cosmopolitism", din expozitii au fost eliminate tablourile sau sculpturile socotite decadente, iar In domeniul muzical, compozitorii care nu Infati~au viata noua a tarii erau interzi~i. Oamenii de ~tiinta unanim recunoscuti au fost Indepartati de la catedra, unii dintre ei pierzandu-~i viata In ani grei de detentie. In domeniul religios, Biserica Ortodoxa a fost subordonata fata de stat, iar cea greco-catolica -desfiintata (1 948).
National-comunismul (1965-1989) a fost caracteristica regimului lui Nicolae Ceau~escu, regim care la Inceput a cunoscut 0 relativa destindere ~i liberalizare. A fost adoptata 0 noua constitutie (1965), prin care Romania devenea republica socialista, au fost eliberati detinutii politici iar Invatamantul a fost pus pe baze nationale ~i a fost permis studiul ~i altor limbi straine (franceza, engleza, germana) alaturi de rusa.
In anii care au unnat, gesturile de insubordonare fata de Moscova au
fost Insotite de 0 larga deschidere spre Occident. Ceau~escu s-a Intalnit
la Bucure~ti cu mari lideri ai lumii, precum: Charles de Gaulle, .
pre~edintele Frantei, Richard Nixon ~i Gerald Ford, pre~edinti ai
S.U.A. La toate acestea s-a adaugat 0 importanta relaxare In viata culturala, conditiile de viatA s-au imbunatatit ~i s-a putut calatori In
48
Sinteze
strainatate. Considerandu-se suficient de popular, Ceau~escu mfiinteaza
funclia de pre~edinte al Romaniei, pe care ~i-o Insu~e~te (1974).
Dar, la jumatatea ani lor '70, regimul sau intrase deja pe 0 panta descendenta. Industrializarea fortata, care Inghitea 0 buna parte a venitului national, a continuat sa dea na~tere un or colo~i industriali ce produceau, cu cC?nsumuri uria~e de energie, marfuri de slaba calitate ~i necompetitive. Intr-o situatie asemanatoare se afla ~i agricultura, Jipsita de fortii de munca (ani de zile dirijata spre or~ele industriale), insuficient mecanizata ~i cu 0 productie sciizuta. Rodul pamantului era eules eu ajutorul soldatilor, elevilor ~i functionarilor publici. La acestea se adaugau realizarea unor obiective grandioase, extrem de costisitoare (Casa Poporului, Canalul Dunare-Marea Neagra, combinate Ie de utilaj greu etc.) care, alaturi de mai multe calamitati naturale (inundatiile din anii 1970 ~i 1975, cutremurul din 4 martie 1977) au contribuit la triplarea datoriei exteme (10,2 miliarde de dolari, in 1981).
Aceasta situatie a fost resimtita putemic In randul populatiei, care a trebuit sa suporte efectele rationalizarii alimentare ~i energetice. Foamea ~i frigul au continuat sa se asocieze cu lipsa celor mai elementare libertati eetatene~ti: societatea era continuu supravegheata ~i controlata. Desigur c! nu mai era acee~i teroare a anilor '50, dar Securitatea veghea neclintita. 0 armata de informatori i~i supravegheau ziLnic "obiectiveLe" incredintate, oferind rapoarte amanuntite "stapanilor". Era In plina desfli~urare "Epoca Ceau~escu" sau "Epoca de Aur", cum 0 denumeau ideologii de partid, perioada In care se dezvolta, pana la propoJ1ii aberante, cultul conducatorului.
Aceasta degradare a conditiilor de trai avea sa grabeasca prabu~irea regimului national-comunist al lui Ceau~escu prin declan~area evenimentelor din decembrie 1989.
Rezistenta anticomunista a reprezentat modalitatea prin care populatia s-a manifestat fata de instaurarea comunismului in Romania, dar ~i atitudinea, dezvoltata mai tarziu, fata de dezvoltarea regimului comunist. Sosirea trupelor sovietice (1944) a contribuit la constituirea primelor grupe de rezistenta armata din mun~ (Fagar~, Vrancea, Muscel, Apuseni) formate din luptatori ce proveneau din toate segmentele sociale: militari, legionari, int~lectuali, preoti, studenti, Wani ce se opuneau colectivizarii, femei ~i muncitori. Oficialii regimului comunist ii numeau banditi, terori~ti, legionari, fasci~ti. Ei se autointitulau "Sumanele Negre", "Haiducii lui Avram lancu", "Haiducii Muscelului" etc. Dotarea lor cu armament era precara iar durata ~i eficienta acestor grupari depindea de atitudinea populatiei locale. Numero~i sateni Ie ofereau adapost, alimente ~i informatii, altii tradau. Deosebit de putemica
49
/storie. Bac
a fost rezistenta din Muntii Fagara~ului, unde actionau grupurile conduse de Ion GavriIa Ogoranu, fratii Arnautoiu ~i colonelul Gh. Arsenescu.
o alta forma de rezistenta anticomunista 0 constituiau revoltele ~i rascoalele taranilor care se opuneau colectivizarii. Regiuni Intregi au fost asediate cu ajutorul militiei ~i armatei In Bihor, Suceava, Vrancea ~i Gorj.
Dupa lichidarea grupurilor arm ate din munti ~i transform area socialista a agriculturii, regimul nu a mai fost confruntat cu fenomene de rezistenta pana In 1975, an In care apare disidenta intelectuala. Scriitori precum Paul Goma, Doina Cornea, Dorin Tudoran, Ana B landiana ~i Andrei Ple~u au criticat cultul person,alitatii conducatorului ~i au cerut repectarea drepturilor omului. Impotriva lor, regimul va dezlantui un val de persecutii, izolandu-i, instituind domiciliul fortat In zone departate ale tarii. Ei s'-au alaturat protestelor minerilor din Valea Jiului (1977), precum ~i puternicii demonstratii a muncitorilor din Bra~ov (15 noiembrie 1987). Un rol important In sustinerea disidentei ~i a moralului celor ce luptau Impotriva regimului comunist a revenit postului de radio Europa Libera, deservit de intelectuali care reu~isera sa emigreze, precum Vlad Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil lerunca etc.
Constructia democratiei postdecembriste. Dupa caderea regimului comunist (22 decembrie 1989), conducerea tarii a fost preluata de 0 noua structura politica, Frontul Salvarii Nationale (F.S.N.), format din fo~ti disidenti, intelectuali ~i militari. S-a revenit la democratie ~i pluralism politic, fapt ce a dus la revenirea vechilor partide politice din perioada interbelica (P.N .L., P.N T ~i P.S.D.), dar ~i la formarea altora noi. Prime Ie alegeri libere organizate la 20 mai 1990 au fost ca~tigate de Ion I1iescu ~i F.S.N. La scurt timp, noua putere aleasa s-a confruntat cu man ifestati i la Timi~oara ~i Bucure~ti, precum ~i cu venirea
minerilor din Valea Jiului la Bucure~ti, care, prin comportamentul a&resiv, au oripilat opinia publica intern a ~i internationala.
In 1991 a fost adoptata noua Constitutie, revizuita In ?003, care constituie baza juridica a regimului democratic din Romania. In penoada 1990-2009, pre~edintii tari au fost Ion I1iescu, Emil Constantinescu ~i Traian Basescu. Reforma institutionala (justitie, administratie etc.) a progresat, impulsionata ~i de cerintele imperative ale Uniunii Europene. S-au Inregistrat progrese In domeniul economic, In reform a sistemului de Invatamant ~i de sanatate.
Corolarul acestor impliniri I-a constituit integrarea Romaniei In
N.A.T.O. (2004) ~i In Uniunea Europeana (2007).
50
D. RELATIILE INTERNATIONALE
, ,
Spa(iuL roman esc intre dipLoma(ie # conflict in Evul Mediu # La inceputurile modernitii{ii
1. Spatiul romanesc intre dip10matie ~i conflict in Evul mediu
Cadrul internafional (secolele XIV-XVI). Rezisten/a antiotomana a Tarilor Romdne (secolele XlV-XV).
Secolul al XIV-lea marcheaza intrarea pe arena politica central-~i sud-est europeana a romanilor ca subiect international, cu un cadru politic propriu recunoscut, prin afirmarea statelor romane~ti unitare.
La sfar~itul secolului al XIII-lea, regatele Boemiei, Poloniei ~i Ungariei cunosc criza care se prelunge~te ~i In primul deceniu al secolului al XIV-lea (datorata, In parte, stingerii vechilor dinastii).
Tot mai primejdioasa devine amenintarea otomanilor in BaIcani ~i In Europa Centrala. Turcii otomani au supus pe rand imense regiuni din Imperiul Bizantin (cu ora~ul Adrianopol, 136 1), au desfiintat taratele bulgare, i-au invins pe sarbi la Kossovopolje ( 1389) ~i ~i-au fi xat hotarul pe Dunarea de Jos.
Reactia la aceasta situatie vizeaza concentrarea de forte cre~tine occidentale ~i central-europene sub conducerea regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, sub forma "crllciadei tarzit' pentru oprirea Inaintarii otomane (biHalia de la Nicopole, 1396); de~i soldata cu un e~ec pentru fortele cre~tine, i-a oprit pe otomani la sud de Dunare.
In secolul al XV-lea, Tarile Romane, Ungaria, Polonia ~i fortele sarbe~ti ~i occidentale au reu~it sa obtina succese in oprirea Inaintarii otomanilor In centrul Europei (Iiderii care au unit fortele antiotomane: Ill;.ncu de Hunedoara, Vlad Tepe~, ~tefan cel Mare, Matei Corvin).
In 1453, cucerirea Constantinopolului de ciitre sultanul Mahomed al II-lea a reprezentat 0 grea lovitura pentru cre~tinatate. Infrangerea otomanilor la Belgrad (1456) a oprit, pentru aproape un veac, Inaintarea 10,r spre Buda ~i Viena.
In a doua jumatate a secolului al XV-lea, Ungaria ~i Polonia s-au plasat pe 0 pozitie predominant defensiva fata de Imperiul Otoman. Tara Romaneasca ~i Moldova au incercat sa imbine politica de rezisten!a cu cea de conciliere.
Secolul al XVI-lea confirma influenta sporita a dominatiei ~i suzeranitatii otomane In regiune, in conditiile autoritatii sultanului Soliman Magnificul (1521-1566). In 1456 turcii ocupa insula Rhodos, in 1521 ocupa Belgradul, In 1526 zdrobesc oastea maghiara [a Mohacs,
51
Istorie. Bae
in 1541 transforma Ungaria Centrala In provincie otomana (Ungaria de Est, respectiv Transilvania, devine principat autonom sub suzeranitatea turcilor).
Caracteristice secolului al XVI-lea sunt razboaiele intre Imperiul Otoman ~i Imperiul Habsburgic, cu scopul stapanirii Ungariei ~i al dominatiei in Europa Centrala.
In a doua jumatate a secolului al XVI-lea, conflictul armat se va desta~ura intre forte Ie din Liga Cre~tina (Imperiul Habsburgic, Spania, Stantul Scaun; ducatele italiene Mantua, Toscana, Ferrara) ~i Imperiul Otoman.
Domnii Tarilor Romane s-au inscris in spiritul european de rezistentll,
sub autoritatea habsburgilor ~i prin actiunea militara a lui Mihai Viteazul.
Extinderea dominatiei otomane pana la Dunare, in secolul al XIV-lea, reprezenta pentru Tarile Romane 0 amenintare permanenta de transform are in pa~alacuri , care avea sa planeze pana tarziu asupra
acestora. De aceea, pe fata sau in ascuns, romanii ~i-au afirmat 0 constanta opozitie fata de Poarm, socotindu-se un bastion avansat al cre~tinati"itii , 0 bariera in fata pericolelor care amenintau dinspre Sud Europa ~i civilizatia ei.
Domnii romanii au decis sau au fost siliti, in anumite imprejurari, sa depuna juraminte de fidelitate fata de suveranii vecini, regii Ungariei ~i ai Poloniei (vasalitatea a fost perceputa nu ca supunere, ci drept protectie ).
Mai dificila a fost suzeranitatea Imperiului Otoman asupra Tarilor Romane: avea alte principi i ~i era din afara lumii cre~tine.
M IRCEA CEl BATRAN (1386-1418)
Mircea a fost cel mai vrednic dintre principii Basarabi, numit "Batran" spre a-i marca prestigiul ~i valoarea. Domnitorul a simtit dubla amenintare externa -a regatului Ungar ~i a Imperiului Otoman. De aceea, a inche'iat tn 1389-I 390 un tratat de alianta cu regele Poloniei, Vladislav JageJlo (prin mijlocirea domnului din Moldova, Petru I), prin care se prevedea ajutor reciproc "cu taata puterea ~i cu taata putin/a" contra oricarui atac al regelui ungar ~i al aliatilor acestuia.
. Politica extema a domnitorului a urmarit limitarea ~i chiar inlaturarea suzeranitatii ungare ~i indepartarea pericolului otoman.
Regele Ungariei nu a privit cu simpatie alianta cu Polonia ~i, profitand de pericolul otoman, s-a adresat domnitorului Mircea cel Batran, care i-a acceptat oferta (1 395 -tratat cu caracter antiotoman).
52
Sinte:::e
Cre~terea pericolului antiotoman I-a determinat pe Mircea cel Batran sa-I ajute pe cneazul Lazar al Serbiei in batalia de la Kossovopolje (1 389), Incheiata prin infrangerea sarbilor. Raspunsul turciJor va fi invazia condusii de Baiazid I1derim (I 395).
Soldatii turci trec Dunarea pe la Turnu, inaintand intr-un teritoriu pustiit. Izvoarele ~i traditia istorica contopesc cele doua actiuni militare (10 octombrie 1394 ~i 17 mai 1395) sub numele de "Lupta de fa Ravine" (Ioc mla~tinos, rapos). Confruntarea de la Rovine se incheie prin retragerea otomanilor, speriati de posibila interventie a regelui ungar; confruntarea a oprit pentru moment inaintarea otomanilor la
nord de Dunare. In 1396, sub conducerea regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, se constituie 0 mare coalitie antiotomana. Cavalerii apuseni sosesc la Buda ~i impreuna cu armata maghiara porn esc spre Dunare. Armatei cruciate i se vor alatura o~tile lui Mircea ~i ale voievodului Transilvaniei. Dupa eliberarea cetatilor Vidin ~i Rahova, cre~tinii se vor confrunta cu ienicerii ~i spahii lui Baiazid, la Nicopole. De~i solicita intaietate in Inceperea luptei, Mircea este refuzat de cavalerii apuseni (fiul ducelui Burgundiei). Victoria otomana de la Nicopole a dat curaj lumii islamice ~i a dus la
desfiintarea celui de al doilea Tarat Bulgar de la Vidin, la ocuparea
nordului Bulgariei, desfiintand statu!' .
. Dupa victoria de la Ankara (1402), cand Timur Lenk, conducatorul
mongol ilor, iI ia prizonier pe Baiazid, domnitorul Mircea cel Batran
devine un arbitru al luptelor pentru succesiune (lntre fiii lui Baiazid),
asigurandu-se 0 relativa stabilitate.
In cele din urma, preluarea tronului de catre Mahomed I a tnsemnat reluarea politicii agresive fata de Tara Romaneasca. In aceste conditii, dupa 0 noua expeditie otomana In spatiul de lanord de Dunare, Mircea cel Batran a fost nevoit sa ceara 0 intelegere, sa plateascii un tribut anual, ca simbol al rascumpararii pacii ~i sa obtina garantarea
independentei tarii.
IANCU DE HUNEDOARA (1441-1456)
Voievod al Transilvaniei (144 I -I 456), guvemator al Regatului Ungariei (1446-1452) ~i capitan general al regatului mentionat (1453-1456), lancu de Hunedoara a fost un simbol al lumii In care a trait; provenea d~ntr-o familie cneziala romaneascii InnobiJata din Tara Hategului.
Incepand cu anul 1441, lancu a obtinut, an de an, victorii antiotomane; tn 1442 Infrange oastea otomana intrata tn Transilvania, apoi intervine in Tara Romaneasca ~i obtine victorie pe raul Ialomita.
53
Istorie. Bac
In anii 1443-1 444, fancu de Hunedoara desTa~oara 0 campan ie ("campania cea lungl]") pe teritoriul Serbiei ~i al Bulgariei, elibereaza Ni~ul ~i Sofia ~i ameninta chiar centrul Imperiului Otoman; turcii cer pace, care se incheie, gratie lui I ancu, in 1444, pe 0 perioada de lOan i. La insistentele papale, ale principilor occidentali ~i ale unor cercuri din Ungaria, se reiau planurile cre~tine de razboi. Voievodul nu a agreat ruperea pacii, dar decizia luata I-a situat in fruntea o~tilor transi lvanene, croate, bosniace, luptand alaturi de oastea regala ungara ~i de cea a Tarii Romane~ti . BaUUi a s-a dat la 10 noiembrie 1444, la Varna, unde oastea cre~tina a fost invinsa de otomani (in confruntare a murit insu~i regele Ungariei ~i Poloniei, Vladislav I).
In 1453, Mahomed al II-lea cucere~te Constantinopolul ~i vizeaza extinderea Imperiului Otoman catre zona central a a Europei. In 1456, Iancu de Hunedoara reu~e~te sa-I opeasca pe cuceritorul . Constantinopolului In fata Belgradului, "cheia Ungariet' ~i a Europei Centrale.
Vestea victoriei strabate Europa, iar papa Calixt al III-lea I-a numit
"eel mai puternic alief al lui Hrislos".
Dar, la cateva zile dupa victorie, lancu de Hunedoara murea rapus de ciuma. A fost i'nmormantat In catedrala din Alba-lulia, iar pe piatra de mormant au fost Inscrise cuvintele: "s-a stins lumina tumiP' (italianul loan de Capestrano).
VLAD TEPE~ (1448; 1456-1462; 1476)
Fiu al lui Vlad Dragu! (din factiunea Dragu!ilor, dupa afirmatiile umanistului Aeneas Sylvius Piccolomini), Vlad Tepe~ a reorganizat oastea, a limitat privilegiile care slabeau In interior tara, a pedepsit aspru nesupunerea, tradarea ~i hotia, a Intronat ordinea severa In Tara Romaneasca. Programul politicii externe a vizat emanciparea tarii de sub otomani ~i redobandirea cetatilor pierdute de la Dunare (Turnu ~i Giurgiu).
Problema cea mai importanta era pericol ul otoman. In 1459, domnul refuza plata tributului; In iama anilor 146 1-1462, Vlad Tepe~ a patruns prin surprindere la sud de Dunare ~i a distrus toate punctele fortificate ale turcilor, de la Rahova pana la Chilia; domnul a dejucat cursa care i se intinsese de catre begul de Nicopole ~i a Invins oastea turceasca venita pentru a-I captura.
Ca urmare, In primavara anului 1462, 0 armata redutabila, in frunte cu sultanul Mahomed alII -lea, porne~te spre Tara Romaneasca pentru a ocupa acest teritoriu; la 16 iulie 1462, Vlad Tepe~ organizeaza un atac de noapte asupra taberei inamice, cu gandul de a-I asasina pe
54
Sinteze
sultan; scopul nu a fost atins, dar a provocat panica; domnul s-a retras la nord de capitala, pentru a face jonctiunea cu oastea a~teptata de la Matei Corvin. .
E~ecul transformarii Tarii Romane~ti In p~alac nu a insemnat ~i
renuntarea de catre Mahomed al II-lea la ideea inlaturarii lui Vlad
Tepe~; sultanul I-a adus ~i pe Inlocuitorul domnitorului Vlad, In
persoana fratelui acestuia, Radu cel Frumos.
Deteriorarea relatiilor dintre Vlad Tepe~ ~i Matei Corvin (prin
influentarea celui din urma de catre negustorii transilvaneni, plasmuitori
ai textelor din care reie~ea ca domnul roman ar fi tradat tabara cre~tina)
duce. la prinderea ~i intemnitarea la Buda ~i Vi~egrad (peste 10 ani) a
lui Vlad Tepe~. Va reu~i sa reia tronul in anul 1476, cu ajutorul regelui
Ungariei, dar pentru scurt timp.
in 1462, intre Radu cel Frumos ~i sultan erau reglementate raporturile
romiino-otomane (se da Tarii Romane~ti 0 noua "capitu/atie" prin care
era recunoscuta suzeranitatea POTtii, plata unui tribut anual in schimbul
garantarii protectiei statului ~i pastrarii institutiilor sale).
Vlad Tepe~ a ramas in galeria pricipalilor eroi ai luptei antiotomane,
aparator de tara ~i cre~tinism.
~TEFAN eEL MARE (1457-1504)
Este domnitorul din Moldova care a dat numele unei epoci ~i care a
intrat in folclor, traditie ~i legenda.
Ales de catre "tara" (Adunarea Tarii) ~i uns de mitropolitul Teoctist, domnitorul s-a orientat spre 0 mai buna organizare a administratiei, limitarea privilegiilor marii boierimi anarhice, crearea trupelor de o~teni proveniti din tarani liberi, intarirea ~i refacerea sistemului de cetati (In special cele de pe Nistru) ~i adaptarea tehnicii militare la
progresele tacute de artilerie. in plan extern a realizat un sistem de aliante CU Ungaria ~i, mai ales, cu Polonia.
intr-o prima etapa a domniei sale a realizat consolidarea domniei, organizarea o~tirii, respingerea agresiunii maghiare, vasalitatea fata de Polonia ~i preglHirea pentru infruntarea cu Poarta, In conditiile platii
tributului fata de sultan; etapa a doua a fost caracterizata de efortul antiotoman, iar cea de-a treia -de conflictul cu Polonia ~i pacea cu otomanii ~i cu polonii.
~tefan cel Mare a incercat initial sa aiba relatii bune cu toti vecinii care aveau pretentii de suzeranitate asupra Moldovei, respectiv cu Polonia ~i Ungaria. A depus juraminte de fidelitate fata de regele Poloniei. Cu Ungaria raporturile erau Incordate, in special dupa
55
Istorie. Bac
reluarea Chiliei de c1\tre moldoveni. Campania organizat1\ de regele Ungariei, Matei Corvin, in anul 1467 s-a SIa~it prin infriingerea o~tirii maghian! la Baia, unde rege\e insu~i a suferit "rani mortale".
Moldova era presata s1\ cedeze Chilia (reluat1\ de ~tefan in 1465) ~i CetateaAIM otomanilor. De aceea, in 1473 domnitorul a rupt leg1\turile cu Poarta, a refuzat plata tributului ~i cedarea cet1\tilor mentionate. Consecinta a fost trimiterea de c1\tre cuceritorul Constantinopolului, Soliman P~a (guvernatorul Rumeliei), pe timp de iam1\ (lucru neobi~nuit ) a peste 100 000 de oameni. ~tefan, eu aproximativ 40 000 de o~teni, a obtinut 0 insemnat1\ victorie la Vaslui (Podul Inalt), in 10
ianuarie 1475. Prin scrisoarea circulara trimis1\ la scurt timp dupa b1\talie prineipilor ere~ini, puterilor antiotomane aliate (Venetia, Ungaria, Statui Papal) se exprima clar eonceptia despre Moldova ca "poarta a cre~tinatatir (daca aceasta va cildea, "toata cre~tinatatea va (i In mare primejdie"). In anul urmator, in ciuda avertismentului adresat, ~tefan cel Mare s-a aflat singur inaintea o~tiri i conduse de insu~i sultanul Mahomed al II-lea, la Razboieni (Valea Alba, 26 iulie 1476), unde "au biruit paganii pe cre~tinr.
Domnitorul Moldovei · a mai purtat bat1\lii contra inamicilor
cre~tinatatii aproximativ 10 ani . In 1484, sultanul Baiazid alII-lea avea
s1\ oeupe cele doua importante cetati dinspre Marea Neagra (Chilia ~i
Cetatea Alba); Marea Neagra devenea "lac turcesc" iar comunicarea
statelor ~i popoarelor cre~tine din zona cu lumea maritim1\ au fost puse
pe deplin sub control turcesc.
In dorinta de a" recuceri cetatile cu sprijin polon, ~tefan depune la
Colomeea (1485) omagiu de vasalitate regelui Vladislav JageUo.
In anii 1486-1487, domnul Moldovei se regase~te singur in fata
otomanilor, ceea ce il deternina sa incheie pace ~i sa accepte plata
tributului pentru recunoa~terea ~i acceptarea autonomiei.
In anul 1497, loan I Albert, succesorul la tronul Poloniei, intra in
Moldova, in fruntea unei armate de 100 000 de oameni, sub pretextul
eliberarii eetatilor de la Marea Neagra. Oastea polona asediaza Suceava,
iar confruntarea cu armata domnitorului Moldovei a avut loc la Codrii
Cosminului (1497); in urma unei expeditii moldovene~ti in Polonia, in
1499, s-a incheiat un tratat moldo-polon, la Hfu-Iau, in care cele doua
t1\ri apar drept parteneri egali.
~tefan cel Mare (,,stephanus ille magnus", dupa cum i-a spus regele
Poloniei, Sigismund I, ~i dupa cum il numeau ~i ai sai) a devenit
simbolul ~i patronul Moldovei ~i al romiinilor.
56
Sinteze
MIHAl VITEAZUL (1593-1601)
"Domn al Tarii Romane~ti. al Ardealului ~i a toata lara Moldovd',
considerat "am al trecutului medieval ~i un am modern", Mihai Viteazul
este inscaunat domn al Tarii Romane~ti (sustinut de boierii Craiove~ti
in tara ~i de Cantaeuzini la Istanbul), intr-o epoca in care conjunctura
international a era favorabila luptei antiotomane. Imperiul Otoman
suferise infrangerea de la Lepanto (1571 ), iar habsburgii devin
principal a forta din zona, care vor relua ofens iva spre Serbia ~i Tarile
Romane.
La initiativa Papei Clement al VII-lea ~i a imparatului Rudolfal II-lea
al Imperiului Romano-German, se constituie 0 alianta antiotomana,
Liga cre~tina, la care au aderat Spania, ducatele italiene Toscana,
Mantua ~i Ferrara iar, in final, ~i Tarile Romane. Popoarele din Balcani
i~i legau sperantele de eliberare ~i independenta de aqiunea marilor
puteri cre~tine.
Lupta antiotomana este declan~ata de Mihai prin uciderea creditorilor turco-Ievantini ~i masacrarea gam izoanei turce~ti din Bucure~ti (1594). Urmeaza apoi atacarea ~i incendierea cetatilor de la Dunare ocupate de gamizoane otomane ~i infriingerea armatelor turco-tatare (venite sa-I mazileasca pe domn) la Putineiu, Stane~ti ~i Serpate~ti (ianuarie 1595).
Sunt eliberate Rusciue, Silistra ~i Braila; o~tile lui Mihai Viteazul ajung pan a la Dunare.
Reactia Portii se produce in vara anului 1595. Inca din luna mai, su1tanul declarase Moldova ~i Tara Romaneasca provincii turce~ti , numind la condueerea lor pa~ale. 0 putemica armata otomana condusa de Sinan-pa~a trece Dunarea pe la Giurgiu, inaintand spre Tiirgovi~te. La Calug1\reni (23 august 1595), Mihai zdrobe~te avangarda turca, dar apropierea marii armate otomane il obliga sa SAe retraga spre munti, la Stoene~ti, in a~teptarea ajutorului transilvan. Intre timp Sinan ocupa Bucure~tiul , asediaza Tiirgovi~tea ~i incepe organizarea tarii In pa~alac, prin numirea reprezentantilor otomani in administratie.
Beneficiind de ajutorullui Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, ~i ~tefan Razvan, domnul Moldovei, Mihai trece la ofensiv~, eliberiind o~ele Tiirgovi~te ~i Bucure~ti (octombrie 1595) ~i Ii urmare~te pe otomani pana la Giurgiu. Aici, Mihai ataca avangarda turdi, care nu a avut timp sa treaca fiuviul, distruge podul de vase ~i zdrobe~te unitatile otomane, iar cetatea Giurgiu este cucerita. Cronicarii turci ai vremii (Mustafa Naima), apreciau lupta de la Giurgiu ca "cea mai groaznicd infrangere din istoria turcilor".
.Pretul victoriei avea s1\ fie teribil: tara pustiita, putinele ora~e jefuite ~I arse, populatia satelor risipita in bejenie, iar comertul cu sudul
57
Istorie. Bac
Dunarii complet dezorganizat. Dezastrul suferit i-a obligat pe turci sa-~i schimbe direqia de atac spre Ungaria, unde 0 mare armata condusa de sultanul insu~i (Mahomed al III-lea) va zdrobi la Kerestes 0 .596) forte le cre~tine.
In anul 1597 sultanul i-a propus lui Mihai 0 pace avantajoasa, recunoscandu-i domnia pe viata ~i reducerea tributului la jurnatate. Prin urmare, se evita trasformarea tarii in pa~ahk iar in anul urmator (1598), prin tratatul de la Manastirea Dealu, incheiat cu Rudolf al II-lea, voievodul muntean se impunea drept principal factor al coalitiei cre~tine in Sud-Estul Europei.
Documentul prevedea ca Tara Romaneasca sa reia lupta antiotomana, imparatul ofere a domnitorului bani pentru Intretinerea armatei ~i recuno~tea acestuia domnia ereditara. Practic, Mihai Viteazul devenea conducatorul militar al Ligii Cre~tine, prestigiul sau european fi ind In continua cre~tere.
Unirea Tiirilor Romdne in limpul domniei lui Mihai Viteazul. In vara ~nului 1599 se contura un nou raport de forte in Carpati ~i la Dunare. In Transilvania, Sigismund Bathory renunta la tron in favoarea varu1ui sau, cardinalul Andrei Bathory, favorabil Poloniei ~i adept al incheierii pacii cu turcii.
Prin urmare, se consolida pozitia Poloniei, care control a Moldova prin Ieremia Movila ~i uneltea cu acesta indepartarea ~i inlocuirea lui Mihai cu Simion MoviIa.
Liga Cre~tina era pusa in dificultate, iar pentru continuarea luptei antiotomane se impunea 0 actiune energica, care sa Ii surprinda pe
adversari. De aceea, a~ezarea tuturor romanilor sub 0 conducere unica, autoritara ("planul dacic"), a fost gandita de Mihai Viteazul ca 0
actiune antiotomana. Deteriorarea relatiilor cu Transilvania ca urmare a cererii lui Andrei Bathory, sprijinita ~i de Polonia, ca Mihai sa paraseasca tronul tarii, c~ea 0 grava amenintare pentru securitatea Tarii Romane~ti. In scopul alungarii cardinalului Bathory, domnitorul organizeaza 0 rapida interventie militara in Transilvania. Armata lui Mihai trece Carpatii in doua coloane, pe la Buzau ~i Tumu Ro~u, intalnind oastea principelui transilvan la $elimbar (28 octombrie 1599). Exemplul personal al lui Mihai ~i atacul lui Baba Novac asupra spatelui armatei inamice vor contribui la ca~tigarea victoriei. Fugind de pe campul de lupta, Andrei Bathory este prins ~i omorat de secui. Lupta de la $elimbar face din domnul muntean stapanu! Transilvaniei, pe care Poarta II recuno~te ca atare, Rudolf al II-lea iI socote~te doar'
58
Sinteze
guvemator, iar Dieta Principatului I-a acceptat drept ,.Ioctiitor" al imparatu lui. La 1 septembrie 1599, Mihai Viteazul intra in Alba lulia, unde este aclamat ca principe al Transilvaniei. In aceasta calitate, a urmarit imbuniWitirea situatie i taranilor romani ~i a bisericii ortodoxe, a
reconfirmat privilegiile secuilor ~i ale micii nobilimi romane din Transilvania, a emis acte in limba romiina, pe liinga acelea in latina ~i maghiara.
Politica ostiIa a lui leremia Movila I-a aeterminat pe Mihai sa intreprinda, in vara anului 1600, 0 expeditie in Moldova. Cele trei ann ate pregatite in acest scop I~i fac intrarea in Moldova. Din Sud venea Nicolae Patra~cu, fiul dom nitorului, cu armata munteana; cea mai mare parte a o~tirii conduse de Mi hai trece prin valea Trotu~ului, iar pe la Rodna trece Baba Novac. In fata Sucevei, soldatii moldoveni renunta la lupta ~ i-I aclama pe Mihai. Paras it de armata, leremia
Movila se adaposte~te la Hotin. Cetatile ~i ora~ele Moldovei sunt repede ocupate de armata lui Mihai, iar acesta se va intitula intr-un hrisov emis In cetatea Sucevei ,.dom.n af Tiirii Romdnqr;, Ardeafufui $i Moldovd' (27 mai 1600). Se realiza, in felul acesta, prima mare unire politica a Tarilor Rom iine. Activitatea politica a voievodului rom iin va stiimi ostilitatea marilor puteri. Polonia nu accepta pierderea Moldovei, dorind re1nscaunarea Movile~tilor. Nobilimea maghiara ardeleana era ostila lui Mihai, iar habsburgii nu erau multumiti de prezenta acestuia in Transilvania, pe care 0 riivneau pentru ei. Generalul Basta, reprezentantul j'mparatului Rudolf al II-lea,
era un adversar hotarat al voievodului. In aceste conditii, revolta nobilim ii transilvane aliata cu Basta provoaca lui Mihai infrangerea de la Miraslau ~i pierderea Transilvaniei, iar In Moldova patrunderea armatei polone aduce pe tron pe leremia Movila. Continuiindu-~i inaintarea In Tara Romiineasca, polonezii II Infriing pe Mihai la Bucov ~i Curtea de Arge~, ridiciindu-I domn pe Simion Movila, acceptat de turci. Se prabu~ea, astfel, [ntr-un tim p foarte scurt, Intreaga opera
politica a lui Mihai Viteazul. Piecat la Praga pentru a obtine ajutor de la Rudolf al II-lea, Mihai se intoarce ~i obtine victoria de la Guruslau (1601). Evenimentele pareau sa-i fie favorabile ~i In privinta Tari i Romiine~ti ~i a Moldovei, dar Mihai este ucis pe Ciimpia Turzii de mercenarii valoni, din ordinul lui Basta ( 1601). Se incheie, in acest fel, destinul celui care va deveni peste secole simbol ul luptei pentru unitatea romanilor.
59
Istorie. Bac
Statutul Tariior Romane fata de Poarta. Tarile Romane au facut parte, confonn dreptului islamic, din "Casa pacii" sau "Casa pactului".
Statutul era fixat In ahdname sau carti de legamant (carti de pace), numite "capitulatit' de catre cre~tini (redactate pe articole, care se numeau "capitula"). Prevederile lor principale erau:
-statele sa fie conduse de un principe cre~tin; _ alegerea principelui de cafre "tara", dintre familiile princiare locale; _ confinnarea alesului ~i investirea lui de catre sultan (lncepand cu
secolul al XV-lea); _ pastrarea drepturilor ~i privilegiilor tarii, a credintei (organizare intema proprie, rara interventia otomana); _ plata unui tribut (rascumpararea pacii) ~ia unor daruri oficiale catre sultan ~i Inalti i demnitari ; _ Domnitorul trebuia sa fie "prietenul prietenilor $i dU$manul
dU$manilor" sultanului; -Poarta se angaja sa apere ~i sa proteje Principatele de orice agresor; -regimul vamal obi~nuit pentru marfurile otomane (tarife preferentiale
pentru produsele romane~ti exportate In Imperi ul Gtoman);
Din a doua jumatate a secolului al XVI-lea dependenta Tarilor Romane fata de Imperiul Gtoman a crescut sensibil, abuzurile au sporit (tributul spore~te la 155 000 de galbeni pIatiti de Tara Romaneasca, 65 000 de galbeni platiti de Moldova, 15 000 de galbeni platiti de
Transilvania).
Cresc darile (pe~che~urile), obligatiile In munca, aprovizionarea Portii cu prod use romane~ti la preturi preferentiale (m ai mici cu 15-20% decat cele de pe piata romaneasca) ~i se plateau sume uria~e pentru
cumpararea domniilor ~i confinnarea lor). Concluzie: Tarile Romane erau state cre~tine autonome, ajunse Intr-un anumit grad de dependenta fata de Imperiul Otoman.
Au existat teritorii romane~ti, sau locuite de romani, ocupate de otomani: cetati le Tumu, Giurgiu, Braila (secolele XV-XVI), Dobrogea (secolul XV), cetatile Chilia ~i Cetatea Alba (secolul XV), Tighina (secolul XVI), 0 parte a Banatului (secolul XVI).
2. Spatiul romanesc intre diplomatie ~i conflict la inceputurile modernitalii Secolele al XVIII-lea ~i al XIX-lea aduc schimbari In spatiul Tarilor Romane, detenninate de:
-declinul lmperiului Otoman; -ascensiunea Imperiului Tarist in Balcani;
60
Sinteze
_ Rusia, Austria ~i Prusia I~i disputa dominatia asupra Tlirilor Romane,
zonei Balcanice ~i Poloniei;
-Franta i~i protejeaza interesele In Orient, iar Marea Britanie _
drumulIndiei;
-des~urarea razboaielor ruso-austro-otomane cre~te influenta
Rusiei in detrimentullmperiului Otoman;
-Imperiul Tarist ~i cel Habsburgic manifesta tendinte expansioniste;
-Problema orientala" sau "Chestiunea orientala" vizeaza mo~tenirea
Im~riului Otoman, dorita de Imperiul Tarist ~i de cel Habsburgic
(interesele unor state precum Anglia au racut ca Imperiul Otoman sa
supravietuiasca in timp).
in secolele al XVIII-lea ~i al XIX-lea au avut loc 0 serie de razboaie
(1716-1718, 1736-1739, 1768-1774, 1789-1791/1792, 1806-1812,
1853-1856), care au avut ca unnari: .
-pierderea unor teritorii: Banatul ~i Oltenia, integrate Imperiului
Habsburgic (Oltenia revine la spatiul romanesc in 1739), Bucovina
(1775 -la Imperiul Habsburgic), Basarabia (1812 -la Imperiul Tarist);
-prin tratatul de la Kuciuc-Kainargi, Incheiat intre Rusia ~i Im periul
Otoman, se instituia protectoratul celei dintai, confinnat de tratatul de
la Adrianopol, care consolida protectoratul !arist asupra spatiului
romanesc; -1853-1856: razboiul Crimeii, intre Rusia ~i Imperiul Otoman, reprezintA 0 noua etapa a "Problemei Orientale". Prin Congresul de pace de la Paris (1856), protectoratul singular al Imperiului Tarist este inlocuit cu garantia colectiva a Mari lor Puteri europene; este mentinuta suzeranitatea Imperiului Otoman; -problema esentiala a romanilor In relatiile intemationale era unirea, favorizata de tratatul de pace de la Paris;
-1857: adunarile ad-hoc de la la~i ~i Bucure~ti;
-1858: "Conventia"IConferinta de la Paris (puterea suzerana _ Imperiul Otoman; puterea protecto'are -garantia colectiva a Marilor Puteri);
-1859: dubla alegere a lui Alexandru loan Cuza In Moldova ~5 ianuarie) ~i in Tara Romaneasca (24 ianuarie) punea puterile garante III fata faptului implinit.
61
Romania $i concertul european
De la "Criza orientala" la marile aUante ale secolului XX
"Criza orientaIA". Unnarind mai vechiul ei proiect de control asupra stramtorilor Bosfor ~i Dardanele ~i scoaten;a Imperiului Otoman din Europa, Rusia a declan~at Razboiul Crimeii (1853-1 856). Contlictul avea sa readuca "Problema orientaIa" In prim-planul politicii europene, cu consecinte importante ~i pentru spatiul romanesc. Victoria turcilor (aliati cu Franta ~i Anglia) ~i lnfrangerea Rusiei au creat 0 situatie noua. Aliatii doreau sa opreasca Rusia In expansiunea ei spre spatiul balcanic prin interpunerea unui stat tampon la gurile Dunarii. Prin unnare, Congresul de pace tinut la Paris (1856) hotara~te . revizuirea statutului international al Principatelor Romane; sudul Moldovei a fost retrocedat Moldovei, astfel fiind Indepartata Rusia de zona strategidi de la gurile Dunarii; reprezentantul Frantei, Contele
Walewski, a ridicat problema unirii Principatelor sub un print strain.
Prin urmare, aparitia conjuncturii exteme favorabile, confinnata ~i prin Conferinta Marilor Puteri, desIa~urata tot la Paris (1858), alaturi de vointa fenna a romanilor de emancipare politica, au favorizat realizarea dublei alegeri a domnitorului Al.1. Cuza (24 ianuarie 1859)
~i, implicit, crearea statului roman modern. Dupa recuno~terea unirii depline (1 861), politica extern a a tanarului stat roman s-a orientat spre obtinerea independentei ~i a unor garantii de securitate care sa fereasca Romania de posibile agresiuni externe. Obtinerea independentei de stat avea sa devina obiectivul major al domniei lui Carol I, succesorul lui Cuza.
onoua etapa a "Crizei orientale" a fost initiata de rascoalele antiotomane din Bosnia (1875) ~i Bulgaria (1876), precum ~i de atacarea otomanilor de ciitre Serbia ~i Muntenegru (J 876). Pe acest fond, Romania a tncercat obtinerea independentei pe cale diplomatica, fiind tnsa refuzata de catre Poarta. De aceea, declararea independentei (9 mai 1877) a fost priviUi cu raceala ~i indiferenta In Europa iar Rusia, care 'semnase 0 conventie militara prin care trupele sale puteau trece spre Balcani prin teritoriul nostru, se ferea sa accepte orice fonna de cooperare. Avea s-o impuna, In cele din unna, impasulla care s-a ajuns In luptele din sudul Dunari i ~i asediul e~uat al Plevnei. Trecand fluviul, annata romana a obtinut importante victorii, reu~ind sa cucereasca numeroase redute turce~ti (Grivita, Rahova, Plevna, Smardan). Dar
62
Sinteze
interventia diplomatiei occidentale ~i patrunderea tlotei britanice In stramtori au Impiedicat prabu~irea Imperiului Otoman. Congresul de la Berlin (1878) recuno~tea oficial independenta Romaniei, care primea Dobrogea cu Delta Dunarii ~i Insula ~erpilor, dar retroceda Rusiei
sudul Basarabiei, prim it In 1856. Dupli razboi, deteriorarea relatii/or cu Rusia a apropiat Romania, acum independenta, de gruparea Puterilor Centrale, cu care a semnat in secret un tratat de alianta (1883). Astfel, dupli incheierea celor doua contlicte balcanice (care puneau, de fapt, capat "Crizei orientale" inceputli la sfar~itu/ secolului al XVII-lea) ~i in preajma Primului Rl1zboi Mondial, Romania era 0 tam stabilli, in plina dezvoltare economicli ~i membrli a unei aliante puternice. Vi itoru I ei depindea insli de reunirea tuturor romanilor in granitele unui singur stat national. Marile aliante. Politica gennana, avand ca rezultat fonnarea Triplei Aliante, nu putea llisa indiferente celelalte state europene. Astfel ca, la inceputul secolului al XX-lea, echilibrul de forte a fost redimensionat prin constituirea Triplei in{elegeri sau A ntanta' (1907), care, nu pes!e mult timp, i~i va disputa intiiietatea cu gruparea Puterilor Centrale. In primii doi ani de la izb~cnirea Primului Razboi Mondial, Romania ~i-a declarat neutralitatea. In aceasta perioada ambele a/iante militare au Bcut oferte ca Romania sa participe la razboi allituri de ele. Dispusa sa recunoasca drepturile noastre asupra Transilvaniei ~i Bucovinei, Antanta va obtine din partea Romaniei semnarea conventiilor militare ~i politice ~i intrarea ei in razboi (1916). Conjunctura ani10r 1917-1918 avea sa aducli romanilor beneficii
importante: Basarabia s-a unit cu Romania (27 martie 1918), ca unnare
a revolutiei bol~evice care a acordat dreptulla autodetenninare pentru
popoarele oprimate din vechea monarhie rusli; prabu~irea AustroUngariei
~i refuzul de a mai plistra vreo legaturli cu Ungaria postbelica au condus spre momentele Cernau!i (28 noiembrie 191 8) ~i Alba lulia (1 decembrie 191 8), dind Bucovina ~i Transilvania s-au alaturat tarii. Tratatele de pace incheiate in cadrul Conferintei de pace de la Paris (1919-1920) consfinteau inraptuirea Marii Uniri, a~eziind Romania a~lituri de marile democratii occidentale.
In cei 20 de ani ai perioadei interbelice, Romania a aderat la Societatea Naliunilor (1919) ~i s-a orientat spre incheierea unor aliante regionale. Apare astfel Mica Antanta (1921), fonnatli impreunli cu Cehoslovacia ~i lugoslavia, aliantli cu caracter defensiv care a constituit un factor de echilibru ~i pace in Europa Central a, descurajand tendintele revizioniste maghiare; cu Polonia, tara noastra semneazli un tratat de a1iantli (1921, 1926) care acorda garantii generale impotriva oricarui tip de agresiune; cu Grecia, Turcia ~i lugoslavia fonneazli in{elegerea
63
/storie. Bac
Balcanicii (1934), men ita sa neutralizeze politica germana manifestata
odata cu venirea lui Adolf Hitler la putere.
De asemenea, Romania a urmarit colaborarea cu celelalte state: a
incheiat tratate de amicitie ~i alianla cu Franta ~i ltalia ( 1926), care-i
ofera un plus de garantie In plan moral; a semnat Pactul Briand-Kellogg
(1928), care scotea razboiul In afara 1egii; a incercatnormalizarea
relatiilor cu U .R.S.S. prin tratative purtate de mini~trii de exteme
Nicolae Titulescu ~i Maksim Litvinov. Negocierea unui tratat de
neagresiune a e~uat ca urmare a demiterii lui Titulescu (1936).
Tensionarea situatiilor intemationale ca urmare a acordului de la Mtinchen (1938), prin care Germania Incepea dezmembrarea Cehoslovaciei, urmata de Incheierea Pactului Ribbentrop-Molotov (1939) ~i apoi izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial au gasit Bucure~tiul intr-o stare avansata de izolare. Dupa prabu~irea Frantei (1940), Romania se afla m fata agresivitatii dezlantuite a celor doua
. state totalitare: Germania ~i U.R.S.S. Notele ultimative sovietice ~i Dictatul de La Viena au obligat guvemul roman la cedarea Basarabiei ~i Bucovinei de Nord, a Transilvaniei nord-vestice ~i a Cadrilaterului dobrogean. Vinovat de aceasta situatie, regele Carol II abdica in favoarea lui Mihai, dar adevarata conducere a tarii a fost preluata de generalul Ion Antonescu, care adera la Pactul Tripartit, format din
Germania, Italia ~i Japonia. Alaturi de trupele Axei, Antonescu a atacat U.R.S.S. (22 iunie 1941), avand ca scop recuperarea teritoriilor rlipite de sovietici. Dupa luptele de la Stalingrad, in conditiile infrangerilor suferite de Axa, Romania a initiat discutii In vederea incheierii armistitiului cu Natiunile Unite. Evenimentele de la 23 August 1944 au marcat 0 spectaculoasa rastumare. Romania Intorcea armele Impotriva Germaniei ~i se alatura Natiunilor Unite, unde principalul aliat, pe langa S.U.A. ~i Anglia, devine U .R.S.S., care a irnpus armistitiul din 12 septembrie 1944, a ocupat teritoriul tlirii ~i a pregatit sovietizarea. De~i contributia materiala ~i umana a tarii noastre la infrangerea Germaniei a fost impresionanta, nu ni s-a recunoscut statutul de tara cobeligeranta. Romania a semnat Tratatul de pace de laParis (1947) ca tara invinsa, fiind obligata la plata un or mari despagubiri de razboi. Mai tarziu, prin semnarea Pactului de la Var$ovia (1955) alaturi de
celelalte tari socialiste din Europa de Est, Romania i~i sublinia apartenenta la blocul rasaritean opus democratiilor occidentale conduse de S.U.A. ~i N.A.T.O. Relntoarcerea la democratie dupa
evenimentele din decembrie 1989 au marcat, In mod firesc, aspiratiile romanilor spre 0 lume libera, de care fusesera siliti sa se desparta cu 0 jumatate de secol mainte . .
64
Romania in perioada Riizboiului Rece
Divizarea Europei. Dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial, confruntarea dintre Marile Puteri a continuat sub 0 alta forma -Razboiul Rece -avand ca principali protagoni~ti S.U.A. ~i U.R.S.S. Reprezentand sisteme politice opuse -democratia occidentala, respectiv totalitarismul stalinist -, cele doua superputeri au intrat In conflict deschis la scurt timp dupa incheierea pacii.
S.U.A. intentiona sa sustina 0 lume postbelica construita pe modelul democratiei occidentale, crearea O.N.U. fiind primul pas In acest sens. Profitand de 0 prezenta militara masiva, U.R.S.S. a refuZat statelor aflate In zona sa de influen!3. dreptul la organizarea de alegeri liber~, contribuind decisiv la transform area lor In "democratii populare". In felul acesta, tlirile Europei de Est au fost transformate In sateliti ai Moscovei, carora Ii s-au impus regimuri politice asemanatoare ceIui sovietic.
Expansiunii sovietice americanii ii raspund prin lansarea doctrinei Truman (1947), numita ~i "doctrina Indiguirii" (conteinment). In plan economic, state Ie europene urmau sa primeasca un substantial sprijin financiar american. Primele ajutoare, de urgenta, sunt dirijate catre Grecia ~i Turcia, urmand ca pentru Europa Occidentala asistenta financiara sa devina sistematica ~i masiva (Planul Marshall). In plan militar, se pun bazele Pactului Atlantic (1948), semnat de 12 state occidentale ~i trans form at un an mai tarziu in Organizafia TratatuLui Atlanticului de Nord (N .A.T.O.).
Replica U.R.S.S. a fost rapida: era constituit C.A.E.R.-ul (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), a realizat prima explozie nucleara (1 949) ~i a organizat impreuna cu statele comuniste nou create Organizatia Tratatului de La Var$ovia (1955).
Acest nou tip de conflict dintre S.U.A. ~i U.R.S.S., cunoscut sub numele de "Razboiul Rece", n-a degenerat intr-un razboi propriu-zi5 intre cele doua !3.ri, dar a cunoscut 0 succesiune de crize politice: blocarea Berlinului (1948), criza rachetelor din Cuba (1962), dar ~i conflicte locale, deschise, precum razboaiele din Coreea ~i apoi cel din Vietnam. Costurile exorbitante ale cursei inarmarilor, dar ~i "Iectiile" razboiului din Vietnam, au condus, spre anii '70, la detensionarea treptata a relatiilor dintre cele doua blocuri politico-militare, pentru ca dupa 1985 Mihail Gorbaciov, pre~edintele U .R.S.S., sa reduca responsabilitatile Moscovei in lume, deoarece aceastli pozitie "inghitea" prea mult din resursele !3.rii.
65
istorie. Bac
Romania ~i RAzboiul Rece. Incheierea rnzboiului (1945) situa Romania in tabru-a state lor 'invinse, cu toate consecintele politice ~i economice ce au urmat. Plasarea sa in zona de influenla a U.R.S.S. s-a dovedit a fi decisiva pentru evolutia regimului politic dupa 1947. Impus prin fOflji, regimul comunist a scos pentru 0 jumatate de secol tara din randul naliunilor democratice. Romania denunta planul Marshall (1947), devine membra C.A.E.R. (1949) ~i adera la Tratatul de la Var~ovia (1955). In timpul regimului de nuanta stalinista al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Romania a sustinut pozitia Moscovei In criza iugoslava ~i cea maghiarn (1956). Sub conducerea comunistului reformator Imre Nagy,maghiarii 'incercau sa, puna capat sistemului partidului unic ~i sa obtina retragerea Ungariei din pactul de la Va~ovia, motiv pentTu care Dej a suslinut tarn echivoc invadarea Ungariei de catre Hru~ciov. In conditiile sporirii 'increderii pe care Moscova 0 manifesta fata de liderii Partidului Comunist din Romania, se obtine retragerea trupelor sovietice din tara (1958).
Criza rachetelor din Cuba ~i conflictul chinezo-sovietic din anii '60 i-au permis lui Dej sa faca primii p~i 'in "destalinizarea" tarii ~i sa adopte 0 linie comunista nationalista. Odata cu deciaratia din aprilie (1964) prin care Romania respingea Planul Valev lansat de U.R.S.S., In cadrul caruia tarii noastre ii revenea rolul de furnizor de produse agricole, distanta fatli de puterea sovietica se va accentua. Primii ani ai regimului Ceau~escu aduc 0 perioada de relativli destindere ~i 0 accentuare a distantru-ii fata de politica Moscovei. Este vremea unor decizii majore, precum recunoa~terea R.F.G., Romania devenind astfel primul stat socialist cu care Germania stabile~te relatii diplomatice (1967). Se stabilesc relatii diplomatice cu Israelul, tara devine membra a Fondului Monetar International ~i a Sancii Mondiale ~i s-a deciarat ferm impotriva cursei inarmarilor, in special a celor nucleare. Refuzul Romaniei de a participa la interventia militara a trupelor Tratatului de
la Var~ovia in Cehoslovacia (1968) a reprezentat un moment semnificativ in deta~area tarii de politica Moscovei, fiind apreciata admirativ de politicienii vremii. Dar independenta fata de U.R.S.S. reprezenta, in acela~i timp, consolidarea national-comunismului, care va evolua treptat spre revenirea practicilor staliniste ~i spre izolarea diplornaticli a Romaniei. La incepututl anilor '70, 'in urma vizitelor efectuate in China ~i Coreea de Nord, practici ale "revolutiei culturale" chineze, precurn ~i rnodelul nord-coreean de dezvoltare se vor regasi tot rnai pregnant in politica economicli, sociala ~i culturalli prornovatli de regirnul Ceau~escu.
66
Sinteze
Nemultumirea sociala tot mai accentuata datorata crizei economice interne, cultul exacerbat al personalitatii conducatorului, politica dernografica ~i atitudinea fata de lurnea satelor a condus la prabu~irea regimului Ceau~escu ~i, odatli cu el, a comunismului in RomaIfia. Evenimentele de la fmele anului 1989 vor readuce Romania lntre statele dernocratice ale lumii.
Odata cu revolutiile anticornuniste desta~urate in 1989 in Europa de Est, care au dus la prnbu~{rea cornunismului, se Incheie ~i Razboiul Rece.
67
Variante
VARIANTAI
Subiectul I (30 de puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Noi, Stefan [eel Mare], domn af Tarii Moldovei, faeem eunoscut (...) ea dorind sa ne tinem de obieeiuri ~i sa [unnam exemplul altor] voievozi moldoveni, (...) tot a~a ~i noi ( ... ) suntem datori sa urmam, intotdeauna, prin eredineioasa supunere, voinfei [regilor] Poloniei. ( ...)
[Regele] Cazim ir ( ...) ne-a indrumat, ziedndu-ne ea trebuie sa ealeam pe urma eelor ee au fost inainie de noi; ( ... ) de aeeea, noi dorind sa-l ineredinfam pe deplin de eredinta noastra statorniea, [tagaduim] ea vom pastra credinta eurata ~i dreapta, eli vom face tot binele pentru domnia ~i pentru einstea lui. (... ) [Mai tagaduim] eli nu vom instraina niciun [teritoriu al Moldovei] Tara vointa regelui, prin nieiun mijloe; dimpotriva, daea vreunul din aeestea s-ar fi instrainat*, pe aeela vrem sa-I ed~tigam inapoi ~i it vom cd~tiga."
(Tratatul dintre ~tefan eel Mare ~i Cazimir allY-lea, 1462)
*era vizatil cetatea Chiliei
B. "Noi Stefan voievod, eu mila lui Dumnezeu, domn al Tarii Moldovei, facem cunoscut ca ( ... ) dupa ee, intr-o vreme de mult treeuta, intre noi # loan Albert [regele] Poloniei au fost oareeare vrlijmii$ie ~i eunoscuta eeartii ~i /uptii, ( ... ) aeum domnia sa, ( ... ) ne-a iertat de toate pagubele pe care i Ie-am Taeut domniei sale.
Astfel ca. intre noi ( ... ) are sii fie lini~te ~i pace ve~nica; a~a ea de aici inainte, atdt noi edt ~i urm~ii no~tri, vom triii ~i vom stapdni in vremile viitoare [Moldova] slobozi ~i Tara grija ~i Tara nieio piedica din partea domniei sale ~i a urma~i1or domniei sale. ( ...)
Noi, Stefan voievod, fmpreunii eu fiu! nostru, Bogdan voievod ~i eu tot [c1erul] ~i eu toti boierii noWi Tagiiduim regelui loan Albert eii (... ) pe el ~i pe urma~ii lui Ii vom ajuta, totdeauna, eu sfatul ~i eu fapta impotriva tuturor vrajma~ilor lor."
(Tratatul dintre ~tefan eel Mare ~i loan Albert, 1499)
Pornind de la aceste texte, rlispundeti urmlitoarelor cerinte:
I. Preeizati, din sursa A, 0 obligatie asumata de ~tefan eel Mare in privinta teritoriului statului pe care-I eondueea. 2 p
2.
Preeizati 0 eategorie sociala la care se refera sursa B. 2 P
3.
Numiti eele doua state preeizate atat in sursa A cat ~i in sursa B. 6p
71
lstorie. Bae
4.
Scrieti, pe foaia de exam en, litera corespunzatoare sursei care sustine ideea dupa care tratatul mentinea cursul anterior al relatiilor bilaterale, selectand doua informatii atlate In relatie cauza-efect. 5 p
5.
Scrieti, pe foaia de examen, litera corespurizatoare sursei care combate ideea dupa care tratatul mentinea cursul anterior al relatiilor bilaterale, selectand doua informatii atlate In relatie cauza-efect. 5 p
6.
Mentionati alte doua evenimente politico-militare la care au participat romiinii, In Evul Mediu ~i/sau la inceputurile modernitatii, In afara celor precizate in text. 6 p
7. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform direia autonomiile locale au contribuit la constituirea statelor medievale, In spatiul romanesc. (Se puncteazii coerenta $i pertinenta argumentiirii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimii cauzalitatea $i concluzia.) 4 p
Subiectul n (30 de puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Nu sunt singurul care-$i pune 0 intrebare: de unde yin banii $efilor fascismului, bani care sunt din abunden(ii.? (. .. ). Se zicea, cii fas cismul i$i trage principalele resurse din contribu{iile pe care Ie pliitesc marii proprietari din Emilia*, de pe valea raului Pad $i din Toscana*. Se spunea, de asemenea, eii este finan/at de marii industria$i din Lombardia*, in vederea combaterii dU$manului com un, comunismul, care era ca 0 leprii in aceastii parte a ltaliei. "
(Bryens, Patru ani fa Roma) *provincii ale Italiei
B. "Pentru fascism, totul esle in stat, · mmlC uman sau spiritual nu existii $i nu are valoare in afara statul!;i. in aces! sens, fascismul este totalitar. in afara statului, [nu exisHi] nici indivizi, nici grupuri (asociatii, sindica!e, clase). De aceea, fascismul se opune socialismu/ui, care aceentueazii mi$ciirile politice ale luptei de clasii $i ignorii unitatea stalului, care fundamenteazii clasele sociale pe 0 singurii rea/itate economicii $i moralii. Si intr-o manierii omoloagii, fascismul se opune sindicalismului."
(8. Mussolini, Fascismul, 1934)
C. "Fascismul [reprezinta 0] ideologie $i un regim politic apiirute in Europa, dupii Primu/ Riizboi Mondia/, in condi(iile declan$iirii un or crize economice $i sociale ( .. . ). Devenind ideologie oficialii a mai mu/tor state, s-a caracterizat prin: nalionalism extremist, misticism, vio/enlii, cu/tu/ forlei ( ...); a presupus (...) supunerea necondilionatii
72
Varianle
falii de voinla [Iiderilor charismatici], tendin/a de monopolizare a fuluror sferelor vielii sociale. promovarea rasismu/ui, in forma antisemitismului $i a $ovinismu/ui."
(Dictionar enciclopedic)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
I. Precizati evenimentul politico-militar la care se refera sursa C. 2 p
2.
Numiti statuI la care se refera sursa A. 2 p
3.
Mentionati 0 ideologie politica precizata alaturi de fascism, in sursa A, respectiv, 0 organizatie profesionala, din sursa 8. 6 p
4.
Mentionati, din sursa B, un punct de vedere referitor la fascism, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5.
Mentionati, din sursa C, un punct de vedere referitor la fascism, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6.
Preciz8ti doua caracteristici ale democratiei din Europa secolului al XX-lea. 6 p
7.
Prezentati 0 practica politidi democratica din Europa secolului al XX-lea, precizand ~i un stat in care aceasta a fost aplicata. 4 p
Subiectul III (30 de puncte) Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre fmplicarea Romdniei in relariile internalionale, avand in vedere:
-mentionarea cate unui obiectiv urmarit de Romania prin implicarea sa in "Criza orientala", respectiv in relatiile internationale din prima jumatate a secolului al XX-lea;
-prezentarea unui eveniment, desta~urat pe plan international, In a doua jumatate a secolului al XX-lea, in care s-a implicat Romania ~i precizarea unei consecinte a acestuia pentru statuI roman;
-mentionarea unei asemanari ~i .a unei deosebiri dintre aqiunile desta~urate de Romania, pe plan international, in prima, respectiv in a doua jumatate a secolului al XX-lea;
-formularea unui punct de vedere referitor la implicarea Romaniei in relatii1e internationale din secolul al XX-lea ~i sustinerea acestuia printr-un argument istoric.
Nota! Se puncteaza ~i utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii,· evidentierea relaliei cauzii-efect, sustinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenta ~i pertinenta argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i concluzia), respectarea succesiunii cronologicellogice a faptelor istorice ~i incadrarea eseului in Iimita de spatiu precizata.
73
Variante
Istorie. Bac
BAREM DE EVALUARE ~I NOTARE
oSe puncteazA oricare alte fonnularilmodalitati de rezolvare corecta a cerintelor. oNu se acorda punctaje intennediare, altele decat cele precizate explicit prin barel1}. Nu se acorda fracliuni de punct. oSe acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului total acordat pentru lucrare la 10.
Subieetull (30 de punete) .
I. 2 puncte pentru precizarea, din sursa A, a oricarei obligatii asumate de Stefan cel Mare in privinta teritoriului statului pe care-I conducea.
2.
2 punete pentru precizarea oricarei categorii sociale la care se refera sursa B.
3.
Clite 3 punete pentru numirea fiecaruia dintre cele doua state precizate atat in sursa A cat ~i in sursa B. (3px2=6p)
4.
I punet pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei A, corespunzatoare sursei care susline ideea dupa care tratatul mentinea cursul, anterior, al relatiilor bilaterale.
4 punete pentru selectarea, din sursa precizata, a oricaror doua infonnalii aflate in relatie cauza-efect. .
5. I punet pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzatoare sursei care combate ideea dupa care tratatul mentine~ cursul, anterior, al relatiilor bilaterale.
4 punete pentru selectarea, din sursa precizata, a oricaror doua infonnatii aflate in relatie cauza-efect. . 6. Cate 3 puncte pentru mentionarea oricaror alte doua evenimente politico-militare la care au participat romanii, in Evul Mediu ~ i/sau la inceputurile modernitatii, in afara celor precizate in text. (3px2=6p)
7. I punet pentru coerenta argumentarii afirmatiei conform careia autonomiile locale au contribuit la constituirea state lor medievale in spatiul romanesc;
I punet pentru pertinenta argumentarii afinnatiei date;
1 punet pentru selectarea oricarui fapt istoric relevant care sustine afinnatia data;
1 punet pentru utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea (deoarece, pentru cii etc.), respectiv concluzia (a~adar, ca urmare etc.).
74
Subieetul II (30 de puncte)
I. 2 puncte pentru precizarea evenimentului politico-militar la care se refera sursa C.
2.
2 puncte pentru numirea statului la care se refera sursa A.
3.
Cate 3 punete pentru mentionarea ideologiei politice precizate alaturi de fascism, in sursa A, respectiv a oricarei organizatii profesionale, din sursa B. (3px2=6p)
4.
2 punetepentru mentionarea, din sursa B, a oricarui punct de vedere referitor la fascism . ,
3 punete pentru sllstinerea punctului de vedere mentionat cu oricare explicatie din sursa B.
5.
2 punete pentru mentionarea, din sursa C, a oricarui punct de vedere referitor la fascism . ·3 punete pentru sustinerea punctului de vedere mentionat cu oricare explicatie din sursa C.
6.
Cate 3 puncte pentru precizarea oricaror doua caracteristici ale democratiei din Europa secoluhii al XX-lea. (3px2=6p)
7.
1 punet pentru mention area oricarei practici politice democratice
din Europa secolului al XX-lea. 2 punete pentru prezentarea practicii politice mentionate. 1 punet pentru precizarea oricarui stat in care s-a aplicat practica
politica mentionata.
Subieetul III (30 de punete)
Informatia istorica -24 de punete distribuite astfel:
ocate 3 punete pentru mentionarea oricarui obiectiv urmarit de Romania prin implicarea sa in "Criza orientala", respectiv in relatiile internationale din prima jumatate a secolului al XX-lea (3px2=6p)
02 punete pentru mentionarea oricarui eveniment, desfil.~urat pe plan international, in a doua juinatate a secolului al XX-lea, in care s-a implicat Romania;
03 punete pentru prezentarea coerenta a evenimentului mentionat, prin evidenlierea relaliei istorice de cauzalitate ~i utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici;
I punct pentru utilizarea doar a unui exemplula unei caracteristici referitoare la evenimentul mentionat; 02 punete pentru precizarea oricarei consecinte a evenimentului mentionat pentru statui roman;
ocate 3 punete pentru mentionarea oricarei asemanari ~i a oricarei deosebiri dintre actiunile desta~urate de Romania; pe plan international, in prima, respectiv, in a doua jumatate a secolului al XX-lea; (3px2=6p)
75
Istorie. Sac
·1 punet pentru foimularea oriearui punet de vedere eu privire la
impliearea Romaniei In relatiile intemationale din seeolul al XX-lea; ·1 punet pentru eoerenta argumentarii punetului de vedere formulat; ·1 punct pentru pertinenta argumentarii punctului de vedere formulat; ·1 punet pentru seleetarea oricarui fapt istoric relevant care sustine
punctul de vedere formulat; .
·1 punct pentru uti!izarea eonectorilor eare exprima cauzalitatea (deoarece, pentru ca etc.), respeetiv, concluzia (a$adar, ca urmare etc.).
Ordonarea ~i exprimarea ideilor menlionate -6 puncte
distribuite astfel: ·2 puncte pentru utilizarea lim bajului istoric adecvat; 1 punet pentru utilizarea partiala a limbajului istoric adecvat;
opuncte pentru !ipsa limbajului istoric;
-I punet pentru structurarea textului (introdueere -cuprins concluzii);
opunete pentru text nestrueturat; ·2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice;
I punet pentru respeetarea partiala a sueeesiunii cronologice/logiee a faptelor istorice;
o puncte pentru nerespectarea suecesiunii eronologice/logiee a
faptelor istorice; ·1 punct pentru respectarea Iimitei de spaliu;
opuncte pentru nerespectarea limitei de spatiu.
76
Variante
VARIANTA2
Subiectul I (30 punete) Citili cu atenlie textele de mai jos:
A. "lar in acel timp Bogdan, voievodul romanitor din Maramure$, adunand in jurul sau pe romanii din acel district, trecu pe ascuns in Tara Moldovei, supusa coroanei regatului, dar lipsita de loeuitori de multa vreme datorita vecinatalii tatari/or $i, eu toate ea a fost lovit de multe ori de armata regelui, ereseand mult numarul loeuitorilor romani, aeea lara a erescut [devenind] un stat. fnsa voievodul pe eare-I a/egeau romanii din aeea tara se reeuno$tea drept vasal al regelui Ungariei, obligandu-se sa plateasea censul [a timpul obi$nuit."
(Cronica lui loan, arhidiacon de Tamava)
B. "Regele [Carol Robert de Anjou, In 1330] a euprins Severinul $i fortareala lui ( ... ). Basarab a trimis, astfel, fa rege 0 solie vredniea de toata cinstea ea sa-i spuna regefui: Fiindca voi, rege $i stapan al meu, v-ati straduit in strangerea o$tirii, eu voi rasplati osteneala voastra cu 7000 de miirci de argint $i vii voi lasa in pace Severinul, cu toate ee tin de el, pe care acum cu puterea Ie tineti in mainile voastre. Pe deasupra, tributul pe care-I datorez coroanei voastre if voi plati, Cll credinlii, in tot anu!. Si nu mai putin voi trimite la curtea voastra pe unul din (iii mei ea sa serveasea pe banii mei $i cheltuiala mea, numai sa va intoarceri indarat in pace Coo.) pentru ca daca veniri $i mai mult inlallntrll larii, nu veri putea nicidecum sa [scapati de pericol]."
(Cronica pictatii de fa Viena)
Pornind de la aceste texte, raspundeli urmatoarelor cerinle:
1.
Precizati, din sursa A, statutul politico-juridic al Tarii Moldovei. 2 p
2.
Precizati 0 obligatie pe care ~i-o asuma 8asarab fata de regele Ungariei, la care se refera sursa B. 2 P
3.
Numiti cele doua teritorii precizate atat In sursa A, cat ~i In sursa B. 6p
4.
Scrieti litera corespunzatoare sursei care sustine ideea potrivit careia tributul datorat va fi platit anual, selectand 0 informatie aflata In relatie cauza-efect. 5 P
5.
Serieti litera corespunzatoare sursei care sustine ideea "descalecatului", selectiind 0 informatie aflata In relatie cauza-efect. 5 p
6.
Mentionati alte doua evenimente politico-militare la care au participat romanii in perioada 1475-1688, In afara celui precizat in text. 6 P
77
Istorie. Bac
7. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform ciireia conflictele militare in care s-au implicat voievozii romani, s-au integrat in reiatiile intemationale din Evul Mediu. (Se puncteaza coerenta $i pertinenta argumentarii, elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea $i concluzia.)
4 p-
Subjectul II (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. " Principatele Muntenia $i Moldova vor continua sa se bucure, sub suzeranitatea Portii $i sub garantia puterilor contractante, de privilegiile:ji de imunitiitile pe care Ie au. Nicio protectie exclusivii nu va fi exercitata asupra lor de vreuna dintre puterile garante. Nu va exista niciun drept particular de amestec in treburile interne."
(Tratatul de pace de la Paris, 30 martie 1856)
B. ,,1. Respectarea drepturilor Principatelor, indeosebi a autonomiei lor in cuprinderea vechilor capitulatii.
2. Unirea Prncipatelor intr-un singur stat, sub numele de Romania.
3.Prinl strain cu mO$tenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare din Europa $i ai carui mO$tenitori sa fie crescu/i in religia tarii.
4.
Neutralitatea pamantului Principatelor.
5.
Puterea legiuitoare incredintata unei ob$te$ti aduniiri in care sa fie reprezentate toate interesele natiei.
Toate aces tea sub garantia colect/vii a puterilor care au subscris tratatului de la Paris (...)"
(Rezolutia AduniirU'ad-llOc din rara Romlineascii referitor
la Unirea Principatelor)
C. "Art. 1. Principatele Moldovei $i Valahiei, constituite de acum inainte sub denumirea de Principatele Unite ale Moldovei $i Valahiei, raman sub suzeranitatea Mariei Sale Sultanuf.
Art. 2. ( ...) in consecintii, principatele se vor administra fiber $i in afarii de orice amestec al Sublimei Porti, in limitele stipulate prin acordul puterilor garante cu curtea suzerana.
Art. 5. Puterea executivii va fi exercitata de catre hospodar (domn).
Art. 6. ( ... ) Legile prezentand un .interes special pentru ambele principate vor fi pregatite de catre Com isia Centrala $i supuse votarii adunarilor de catre hospodari.
Art. 7. Puterea ;udecatoreascii, exercitata in numele hospodarului, va fi incredintata magistratilor numiti de el, fiira ca cineva sa se poata sustrage ;udecatorilor sai naturali."
("Conventia" de la Paris)
78
Variante
Pornind de la aceste texte, r~spundeti urmAtoarelor cerinte:
I. Precizati evenimentul politico-diplomatic la care se referii sursa C. 2p
2.
Numiti teritoriile la care se refera sursa A. 2 P
3.
Mentionati statutul politico-juridic al Principatelor, din sursa A, respectiv denumirea conducatorului statului Romania, din sursa B. 6 P
4.
Mentionati, din sursa -8, un punct de vedere referitor la dorinteie romanilor in problema unirii, sustiniindu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5.
Mentionati, din sursa C, un punct de vedere referitor la unirea Principatelor, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6.
Precizati doua caracteristici ale democratiei secolului al XIX-lea. 6p
7.
Prezentati 0 actiune politico-militara din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, din Europa, precizand ~i implicarea oricarui stat in cadrul acesteia. 4 p
Subiectul III (30 puncte)
Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre Teoria roesleriana $i netemeinicia ei, avand in vedere: -cauzele aparitiei teoriei imigrationiste; -afirmatii ale teoriei imigrationiste; -netemeinicia teoriei roesleriene; -explicati de ce teoria roesleriana are un caracter politic.
No~! Se puncteazli ~i utilizarea limba;ului istoric adecvat, s/ructurarea prezentlirii, evidentierea relaliei cauza-efect, sustinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenta ~i pertinenta argumentlirii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimli cauzalitatea ~i concluzia), respectarea succesiunii cronologicellogice a faptelor istorice ~i incadrarea eseului in limita de spatiu precizatli.
VARIANTA3
Subiectull (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Iancu de Hunedoara, nascut valah, nu era de origine nobilii ... EI a aratat cel dintai ungurilor ca fronturile turce$ti pot fi sporite $i invinse ... Numele lui umbre:jte # pe al altora; a marit mult gloria nu numai a ungurilor, ci $i pe cea a valahilor din care s-a niiscut."
(Enea Silvius Picolomini -Papa Pius al II-lea, in Europa) 79
Istorie. Bae
B. "Expedifia din iarna anului 1443-1444 a (ost denumita «campania cea lunga». Numele era cu IOlUl indrepta{it penlrzl vremea aceea, cdnd armalele (eudale duceau in general campanii (oarle scurte, de 0 luna sau doua, dupa care se retrageau in tabere, pentru a se re(ace. De dala aSIa, arm ala lui lancu (usese in ac{iune mai bine de $ase luni, din care palm luni in leriloriul dU$man, sus{indnd $apte luple mari, victorioase, atdt in inaintare, cal $i in retragere."
(Camil Mure~an, Iancu de Hunedoara)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
I. Precizati, din sursa A, originea tui lancu de Hunedoara. 2 p
2.
Precizati expeditia antiotomana la care se refera sursa B. 2 P
3.
Numiti teritoriul unde i~i exercita calitatea de voievod Iancu de Hunedoara ~i perioada In care a detinut aceasta catitate. 6 p
4.
Scrieti litera corespunzatoare sursei in care Ungaria este atentionata asupra posibititatii de a infrange Imperiut Otoman, selectand 0 informatie aflam In relatie cauza-efect. 5 p
5.
Scrieti titera corespunzatoare sursei care mentioneaza cea mai tunga campanie antiotomana ~i argumentati denumirea data acesteia. 5 p
6.
Mentionati alte doua evenimente politico-militare la care au participat romanii In Evul Mediu ~i/sau la Inceputurile modernitatii, In afara celui precizat In text. 6 p
7. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afinnatia conform careia Tarite Romane nu au fost transformate In pa~alacuri. (Se puncteaza coerenla $i pertinenta argumentarii, elaborate prin utilizarea unui (apt istoric relevant, respecliv a conectorilor care exprima cauzalitatea $i concluzia.) 4 p
Subiectul II
(30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Natiunea romana esle cu mult cea mai veche dintre to ate naliunile Transilvaniei din vremea noastra, intrucdt este un lucru sigur $i dovedit, pe temeiul marturii/or islorice, a unei traditii niciodala inlrerupte, a asemanarilor limbii, dalinilor $i obiceiuri/or, ca ea i$i trage originea de la coloniile romane aduse la incepulul secolului al do ilea de caIre imparatul Traian, in nenumarate rdnduri in Dacia...".
(D. Prodan, Din istoria formiirii na(iunii romane, 1984)
B. "Cum $i-ar putea cineva macar inehipui ca ungurii $i eu nem{ii, a$ezandu-se intr-o tara eu totul pustie, sa nu Ii dat ei numefe seme/ilor munti care Ie inchideau orizontul, rdurilor sale celor mari cu cursul
80
Variante
lung $i cotit, $i sa a$tepte sa vina romdnii care sa ii invele pe dan$ii cum sa Ie numeasca? Ar (i deci dupa (irea lucrurilor ca, daea ungurii $i nem/ii ar (i (ost cei dintdi locuitori ai Daciei, sa se gaseasca macar numele celor mai insemna{i munti $i celor mai mari ape de obar$ie ungureasca sau germ ana. Le gasim, dimpotrivii, romane$ti sau dace."
(A.D. Xenopol, Teoria lui Roesler)
C. "Pe dacii din {inuturile de dincolo de Duniire (... ) i-a prefiieut in provincie Traian, in timpul domniei sale, dupii ce regele lor Decebal a (ost omorat. Galienus insa Ie-a pierdut in timpul domniei sale, iar impiiratul Alirelian, rechemand de aeolo legiunile, Ie-a G$ezat in Moesia... "
(Iordanes, Getica)
Pornind de la aceste texte, raspundeli urmatoarelor cerinte:
1.
Precizati poporul la care se refera cele doua surse. 2 p
2.
Numiti, pe baza sursei A respectiv a sursei B, un spatiu istoric In care au evoluat romanii. 2 p
3.
Mentionati, pomind de la sursa C, numele a trei Imparati care au avut legatura cu Dacia. 5 p
4.
Mentionati, pornind de la sursa B, popoarele la care se refera autorul. 5 p
5.
Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care demonstreaza vechimea romanilor, selectand doua informatii in acest sens. . 6 P
6.
Scrieti, pe foaia de exam en, litera corespunzatoare sursei care demonstreaza numele locurilor, selectand doua informatii in acest sens. 6 p
7.
Precizati teoria combatuta de cele doua surse. 4 p
Subiectul III (30 puncte) Elaborati, In aproximativ doua pagml, un eseu des pre Politica re(ormatoare a domnitorului AU Cuza, avc1nd in vedere: -mentionarea unor ac!iuni pe plan intern ~i extern in vederea consolidarii unirii;
-lovitura de stat (2 mai 1864); . -principalele reforme inf'aptuite In timpul guvemului MihaiJ Kogalniceanu;
-formularea unui punct de vedere referitor la importanta reformelor ~i sustinerea acestuia printr-un argument istoric.
81
[storie. Bac
NotA! Se puncteazA ~i utilizarea IimbaiuLui istoric adecvat, struclurarea prezentArii, evidentierea re/aliei cauza-efect, sustinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenta ~i pertinenta argumentllrii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimll cauzalitatea ~i concluzia), respectarea succesiunii cron% gicel/ogice a faptelor istorice ~i incadrarea eseului in limita de spatiu precizatll.
VARIANTA 4
Subiectul I (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "In 1595, oastea otomana atinge malu/ Tarii Romane~ti, il ocupa ( ... ) ~i in locul ce se chema Ca/ugareni (.. . ) se opre~te. Lupta line mai mu/te ore (...) turcii ii resping pe cre~tini, ace~tia se retrag, luptandu-se neincetat ~i pierd 11 tunuri (...). Era momentu/ cand se cerea neaparat 0 aCliune eroica, 0 fapta mareala care sa cutremure inimile paganilor # sa Ie inalle pe ale cre~tinilor. [De aceea] miirinimosul [voievod Mihai Viteazul] a smuls 0 secure sau suli(a ost~easca ~i patrunzand el insu~i in ~irurile salbatice. ale du~manilor, strapunge pe un stegar al armatei, taie cu sabia 0 alta capetenie $i luptand se intoarce nevatamat. In acest timp (...) doua sute de cazaci ( ... ) taie o~tile turcilor, pe cand din coasta love~te (... ) domnul cu ai sai, Tacandu-se a~a mare invalm~eala, incat pana in seara au fost redobdndite cele 11 tunud'.
(Cronicarul Balthazar Walter, apud Istoria Romliniei In texte)
B. ,,(... ) ~i intr-aceia vreme impresurase lurcii Tara Romaneasca cu dalorii multe # cu nevoi foarte grele, incat nu mai avea sa plateasca (ara ~i sa scape de gurile vraim~ilor ~i incepusera turcii a coprinde Tara Romaneasca ~i a-~i face laca~uri $i meceturi. Si ( ... ) pretutindenea era vaet ~i suspin de raul turcilor; ~i in multa vreme cre~tinii ziceau: doar sa vor potoli turcii de asuprale; iar ei mai mult rau Tacea ci-~i stranse toli boiarii mari # mici din toata lara ~i sa sTatuira cum vor face sa izbiiveasca Dumnezell lara din mainile paganilor. Si deaca viizura cii intr-alt chip nu vor putea izbiivi, deci ei zisera numai cu barbalie sa ridice sabie asupra vraima~ilor."
(Letopise(ul Cantacuzinesc)
82
Variante
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
I. Precizati, din sursa A, 0 actiune asumata de Mihai Viteazul pentru a obtine victoria impotriva otomanilor. 2 p
2.
Precizati 0 categorie socialA la care se referA sursa B. 2 P
3.
Numiti teritoriul in care domne~te Mihai Viteazul ~i perioada domniei. 6 p
4.
Scrieti litera corespunzlltoare sursei care sustine ideea potrivit cAreia doar ridicarea la .lupta va elibera tara de otomani, selectand 0 informatie aflatll In relatie cauzll-efect. 5 p
5.
Scrieti litera corespunzatoare sursei care confirmll necesitatea interventiei domnitorului pentru a schimba e~ecullntr-o victorie, selectand
o informatie atlatli in relatie cauzll-efect. 5 p
6. Mentionati alte doua evenimente politico-militare la care au participat romanii in secolele XIV-XV, in afara celor precizate In text.
6p
7. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia Tarile Romane nu au fost transformate In pa~alacuri. (Se puncteaza coerenla ~i pertinenta argumentiirii, elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima 'cauzalitatea ~i concluzia.) 4 p
Subiectul II (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "A incercat sa faca acela~i lucru $i in Dacia, dar I-au oprit de la aceasta prietenii sai, ca nu cumva sa fie dati pe mana barbarifor numero~i ceta(eni romani, deoarece Traian, dupa cucerirea Daciei, adusese 0 multime foarte mare de oameni din toate colturile fumii romane (...)."
(EutTopius, Scurta istorie de la iniemeierea Romei, VIII, 6, 1-2)
B. "Vazand ca JIIyricum este devastat ~i Moesia ruinata, pierzand nade;dea de a Ie mai pastra, a parasit provincia Dacia intemeiata de Traian din colo de Dunare, retragand armata ~i provincialii, iar populatia adusa de acolo a a~ezat-o in Moesia ~i a numit-o Dacia sa (...)."
(Vopiscus, Istoria Augusta, Aurelian 39,7)
C. "Cercetarile arheologice confirm a de altfel prezen/a populaliei daco-romane pe vechiu/ teritoriu al provinciei. La Sarmizegetusa, amfiteatrul ~i alte cladiri pub/ice sunt folosite ca locuinle de 0
83
/storie. Bac
populafie nevoi~a inca eel pUfin un seeol dupa parasIre; urme
asemanatoare au fost identifieate $i la Napoea, Porolissum, Apulum,
precum $i in numeroase a$ezari de tip rural."
(Vlad Georgescu, lstoria romlinilor, 1992)
Pornind de la aceste texte, rlispundeli urmlitoarelor cerinte:
1.
Numiti provincia romana la care se refera cele trei surse istorice. 2 p
2.
Identificati, din sursa A, numele imparatului cuceritor. 2 p
3.
Identificati, din sursa B,numele Imparatului care para.se~te provincia.
3p
4.
Identificati, din sursa C, trei ora~e romane din Dacia. 3 p
5.
Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care mentioneaza originea coloni~tilor, sustinahd-o cu 0 explicatie din text.
5p
6.
Scrieti, pe foaia de exam en, litera corespunzatoare sursei care mentioneaza cine parase~te Dacia Iii retragerea aureliana, sustinand-o cu 0 explicatie din text. 5 p
7.
Pomind de la sursa C, identifica!i un aspect important al etnogenezei romiine~ti. 10 p
Subiectul III (30 puncte)
Elaborati, In aproximativ doua pagini, un eseu despre Anul 1918 in istoria romanilor, avand in vedere: . -situatia din Rusia dupa revolutia de stat bol~evica;
-evenimentele din Basarabia ~i Bucovina;
-Marea Adunare de la Alba Iulia;
-formularea unui punct de vedere referitor la importanta Unirii pentru
dezvoltarea ulterioara a Romiiniei ~i sustinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notli! Se puncteaza ~i utilizarea limba;ului istorie adecvat, strueturarea prezentarii, evidentierea relafiei cauza-efect, sustinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenta ~i pertinenta argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i concluzia), respectarea sueeesiunii cronologieellogiee a faptelor istorice ~i incadrarea eseului in Iimita de spatiu precizata.
84
Variante
VARIANTAS
Subiectul I (30 puncte) Cititi cu atentie textele de ma~ jos:
A. ,,0, biirbat demn de admirat, intru nimie inferior comandantilor eroi, pe care ii admiram alat de mult; acesta, in vremea noastra este cel dintai dintre principii lumii, care a repurtal asupra turcilor 0 biruin{ii atat de miireala. Dupa ;udecata mea, el este eel mai vrednic ca sa i se incredinleze $efia $i conducerea intregii arm ate $i mai ales funclia de $efsuprem $i comandant impotriva turcilor, fiindca alIi regi $i principi eatolici sunt apasa{i de trandiivie, placeri lume$ti sau razboaie civile."
(Cronicarul polonez Jan Dlugosz despre Stefan cel Mare)
B. "Astfel, pe cand se intorceau $i toate Ie line in mare paza, dupa ce ost~ii din Polonia Mica, mai bine inarmati (... ) au fost atacali de mercenari turci, de ungurii transilvaneni $i de moldoveni au fost uci$i $i nimiciti. Oastea dU$manii urmarind pe pruteni $i moscovili, care se af/au in urma taberei polonilor i-au ucis sau luat prizonieri $i apoi i-au vandut ca robi. Si mulli p%ni legali unii de allii de par erau batuli in fala lui Stefan voievodul, iar restul au fast vandufi ca sclavi in Turcia sau in alte liiri. °parte din prada luatii de /a poloni a fost trimisa de Stefan cel Mare sultanului Baiazid ai ll-lea."
(Cronicarul polonez Matei Mieclowski, despre batalia de la Codrii Cosminului)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
1.
Precizati, din sursa A, 0 trasatura caracteristica atribuita lui Stefan cel Mare. 2 p
2.
Precizati oastea cu care se confrunta domnitorul Stefan cel Mare, la care se refera sursa B. 2 P
3.
Numiti teritoriul pe care iI conduce Stefan cel Mare ~i precizati anii de domnie. 6 p
4.
Scrieti litera corespunzatoare sursei care sustine ideea infriingerii osta~ilor din Polonia, selectiind 0 informatie aflata in relatie cauzaefect. 5 p
5.
Scrieti litera corespunzatoare sursei care confirma calitatea lui Stefan cel Mare drept cel mai vrednic intre principi, selectand 0 informatie aflata in relatie cauza-efect. 5 p
6.
Mentionati alte doua evenimente politico-militare la care au participat romiinii In secolul al XV-lea, in afara celui precizat in text. 6 p
85
Istorie. Bac
7. Argumenta~i, printr-un fapt istoric relevant, afinna~ia conform careia Tarile Romane nu au fost transfonnate in p~alacuri. (Se puncteaza coerenfa ~i pertinenfa argumentarii, elaborate prin utilizarea unui (apt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i
concluzia.)
4 p
Subiectul II Cititi cu atentie textele de mai jos: A. " RAZBUNARE NATIUNE GERMANA!
(30 puncte)
Astazi, in Camera Oglinzilor, a fost semnat dezgustatorul tratat. Nu uitafi acest moment. Poporul german i~i va recuceri locul pe care-l merita printre nafiunile lumii."
(Deutsche Zeitung, 28 iunie 1919)
B. "A~adar, totul a {ost in zadar. in zadar toate sacrificiile. in zadar orele in care, cu sentimentul mortii cuibarit in inimile noastre, ne-am fiicut datoria. in zadar moartea a doua milioane dintre noi. Pentrzl asta au murit ei ..."
(A. Hitler, Mein Kampf, 1925)
C. "Tratatul nu contine mcta prevedere re{eritoare la re{acerea economica a Europei, nu decide nimic pentrzl a stabili relafii de buna vecinatate intre imperiile centrale invinse ~i vecini, nimic pentru organizarea noitor state europene, sau pentru salvarea Rusiei. C... ) Nicio dispozi{ie nu este previizutii pentru a re{ace finantele dereglate ale Fran{ei ~i ale Italiei ~i a reorganiza (unctionarea lumii vechi ~i a celei noi."
CJ.M. Keynes, Consecin{ele economice ale piieii, J 920)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
1.
Precizati secoJ ul la care se refera cele trei surse. 3 p
2.
Numi!i tratatul de pace la care se refera sursele A ~i C. 4 p
3.
Identificati, in sursa 8, 0 infonnatie referitoare la pierderile germane din Primul Razboi Mondial. 3 p
4.
Mentionati, din sursa A, un punct de vedere referitor la evenimentul descris, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5.
Mentionati, din sursa C, un punct de vedere referitor la refacerea finantelor, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6.
Identificati autorul lamentatiilor din sursa B. 4 P
7.
Numiti un sistem totalitar de stanga care se dezvolta In Rusia. 6 p
86
Variante
SubiectulllI (30 puncte) Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre Romania #
marile alianle. Primul Riizboi Mondial, avand in vedere:
-atitudinea Romaniei fata de razboi (19 14-1 916);
-negocierile cu cele doua alianle politico-militare;
-participarea la razboi;
-sfiir~itul razboiului ~i desavar~irea unitatii statale.
Nota! Se puncteaza ~i utilizarea limba;ului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relaliei cauza-efect, sustinerea unui punet de vedere cu argumente is/orice (coerenta ~i pertinenta argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a eonectorilor care exprima cauzalitatea ~i conc\uzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice ~i incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.
VARIANTA6
Subiectul I (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Afirmalii/e cuprinse in scrierile savanti/or straini din secolul XV dovedesc din plin ca nu cronicarii moldoveni C.. . ) au afirmat cei dintai, intre romani, descendenla romana a poporului roman. intr-adevar, savantii straini i~i intemeiazii concluziile relative la originea romano a poporului roman nu atat pe propriile lor investigalii ~i descoperiri, cat, in primul rand, pe inse~i marturiile romani/or, mar/urii cunoscute direct sau indirect."
(S· Papacostea, Geneza statului in Evul Mediu romlinesc, 1988)
B. "Aceasta este in primul rand ideea despre descendenta romana a romanilor din coloni~tii romani transplantati in Dacia traiana: de aici, decurg logic 0 serie de idei inrudite ~i adiacente, dar care fac parte din ansamblul categoriei istorice de romanitate a romanilor. Aceste idei complementare sunt: ideea staruintei elementului roman in Dacia abandonata de Aurelian niivalirilor barbare, ideea unitalii de neam a romani/or din intreg teri/oriul locuit de ei, ideea latinitalii limbii romane, ideea esenlei romane a unor obiceiuri ~i datin; populare."
(A. Armbruster, Romanitatea romlinilor, 1972)
87
[storie. Bac
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor:-cerinte:
I. Precizati secolul numit In sursa A. 2 P
2. Indicati la ce categorie istorica se refera sursa S. 2 P 3. Numiti, din sursa A respectiv din sursa S, dUe 0 trasatura comuna a descendentei romanilor. 6 p 4. Mentionati populatia la care se refera atilt sursa A, cat ~i sursa S. 5 P 5. Mentionati, din sursa S, numeJe Imparatului care a efectuat retragerea romana din Dacia. 5 P
6.
Precizati, din sursa A, un punct de vedere referitor la originea romanilor, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
7.
Precizati, din sursa S, un punct de vedere referitor la originea
romanilor, sustinandu-I cu 0
explicatie din text.
5 p
Subiectul II
(30 punete)
Cititi eu atentie textele de ma i jos:
A. "in numele poporului Basarabiei, Sfatu! Tarii dec/ara: Republica Democraticii Mo!doveneascii (Basarabia) C... ) rupta de Rusia acum 0 suta ~i mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. in puterea dreptului istorie ~i dreptlilui de neam, pe baw principiului ea noroadele singure sa-$i hotarascii soarta lor de azi inainte ~i pentru totdeauna se une$te eu mama ei Romania.
Pre$edintele Sfatului Tarii -Ion Inculel
Vicepre~edinte!e Sfatului Tarii -Pantelimon Halippa Secretarul Sfatului Tarii -I. Buzdugan"
(Dec/ara{ia de unire a Basarabiei cu Romania, 27 martie 19 18)
B. "Astiizi. cand dupa s(or{ari ~i iertfe uria~e din partea Romdniei ~i a puternicilor ei alia{i s-au intronat in lume prineipiile de drept ~i umanitate pentru to ate neamurile ~i cand in urma lovituritor zdrobitoare monarhia austro-ungara s-a ZgUdliit din temeliile ei $i s-a prabu$it. $i toate neamurile incatu$ate in cuprinsul ei $i-au ca$tigat dreptul de lib era hotardre de sine, eel dintdi gdnd a! Bucovinei desrobite se indreapta catre Regatul Romdniei, de care intotdeauna am legat nadeidea desrobirii noastre.
Drept aceea noi, Congresul General al Bucovinei, intrupand suprema putere a tarii $i {iind singura cu puterea legiuitoare, in numele suveranita{ii nationale hotaram:
Unirea necondifionata $i 'pe vecie a Bucovinei in vechi!e ei hotare pana la CeremU$. Colacin $i Nistru cu Regatul Romdniei."
(Declarll{ia de unire a Bucovinei cu Romania, 15/28 noiembrie 1918)
88
VariantI;'
C. ,.I. Deplina libertate na{ionalii pentru toate popoarele confoellitoare. Fiecare popor se va instrui, administra $i iudeca in limba sa proprie, prin indivizi din sanuf sau $i {iecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile legiuitoare $i fa guvernarea {iirii in propor!ie eu numaru! indivizilor ce-l afcatuiesc.
2.
Egala indrepta{ire $i deplinii. tibertate autonoma confesionafa pentru toate confesiunile din stat.
3.
inf{iptuirea desiivar$ita a unui regim eurat democratic pe toate taramurile vie{ii publice. Votulob$tesc, direct, ega!, secret, pe comune, in mod proportional, pentru ambele sexe, in varsta de 21 de ani fa reprezentarea in comune, iude{e ori parlament.
4.
Desiivar$ita Iibertate de presa, asociere $i intrunire, libera propaganda a tuturor gandurilor omene$ti.
5.
Reforma agrara radicala."
(Rezofu{ia Marii Aduniiri Na{iona/e de fa Alba-Julia)
Pornindde la aeeste texte, raspundeti urmatoarelor eerinte:
I. Precizati evenimentul istoric la care se refera sursa C. 2 P
2.
Numiti teritoriul la care se refera sursa A. 2 p
3.
Mentionati un principiu politic precizat In sursa A, respectiv 0 libertate/un drept cetatenesc, din sursa C. 6 p
4.
Mentionati, din sursa S, organul politic care a decis unirea Sucovinei cu Romania, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5.
Mentionati, din sursa C, un punct de vedere referitor la drepturile ~i libertatile cetatene~ti, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6.
Precizati doua caracteristici ale democratiei din Europa secolului al XX-lea. 6 p
7.
Prezentati 0 caracteristica a ideologiei democratice din epoca contemporana, numind ~i statui care a promovat-o. 4 p
Subieetul III (30 puncte) Elaborati, In aproximativ doua pagini, un eseu despre Romania in
timpul regimului Ceau$escu, avand tn vedere: -perioada destinderii relative ~i Indepartarea de Moscova; -optiuni economice ~i efectele lor sociale; -cultul personalitatii conducatorului; -sfiir~itul regimului ceau~ist.
Nota! Se puncteaza ~i utilizarea limbaiului istoric adecvat, structurarea prezentari i, evidentierea refatiei cauza-efect, sustinerea unui punct
89
/storie. Bae
de vedere eu argumente istorice (coerenta ~i pertinenta argumenti:\rii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimi:\ cauzalitatea ~i concluzia), respectarea succesiunii cronologicelfogice a faptelor istorice ~i incadrarea eseului in lim ita de spatiu precizati:\.
VARIANTA 7
Subiectul I C30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Moldovenii au aceea~i limbii, rit [~i] religie ca muntenii; pe alocuri se deosebesc par{ial in port. C...) Graiul lor ~i a/ celorlalri va/ahi a fost candva latin, ca al unora ce se a{lii intr-o colonie a romanitor; in vremea noastrii se deosebe~te foarte mull de acela, numai ca multe cuvinte ale lor sunt de in{eles pentru cei [care vorbese] laline~te. C... ) Valahii se susline ca provin dintr-o colonie a romani/or."
(N. Olahus, Hungaria, 1536)
B. "Numele cel mai adeviirat, autentic, de la primul desciilecat prin Traian este ruman sau romanus, care nume acest popor I-a pastrat intotdeauna intre dan~ii C... ) panii astazi, ace/a~i nume este dat indeobste ~i munlenilor ~i moldovenilor ~i ce/or ce locuiesc in (ara Transi/vaniei. Ruman este un nume schimbat in curgerea ani/or din roman; ~i astazi cand intreb pe cineva daca ~tie.moldoveneSle spun: ~tii rumane~te (...). Un a/I nume ei insi~i nu au primit intre ei niciodata. Striiinii insa ii numesc in chip felurit."
(Miron Costin, De neamul moldovenilor)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
I. Precizati seeolul la care se refera sursa A. 2 P
2.
Numiti teritoriul mentionat in sursa B. 2 P
3.
Numiti, din sursa A respeetiv din sursa B, cate doui:\ populatii de romani ce locuiesc spatiul fostei Dacii. 6 p
4.
Mentionati, din sursa A, un punct de vedere referitor la 0 trasi:\turi:\ eomunli romanilor, sustinandu-I eu 0 explieatie din text. 5 p
5.
Mentionati, din sursa B, un punct de vedere referitor la otri:\si:\turi:\ eomunli romanilor, sustinandu-I eu explieatie din text. 5 p
6.
Prezentati 0 aetiune politieli a romanilor pentru sustinerea drepturilor lor. 6 p
90
Va ria nte
7. Argumentati afirmatia ,,striiinii ii numesc in chip felurit." (Se puncleaza coerenta ~i pertinenfa argumentiirii, elaborate prin utifizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorifor care exprimii cauzalitatea!ji concluzia.) 4 p
Subiectulll (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "lnainte de toate, Partidul trebuie sa fie det~amentul de avangardii al clasei muncitoare. (... ) Partidul este ~eful politic af clasei muncitoare Si statul-maior alluptei proletariatului."
(I.V. Stalin, Probleme ale leninismului, 1926)
B. "Daca fascismul nu este altceva decat ulei de ricin (... ) !ji nu pasiunea orgolioasa a ceea ce au mai bun tinerii, este greseala mea! Dacii toate violenlele au fost rezultatul unui anumil climal istoric. politic ~i moral. ei bine. a mea este responsabilitatea. pentru ca eu sunt cel care a creat acest climat ( ... ). Italia . .da. domnilor, vrea pace. vrea lini~te. vrea mundi. Noi i Ie diiruim. daca e posibil. prin dragoste ~i, daca este necesm; prin forla."
(B. Mussolini, diseurs in Parlament, 3 ianuarie 1925)
C. "Concep!ia rasiala nu crede deloc in egalitatea raselor, ci, dimpotrivii, recunoa~te diversitalea lor ~i nivelu/lor mai mult sau mai putin eleval. Aceasta recunoa~tere ii confera obligatia de a favoriza victoria celor mai buni ~i mai puternici, de a pretinde subordonarea celor rai ~i slabi. Arienii au fost singurii fondatori ai unei umanitafi superioare, cea care a creat civilizatia."
(A. Hitler, Mein Kampf, 1925)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
I. Precizati secolul la care se refera cele trei texte. 3 p
2.
Numiti tara preeizata in sursa B. 3 P
3.
Identifieati rasa superioara la care se refera sursa C. 4 P
4.
Mentionati, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la violenta, sustinandu-I eu 0 explieatie din text. 5 p
5.
Mentionati, pe baza sursei C, un punet de vedere referitor la egalitatea raselor, sustinandu-I eu 0 explicatie din text. 5 p
6.
Prezentati 0 praetica totalitara legata de persoana conducatorului. 6p
7.
Nurniti un condueator privit ea un salvator al Germaniei interbeliee. 4p
91
/storie. Bac
Subiectul III (30 puncte) Elaborati, In aproximativ doua pagini, un eseu despre Sovietizarea
Romaniei, avand In vedere: -evenimentul de la 23 august 1944 ~i consecintele sale; -principalele etape ale ascensiunii P.C.R. la putere; -transformarea socialista a economiei; -sovietizarea culturii romane~ti;
Nota! Se puncteaza ~i utilizarea limbajului istoric adecvat; structurarea prezentarii, evidentierea rela{iei cauza-efect, sustinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenta ~i pertinenta argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i concluzia), respectarea succesiunii cronologicellogice a faptelor istorice ~i incadrarea eseului In limita de spatiu precizata.
VARIANTA8
Subiectul I (30 puncte) Cititi eu atentie textele de mai jos:
A. "Cu profitnd respect pentru domnul Maniu, imi permit sa afirm ca parerile mele sunt exact contrarii. Eu sunt contra marilor democra{ii ale Occidentului, eu sunt contra Micii in{elegeri, eu sunt contra in{elegerii Balcanice $i n-am niciun ata$ament pentru Societatea Na{iunilor, in care nu cred. Eu sunt pen/ru 0 politica externa a Romaniei alaturea de Roma $i Berlin (...). in 48 de ore dupa biruin{a Mi$carii Legionare, Romania va avea 0 alian{a cu Roma $i Berlinul (...)"
(c. Zelea Codreanu despre pozitia Legiunii In probleme de politica extema a Romaniei, 30 noiembrie ) 937)
B. "Fuhrer-ul a declarat ca, dupa parerea sa, este imposibi/ de a guverna Romania impotriva Garzii de Fier. Cu toatea acestea, Antonescu va fi nevoit sa devina in cele din urma $i conducatorul Garzii de Fier ( ... ). Dar or ice s-ar intampla, Fuhrer-ul este convins ca Antonescu este singurul om capabil de a ca/auzi destinele Romaniei.".
(Stenograma convorbirii dintre I. Antonescu ~i Hitler, 14 ianuarie 1941)
92
Variante
Porn ind de la aeeste texte, raspundeti urmatoarelor eerinte:
I. Numiti personajul care se adreseaza d-lui Maniu, din sursa A. 2 P
2.
Precizati cine era "Fuhrer-uf' din sursa B. 2 P
3.
Mentionati, din sursa A respectiv din sursa B, cate 0 informatie referitoare la Romania. 6 p
4.
Mentionati, din sursa A, un punct de vedere referitor la conducatorul Mi~carii Legionare, sustinandu-l cu 0 explicatie din text. 5 p
5.
Mentionati, din sursa B, un punct de vedere referitor la conducerea Garzii de Fier, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6.
Prezenta!i doua metode ale luptei politice folosite de legionari. 4 p
7. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia atat regimurile fasciste, cat ~i cele comuniste au fost adversare declarate ale democratiei. (Se punc/eaza coerenla $i pertinen{a argumentiirii, elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conec/orilor care exprima cauzalitatea $i concluzia.) 6 p
Subieetul II (30 punete) Cititi eu atentie textele de mai jos:
A. "Art. 1. Sfanta pazire a Regulamentului [Organic] in tot cuprinsul sau $i lara nicio rastalmacire. Art. 3. Siguranla personala, adeca nimeni sa nu poata fi pedepsit
decat pe temeiullegilOi' $i in urma unei hotarari iudecatore$ti. Art. 4. Grabnica imbunatarire a starii locuitorilor sateni. Art. 8. Reforma $coalelor pe 0 temelie larga .yi na{ionala spre
raspandirea luminarilor in tot poporul.
Art. 32. Ob$teasca Adunare de astazi sa se desfiinteze $i indata sa se inighebeze 0 noua Camera, care sa fie 0 adevarata reprezenlatie a na/iei."
(Petitia-Proclama(ie, Ia~i, 27 martie 1848)
B. "Art. 7. Naliunea romana cere libertatea de a vorbi, de a scrie $i a tipari Tara de nicio cenzura, prin urmare pretinde libertatea tiparului pentru orice publicare de carti, de iurnale $i de altele, Tara sarcina cea grea a cau{iunii, care sa nu ceara nici de La iurnali$ti, nici de la lipografi. "
(Petitia Na(ionaiii, Blaj, 3-5 mai 1848)
C. "Art. 2. Egali/atea drepturilor politice.
Art. 3. Contributie generala.
Art. 8. Libertatea absoluta a tiparului.
Art. J2. Emanciparea manastirilor inchinate.
93
lstorie. Bac
Art. 13. Emanciparea cliica!jilor ce se fac proprietari prin despagubire. Art. 16. lnstrucfie egala !ji intreaga pentru tot romdnul de amdndoua sexele.
• Art. 17. Desfiintarea rangurilor titulare ce nu au funcfii. Art. 19. Desfiinfarea atdt in fapta cdt !ji in vorba a pedepsei cu
moartea." (Proclama(ia de la Islaz, 9 iunie 1848)
Pornind de la aceste texte, rlispundeli urmlitoarelor cerinle:
1.
Precizati un principiu politic la care se refera sursa C. 2 P •
2.
Precizati revendicarea sociala la care se refera sursa A. 2 P
3.
Mentionati statutul social al taranilor la care se refera sursa C, respectiv 0 prevedere referitoare la Invatamant, din sursa A. 6 p
4.
Mentlonati, din sursa B, un punct de vedere referitor la drepturile natiunii romane, sustinandu-l cu 0 explicatie din text. 5 p
5.
Mentionati, din sursa C, un punct de vedere referitor la drepturile ~i libertatiJe cetatene~ti , sustinandu-l cu 0 explicatie din text. 5 p
6.
Precizati doua caracteristici ale democratiei din Europa, In secolul al XIX-lea. 6 p
7.
Prezentati 0 practica democratica europeana din secolul aJ XX-lea, precizand ~i statul!n care a fost aplicata. 4 p
Subiectul III (30 puncte) Elaborati, In aproximativ doua pagini, un eseu des pre intemeierea
statului medieval Tara Romaneascii, avand In vedere:
-formatiuni politice In teritoriul dintre Carpati ~i Dunare;
-"descalecatul" lui Negru-Voda; Basarabii, mari voievozi ~i domni;
-obtinerea ~i consolidarea independentei;
-formularea unui punct de vedere referitor la raportul dintre Domnie ~i Biserica in Evul Mediu ~i sustinerea acestuia printr-un argument istoric.
~otli! Se puncteaza ~i utilizarea limba;ufui istoric adecval, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauzii-efect, suslinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenta ~i pertinenta argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i concluzia), respectarea succesiunii cronologicellogice a faptelor istorice ~i incadrarea eseului 'in limita de spatiu precizata. .
94
Variante
VARIANTA9
Subiectul J (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Arl. 33.· Toale puterile stalului emanii de la na/iune. care nu Ie poate exercita decat numai prin delega/iune !ji dupii principiile !ji regufile a!jezale in Constilu/iunea de fa/ii.
Art. 34. Pulerea legislaliva se exercitii colectiv de catre Rege !ji Reprezentaliunea na/ionala. Reprezenta/iunea nalionala se imparle in doua Aduniiri: Senalul ~i Adunarea Depula/ilor. (...) Nicio lege nu poale fi supusii sanctiunii regale decal dupii ce va fi discutat !ji votat fiber de ma;oritatea ambelor Adunari.
Arl. 39. Puterea executiva este incredinlata Regelui. care 0 exercitii in modul regulal prin Constitutie. Art. 40 Pulerea ;udeciitoreasca se exercita de organele ei. Hotiirdrile lor se pronunfii in virtutea legii !ji se executa in numele Regelui." (Bogdan Murgescu, Istoria Romliniei in texte -Constitutia din J923)
B. "Art. 82. Pulerile constitu/ionale ale Domnului sun! eredilare. in linie coboratoare directii !ji legitimii a Mariei Sale Principele Carol f de Hohenzollern Sigmaringen. din barb at in biirbat prin ordinul de primogenitura !ji cu esclusiunea perpetua a femei/or !ji coboratorilor lor. Coboratorii Mariei Sale vor fi cresculi in religia ortodoxii a rasiiritului. "
(Bogdan Murgescu, Istoria Romliniei in texte -Constitutia din J866)
Pornind de la aceste texte, rlispundeli urmatoarelor cerinte:
J. Precizati, din sursa A, un principiu promovat de legea fundamentala. . 2p
2.
Precizati principiul la care face referire legea fundamentala din sursa B. 2 P
3.
Mentionati cele doua sec ole la care se refera legile fundamentale atilt din sursa A, cat ~i din sursa B. 6 P
4.
Scrieti litera corespunzatoare sursei care sustine principiul ereditatii prin "primul nascut", selectand 0 informatie atlata In relatia cauzaefect. 5 p
5.
Scrieti litera corespunzlitoare sursei care sustine ideea reprezentativitlitii, selectiind 0 informatie atlatli in relatie cauza-efect.
5p
95
/storie. Bac
6.
Mentionati aIte doua legi fundamentale elaborate in prima jumatate a secolului al XX-lea. 6 p
7.
Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia adoptarea legilor fundamentale este determinata de schimbarile .politice structurale, In spatiul romanesc. (Se puncteaza coeren{a $i pertinen{a argumentarii, elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea $i concluzia.)
4p
Subiectul II (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "in razboiul acesta nu este la fef ca in cel trecut; cel care ocupa un teritoriu i$i impune $i sistemul sau social. Fiecare i$i impune sistemul sau acolo unde aiunge armata sa. Altfel nici nu poate Ii."
(I.Y. Stalin Intr-o convorbire cu M. Djilas)
B. "Regimurile nou-infiinlate pe care ei nu intdrziau sa Ie implanteze in Europa de Est erau, de alt{el, calificate drept «democra{ii populare». Aceasta alunecare terminologica a conlribuit multla aura comunismului imediat dupa razboi."
(J.F. Souler. Istoria comparatll a state/or comuniste)
C. "Comuni$tii i$i urmeaza planul dictat de Moscova $i scot masele de muncitori la manifesta{ii. Mini$trii comuni$ti nici nu se intereseaza de treburile departamentului lor, fiind ocupa{i cu intrunirile $i discursurile incendiare ce trebuie sa {ina fa aceste intruniri."
(c. Sanatescu, Jurnal, 1993)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
I. Numiti autorul ideilor din sursa A. 3 P
2.
Precizati, din sursa B, termenul prin care erau numite statele comuniste. 3 p
3.
Utilizand sursa C, mentionati autorul observatiilor tacute des pre comuni~ti. 4 p
4.
Mentionati, din sursa A, un punct de vedere referitor la aparitia regimurilor comuniste, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5.
Mentionati, din sursa C, un punct de vedere referitor la activitatea comuni~tilor, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6.
ldentificati, din sursa C, activitatile de mase organizate de comuni~ti. 4p
7.
Prezentati caracteristicile unui stat democratic. 6 p
96
Variante
Subiectul III (30 PUDcte) Eiaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre Unirea Tarilor
Romdne in timpul domniei lui Mihai ViteazuJ, avand in vedere:
-cauzele care au condus la Un ire;
-unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca;
-unirea Moldovei;
-interventia impotriva Unirii . .
Noti! Se puncteazIt ~i utilizarea limba;uJui istoric adecvat. structurarea prezentarii, evidentierea re/atiei cauza-efect, sustinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenta ~i pertinenta argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i concluzia), respectarea succesiunii cronologieellogice a faptelor istorice ~i incadrarea eseului In Iimita de spatiu precizata.
VARIANTA I O
Subiectull (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Cdrmuirea autori/ara a mare$a/ului Ion Antonescu (23 ianuarie 1941-23 august 1944) a avut 0 orientare de centru-dreapta; a fost net anticomunistii. Regimul Antonescu a pastrat alcatuirile de bazo traditionale ale tarii. A interzis activitatea partidelor politiee, dar nu a luat masuri impotriva frunt~iJor $i cadrelor partidelor National Tara~c, Nalional Liberal sau Social Democrat."
(Dinu C. Giurescu, Romania in al doilea riizboi mondial)
B. "Baza statului v alcotuiesc familia. $coala, biserica $i in special armata. Armata estf sinteza unui popor ( ... ) Arma/u este celula cea mai siinatoasa a acestui popor $i mai ales a natiei noas/re."
(Ion Antonescu, Cuvantare la $coala Superioarii de Riizboi, aprilie 1943)
Pornind de Ia aceste texte, rispundeti urmitoarelor cerinte:
I. Numiti conducatorul precizat in sursa A. 3 p
2.
Precizati secolul la care se refera sursa B. 3 p
3.
Precizati functia detinuta de Antonescu, din sursa A. 4 P
4.
Mentionati; din sursa A, un punet de vedere referitor la armata, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
97
/slorie. Bac
5.
Menponati, din sursa B, un punet de vedere referitor la caracterul statului, sustimindu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6.
Folosind sursa A, precizati dou~ actiuni ale regimului Antonescu. 4p
7.
Numiti dou~ regimuri totalitare cu care regimul Antonescu a colaborat. 6 p
Subiectul II (30 pUDcte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. ,,s-a adaugat. ea un handicap suplimenlar, $i sistemul ne{ericit al succesiunii la Iron (mai bine zis. lipsa unui adevaral sistem). Nu era njci eredilar, nici pur # simp/u electiv. ci ameslecat «eredilar-elecliv». Ereditar, in principiu. in cele doua dinastii (Basarabii in Tara Romaneasca. Mlqatinii in Moldova), dar ignorand crileriul apusean al Iransmilerii tronului in linie directii: nu numai fiii ({emeile erau excluse). dar $i fratii sau rudele mai indepartate puleau asp ira La domnie.
Singura condilie: sa fie «os domnesc», «sa aparlinii {amiliei»."
(Lucian Boia, Romania -(ara de frontiera a Europei)
B. ,,10. Mircea mare voievod $i domn singur stiipanilor a loata lara Ungrov/ahiei $i a/ parti/or de peste munli. inca $i spre parlile tatare$ti $i Herleg a/ Amla$u/ui $i Fagara$u/ui $i dom n a/ Banatului Severinului $i de amandouii piirlile peste toala Podunavia, inca pana La Marea cea Mare $i singur slapcinitor al celalU Darslor."
(Titlul domnesc a lui Mircea eel B~tran -
Dania caire Manaslirea Cozia, 1404-1406)
C. "Tradifia bizGntinii patrunde in Principale inca din seco/u/ a/ XIV-lea. inainte deci de luarea de caire turci a Constantinopo/ului. in 1453 (... ) inscripliile de pe a$ezaminte/e sociale ale lui Stefan eel Mare exprima
o trimitere clara la traditia bizantina: ascendenla domnilorului este numita gratia divinii. este mentionata in litulaturii. este numit domn «prin voia lu, Dumnezeu $i iubitor de Hristos» -se dezvolta cultul
dinastic." . . (Catherine Durandine. !slo.ria romani/or)
Pornind de la aceste texte, rAspundeti urmatoarelor cerinte:
1.
Precizati principiul care st~ la baza alegerii domnitorilor 1n spatiul romanese, la care se refern sursa A. 2 P
2.
Numiti domnitorul la care se refer~ sursa B. 2 P
98
Variante
3.
Menponati denumirea aetuala a ,,par(i/or tatarf!$ll" ~i a "Podunaviet', la care se refern sursa B. 6 P
4.
Mentionati, din sursa C, un punet de vedere referitor la traditia bizantin~ 1n Prineipate, sustinandu-I eu 0 explieatie din text. 5 p
5.
Mentionati, din sursaA, un punet de vedere referitor la sueeesiunea la domnie in Tara Romanease~ ~i Moldova, sustinandu-I eu 0 explieatie din text. 5 p
6.
Preeizati dou~ institutii medievale romane~ti, altele decat Domnia ~i Biserica. 6 p
7.
Prezentati institutia central~ -Domnia -, in Evul Mediu, din Tara Romaneascll ~i Moldova, precizand 0 diferentll Intre aeeasta ~i institutia Voievodatului din Transilvania. 4 p
Subiectullll (30 puncte) Elaborati. In aproximativ dou~ pagini. un eseu despre Romanilalea
romani/or -: 0 problema politicii, avand In vedere:
-marea familie roman ica european~;
-dezvoltarea con~tiintei nationale modeme;
-politizarea romanitlltii romanilor;
-romanitatea in epoea contemporan~.
Nota! Se punete~~i utilizarea fimbajului istoric adecvat, structurarea prezentmii, evidentierea relaliei cauzii-efect, sustinerea unui punct de vedere eu argumente istorice (coerenta ~i pertinenta argumentllrii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respeetiv a conectorilor care exprim~ cauzalitatea ~j concluzia), respeetarea succesiunii cronologicellogice a faptelor istorice ~i incadrarea eseului In limita de spatiu preeizatll.
VARIANTA 11
Subiectull (30 puncte) Cititi cu atentietextele de mai jos:
A. "Revolulia viitoare nu se mai poate margini a voi ca romanii sa fie fiberi. egafi. proprietari de piimant ~i de capital $i {rali asociali la fapta unui progres comun. Ea nu se va margini a cere fibertatea din liiuntrul care e peste putinla a dobrindi fiira fibertatea din a{ara. Iibertatea de supt domnirea streinii. ci va cere unitatea $i libertatea nafionala.
Deviza va Ii: Dreptate. Fra/ie. Unitate.
99
/s/orie. Bac
Ea va fi 0 revolu{ie nafionala. Aceasta este calea ce va lua Revolufia Romana in viilOr.
Si numai alUnci cdnd resboiul sfanl va manlui nafia de apiisarea streinilor # 0 va inlregi in liberlatea $i unitalea sa. adunarea poporu/ui. Conslituanla. va pulea sa realizeze in pace toate reformele polilice $i sociale de care el are nevoie ~i sa conslilueze domnirea democraliei. domnirea poporului prin popor."
(Nicolae B~lcescu, Menu/ revo/utJe; In istoria romllnilor)
B. "indala dupa revolulia Vienei. Balcescu convoaca la dansul 0 adunare in Paris ( ... ). TOli moldo-romanii. afara de fralii Bratieni. se adunara la 20 martie. seara. A colo. s-a hOlarat in cea dintai adunare a se face 0 mi~care; s-a fiicut un program ( ...) intr-a doua [adunare] s-a hotarat ca tOli sa piece ca sa intre in lara. BiiLcescu ( ... ) a prop liS ca tOli. alat moldovenii. cat ~i romanii. sa se adune in VaLahia. ca sci inceapii mi~carea de-acolo $i sii treacii. iara# impreunii. in Moldova.
Moldovenii au fost de parere ca mi~carea siJ fie simultana ~i ca fiecare sa inceapii cu principatlillui." (1848 la romanL 0 istorie In date $; manurii, vol. I)
Pornind de la aceste texte, rAspundeti urmlltoarelor cerinte:
I. Precizati, din sursa A, 0 obligatie de indeplinit fhra de care nu poate fi realizatlllibertatea intem~. 2 p
2.
Precizati scopul aduni\rii de la Paris, la care se refern sursa B. 2 p
3.
Mentionati numele revolutionarului ~i teritoriulin care a actionat acesta, pre'Oizate atat in sursa A, cat ~i in sursa B. 6 P
4.
Scrieti litera corespunzatoare sursei care sustine ideea decIan~i\rii revolutiei in acel~i timp in toate teritoriile, selectand 0 informalie aflam in relatie cauza-efect. 5 p
5.
Scrieti litera corespunzatoare sursei care mentioneaza ideea principiului suveranit~tii poporului, selectiind 0 informatie aflat~ in relatie cauza-efect. 5 p
6.
Mentionati dour. programe de la 1848 care au inscris prevederi nalionale, sociale de modemizare a sociemtii ~i drepturi ~i libertrtti cetfltene~ti. 6 p
7.
Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform ci\reia revolulia de la 1848-1849 din spatiul romanesc a fost infriintfl prin interventia fortelor contrarevolutionare exteme. (Se puncteazo coerenta ~i pertinenta argumenlarii eLaborate. prin utilizarea unui fapt istoric relevant. respectiv. a conectorilor care exprima cauzalitatea # concluzia.) . 4 P
100
Varianle
Subiectul II (30 puncte)
A. "Regimul comunist ( ... ) a zdrobit ~i anulat proprietatea privata. a introdus arbitraruL politic ~i /ipsa de aparare ca principiu de baza al justiliei ( ... ). a incurajat $i premiat oportunismul individuaL. a fixat servilutea ca baza a ascensiunii sociaLe. a statuat minciuna ~i denunlul ca datorie patriolico."
(T. Ungureanu, Despre Securitate, Romiinia, (ara "ca # cum", 2006)
B. "Poate ca efectuL eel mai retrograd aL erei comuniste a fost acela de a crea 0 populalie in cea mai pare parte dependenta. care se ob~nuise sa primeasca majoritatea celor necesare Iraiului de la stat. Securilatea $i buniistarea materiala ale unei persoana depindeau de conformisul ei politic dovedil in mod inevitabil."
(T. Gallagher, Romania de la comunism lncoace, 2004)
C. "...sistemuL nu a avut succes complel. din cauza rezistenlei a · numero$i ceta/eni din Romania. Si iato co Romania se face cunoscuta ~i in acest domeniu. ( ...) Existenla opozitiei fala de regim . a unor oameni curajo$i are msemnalate conciudenla. Ea demonstreazo ca un element a/ adeviiratei Romanii supravieluie~te ca un fir sublire. aLaturi de .. omuL nou·"'.
(D. Funderburk. Un ambasador american, 1981-1985)
Pornind de la aceste texte, rllspundeti urmlitoarelor cerinte:
I. Precizati secolul in care au aparut fragmentele din sursele A ~i B.
3p
2.
ldentificati calitatea autorului sursei C. 3 P
3.
Folosind sursa A, identificati calitr.tile individuale incurajate de regimul comunist. 4 p
4.
Mentionati, din sursa B, un punct de vedere referitor la bunrtstarea material~ sustir!andu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5.
Mentionati, din sursa C. un punct de vedere referitor la succesul sistemului comunist, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6.
ldentificati, din sursa B, efecte le retrograde ale comunismului. 4 p
7.
Prezentati cateva forme ale opozitiei fa~ de regimul comunist din Romania. 6 p
101
lstorie. Bac
Subiectul III (30 puncte) Elaborati, in aproximativ douA pagini, un eseu despre Momentul 1859
in istoria romani/or, avand in vedere:
-analiza eontextului international;
-Congresul de pace de la Paris;
-situatia Principatelor in Conferinta Marilor Puteri (1858);
-realizarea Unirii (J 859).
Notl! Se puneteazA ~i utilizarea limbaiului istoric adecvat, structurarea prezentArii, evidentierea relaliei cauza-efect, sustinerea unui punet de vedere eu argumente istorice (coerenta ~i pertinenta argumentArii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respeetiv a eoneetorilor care exprimA eauzalitatea ~i eoneluzia), respeetarea succesiunii cron% gicel/ogice a faptelor istoriee ~i incadrarea eseului in lim ita de spatiu preeizatA.
VARIANTA 12
Subiectull (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "La 6 martie. a mana de oameni pe care lara nu i-a vazut la munca. au confiscat puterea. De atunci incoace au batiocorit toate instituliile larii (...). Ceta/enii care nu au acceptat robia au fost persecuta/i. Temnitele. tortura. persecu/iile. inscenarile cele mai infame. arestari/e. asasinatele. atacurile brut ale ~i cu totul neprovocate au fost sporite ~i aplicate cu 0 cruzime de neegalat. (...) Acuzam guvernul ca s-a Tacut vinovat de fa/sificare a voin/ei na/ionale."
(luliu Maniu, Declaralie dupa alegerile din 1945)
B. " Teroarea polilieneasca este 0 trasatura de baza a regimurilor totalitare. confirmata intru totul de regimul comunist din Romania ... Crearea noii societali prin distrugerea celei existente s-a inTaptuit cu aiutoru/ partidului unic. a carui elita conducatoare ~i plina de zel. avea ca scop economia centralizata, controlul absolut al presei ~i al armatei."
(Denis Diletant, Ceau$escu si Securitatea)
Pornind de la aceste texte, rAspundeti urmAtoarelor cerinte:
I. Precizati secolul la care se refera sursa A. 3 p
2. Identifieati autorul sursei B. 3 p
102
Variante
J. Utilizand sursa A, preeizati data alegerilor (zi. luna, an). 4 p
4.
Mentionati, din SUrsa A, un punet de vedere referitor la perseeutii aplieate cetatenilor, sustinandu-I eu 0 explieatie din text. 5 p
5.
Menfionati, din sursa B, un punet de vedere referitor la teroarea politieneasea, sustinandu-I eu 0 explieatie din text. 5 p
6.
Precizati doull institutii represive ale statului eomunist. 4 p
7.
lnspirandu-va din sursa B, faeeti 0 seurta prezentare a statului totalitar. 6 p
Subiectulll (30 puncte) Cititi.cu atentie textele de mai jos:
A. "In sud-estul Transilvaniei. secuii au format a comunitate .deosebita. cu resturi de ordnduiri patriarhal-gentilice. regalitatea atribuindu-Ie privi/egii in schimbul apararii pasurilor peste Carpa{i impotriva invadatorilor straini. in secolul al XII-lea. ei erau .deia maghiarizati. {lind apoi imparlili in trei stari sociale (secuii frunta~i. calaretii ~i pedestra~ii) echivalente cu organizarea lor militara consemnata abia in secolul al XIV-lea."
(LA. Pop, Th. Nagler, Istoria Transilvaniei, vol. 1-pana la 1541)
B. "in vremea lui Andrei al II-lea (/205-1235) se incheie cucerirea Transilvaniei de catre Ungaria prin acordarea Tarii Bdrsei ordinului cavaleri/or teutoni. Pentru apararea Transilvaniei de Sud-Est. Andrei alII-lea ~i maestrul ordinului teuton au incheiat. in 121 1. a intelegere prin care cavalerii teutoni primeau Tara Barsei impreunii cu largi libertati. ei {lind sculiti de plaIa vami/or, avdnd voie sa foloseasdi bogaliiIe solului ~i ale subsolului. putdnd construi ora~e ~i fortificalii de lemYj... Ca ~i coloni~tii sa~i. cavalerii teutoni erau supu# direct regelu/ ~i nu voievodului transilvan ... in cadrui misiuni; catolice promc·vate de ordin. sunt demne de amintit: in{lintarea episcopiei Milcoviei sau a cumani/or in exteriorul Carpatilor, colonizarea cu germ ani a 15 localitafi din Tara Barsei. dar mai cu seamii zadiirnicirea atacurilor cumane prin treciitorile din curbura
Carpatilor.." (LA. Pop, Th. Nagler, Istoria Transilvaniei, vol. [ -pana la 1541)
c. ,,(...)voievodul Transilvaniei. prin scrisoarea de fala. diim de ~tire tuturor (...) comilii secuilor # cu nobilii liirii. cu sa# din cele ~apte plus doua scaune siise~ti $i cu cei din Bistrita. cat ~i cu secuii din toate scaunele in targul Ciipa/na (...) s-a Tacut urmiitoarea unire friiteascii intre sus-zi$ii nobili. sa~i ~i secui .."
(Unio Trlum Nationum, 1437)
103
[storie. Bae
Pornind de la ac:este texte, rAspundeti urmAtoarelor c:erinte: . I. Precizati alianta creata la care se ref em sursa C. 2 P
2.
Numiti teritoriul in care au fost colonizati cavalerii teutoni, la care se refem sursa B. 2 P
3.
Mentionati 0 stare (categorie) sociala din sursa A. respectiv un privilegiu acordat de regalitatea maghiam cavalerilor teutoni. din sursa B.
-6p
4.
Mentionati. din sursa C. un punct de vedere referitor la alianta creata. sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5.
Mentionati. din sursa A, un punct de vedere referitor la scopul ~ezarii secuilor in sud-estul Transilvaniei, sustimlndu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6.
Precizati doua institutii medievale romane~ti, altele dedit Domni~ ~i Biserica. 6 p
7.
Prezentati institutia centrala in Evul Mediu din Tara Romaneasca ~i Moldova, precizand 0 diferenta intre aceasta ~i institutia Voievodatului din Transilvania. 4 p
Su bieetul III (30 punete) Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre Anul 1989 in
isloria romanilor, avand in vedere: -contextul intern ~i international; -principalele momente ale destru;urarii revolutiei; -sfiir~itul dictaturii lui Ceau~escu; -consecinte in plan politic ~i economic.
Nota! Se puncteaza ~i utilizarea limba;ului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, sustinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenta ~i pertinenta argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i concluzia), respectarea succesiunii cronologicellogice a faptelor istorice ~i incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.
VARIANTA13
Subieetull (30 puncte) Cititi eu atentie textele de mai jos:
A. "Ne-am prezentat a~adar la ora prevazuta pentru intalnirea lui Mihai cu Groza la casa de la ~osea. Cum se anuntase numai Groza. aeesta a cerut $ambelanului sa comunice Regelui ca esle insotit de mine.
104
Variante
ca reprezentant al poporu/ui ( ... ). Mihai a acceptat ~i Groza a fn ceput
o lunga discutie tara a spune clar $i precis penlru ce venisem ( ...) . Atunei am luat actul de abdieare din mana lui Groza $i am cerut lui Mihai sa-I citeasca # sa-I semneze. Mihai ezita."
(Relatarea lui Gheorghiu-Dej in Dosarele istoriel, 11/1997)
B. "Groza cu un zambet iovial a spus: «Am venit sa discutam despre un divort amiabil.» «despre ee divort e vorba?». Atunci Groza s-a incurcal intr-un lung $ir de explica{ii, cli monarhia impiedica modernizarea. Abera{ii. Daca monarhia n-ar fi respectat regulile democraliei nici ei ml ar fi a;uns atat de u~or la mine. Apoi mi-a intins
o hartie. Am protestat cu atal mai mult cu cat mi se eerea acordul pe loc. "
(M. Ciobanu, Convorbire cu MIlia; I al Romdniei, 1997)
Pornind de la aeeste texte, rlispundeti urmAtoarelor eerinte:
I. Precizati secolul la care se refera cele doua surse. 3 p
2.
Identificati autorul sursei A. 3 P
3.
Nurriiti omul politic mentionat atat in sursa A, cat ~i in sursa B. 4 P
4.
Meniionati, din sursa A, un punct de vedere referitor la scopul vizitei celor doi, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5.
Men~ionati, din sursa B, un punct de vedere referitor la modernizarea tltrii, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6.
Identificati personajul caruia i se cerea abdicarea, mentionat atat in sursa A, cat ~i in sursa B. 4 P
7.
Prezentati trei etape in care comuni~tii preluau puterea politica in
Rom.ania.
6 p
Subiectul II
(30 puncte)
Cititi eu atentie textele de mai jos:
A. ,,Arl. 5. Romanii. Tara deosebire de origine etnica, de limbii sau de religie. se bucura de liberlatea con~liinlei, de libertatea inviilamiintului, de libertatea presei, de libertateo intrunirilor, de libertatea de asociere # de toate libertatile ~i drepturile stabilite prin legi.
Art. 7. Deosebirea de credinle religioase ~i confesiuni, de origine etniea # de limbii. nu constituie in Romania 0 piedicli spre a dobdndi drepturile civile $i politiee ~i a Ie exercita. Numai naturalizarea aseamana pe strain cu Romanul penlru exercitarea drepturi/or pplitice. "
(Const/tutia Romdniei din 1923)
105
[storie. Bae
B. "Art. /6. To,i ceta,enii Republicii Populare Romane. tara deosebire de sex. na/ionalitate. rasa. religie sau grad de cu/tura. sunt egali in fa/a /egii.
Art. /7. Grice propovaduire sau manifestare a urei de rasa sau de na/ionalitate se pedepse$te de lege.
Art. 24. in Republica Populara Romdna se asigura na/ionalitatilor conlocuitoare dreptul de folosire a limbii materne $i organizarea invafamdntului de toate gradele in limba materna. (00 ') Predarea limbii $i literaturii romane este obligatorie in $colile de orice grad"
(Constitutia Repub/icii Populare Romllne din 1948)
C. "A rl. 5. (2) Romania este patria comunii $i indivizibila a tuturor ceta/enilor sai. Tara deosebire de rasa. de na{ionalitate. de origine elnica. de limba. de religie. de sex, de opinie. de apartenen/ii politico. de avere sau de origine socia/ii.
Art. 6. (/) Statui recunoa$te $i garanteazii persoanelol' apar/inand minorilalilor na/ionale dreptul la pastrarea. la dezvoltarea $i la exprimarea identitatii etnice. culturale lingvistice $i refigioase."
(Constitu(ia Romllniei din 1991)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmiitoarelor cerinte:
I. Precizati dreptul cetrttenesc la care se refera sursele A, S, C. 2 P
2.
Preciza~i denumirea statului roman la eare se refera sursa B. 2 P
3.
Mentionati 0 prevedere demoeratiea garantatli de lege, din sursa C, respeetiv 0 pedeapsa inserisa in lege, din sursa B. 6 P
4.
Mentionati, din sursa A, un punet de vedere referitor la drepturile ~i libertatile eetatene~ti, sustinandu-leu 0 explieatie din text. 5 p
5.
Mentionati, din sursa S, un punet de vedere referitor la drepturile minoritatilor, sustinandu-I eu 0 explieatie din text. 5 p
6.
Precizati dourt caracteristici ale democratiei din Europa, in 'secolul al XX-lea. 6 p
7.
Prezentati 0 practicrt politica democraticrt din Europa in seeolul al XX-lea, preciziind ~i un stat in care aceasta a fost aplieatrt. 4 p
Subiectullll (30 puncte)
Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre Mihai Viteazul $i Uga Cre$tina, avand in vedere:
-personalitatea lui Mihai Viteazul;
-aderarea la Liga Cre~tina initiatrt de habsburgi;
-campania antiotomanrt condusa de Sinan-pa~a;
-formularea unui punet de vedere referitor la pretul victoriei din
1595 ~i sustinerea aeestuia printr-un argument istoric.
106
Variante
NotA! Se puncteaza ~i utilizarea Iimbajului istoric adecvat, structurarea prezentArii, evidentierea relafiei cauza-efect, sustinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenta ~i pertinenta argumentrtrii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimrt cauzalitatea ~i concluzia), respeetarea succesiunii cronologicellogice a faptelor istorice ~i incadrarep eseului in limita de spatiu precizata ..
VARIANTA14
Subiectull (30 puncte) Cititi cu ateniie textele de mai jos:
A. ,.Asadar trebuie sa dovedim ca daca voim sii lim na{iune Iibera $i independenta. nu este ca sa ne/ini$tim pe vecinii nO$trii. ei ca sa ne ocupam de noi. sa ne ocupam de dezvoltarea noastrii ... Noi voim sa facem legaturi cu toate puterile ~'i cu Rusia ~'i ell Austria Si cu Turcia yom face legaturi noi ... "
(M.
KoglUnieeanu, Dec/aralia de independenlti, 9 mai 1877)
B.
"Noi voim pe ac~si pamant al Romaniei Mari sa intronam libertatea nafionala penlru tOIi. Voim ca fiecare na{iune sa se poala cuitiva in limba ei. se se roage lui Dumnezeu in eredinta ei $i sa ceara dreptate in limba ei. Noi. care am varsat lacrimi vazand Iimba noastra scoasa din $coli. biserici. justilie. nu u yom lua altora. Nu yom lua putinla vie,;; de la a/tii."
(1uliu Maniu, Discurs la Alba Julia, I decembrie 1918)
Pornind de la aceste texte, rAspundeti urmAtoarelor cerinte:
I. Identificali data proclamrtrii independentei Romaniei din sursa A. 4p
2.
Numitiun stat precizat Tn sursa B. 2 P
3.
Identificati; din sursa S, data unirii Transilvaniei cu regatul Romiiniei. . 4p
4.
Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzrttoare sursei care sustine punctul de vedere conform caruia romiinii voiau libertate nationalA pentru toti, selectiind doua informati i atlate in relatie cauzrt-efect. 5 p
5.
Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzrttoare sursei care combate punctul de vedere eonform eliruia obtinerea statutului de natiune liberli pentru · romiini trebuia srt-i nelini~teascrt pe veeini, selectiind douA informatii Tn acest sens. 5 p
107
lstorie. Hac
6.
Mentionati, din sursa A, un punet de vedere referitor la relatiile eu puterile'veeine. 4 p
7.
Prezentati doua eonfliete la care Romania este parte la ineeputul seeolului al XX-lea. 6 p
Subiectul II (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. ,,0 cortina de fier s-a las at asupra Europei de la Steltin. in Baltica. la Triest. in Adriatica. in spate/e acestei lin;; se giisesc capita/e/e tuturor larilor Europei Orientale. ( ... ) Toate aceste or~e celebre. precum ~i populaJia lor. se a{1a in srera de influenla sovietica. ( ... ) A ceasta nu este Europa libera penlru care noi am luptat."
(w. Churchill, diseurs la Universitatea din Fulton, 1946)
B. "Politica Statelor Unite trebuie sa fie aceea de a susline popoarele libere care rezista tentativelor de aservire venite din partea minorita{ilor inarmate ~i a presiunii externe. ( ... ) Cred ca aiutorul nostru trebuie sa se concentreze in special in suslinerea economicii $i financiara indispensabile stabilitafiii economice ~i unei vie/i polWce coerente."
(H. Truman despre doetrina indiguirii, 1947)
C. "Niciun fenomen n-a influen/at atat de mult sistemul interna/ional creat dupa cel de-a! doilea razboi mondial ca acea confruntare dintre ce/e douii superputeri. S. U.A . ~i U. R.S.S. in aceste condi/ii. vor trebuie elucidate <moile» probleme interna/ionale ... "
(Wilfried Loth, /storia razboiului rece)
Pornind de la aceste texte, rAspundeti urmlUoarelor cerinte:
1.
Preeizati seeolul la care se refera sursele A ~i B. • 4 P
2.
Identificati numele fenomenului din sursa C. 3 P
3.
Identifieati, din sursa A, denumirea liniei ce separa Europa. 3 p
4.
Mentionati, din sursa A, un punet de vedere referitor la divizarea Europei, sustimlndu-I eu 0 explieatie din text. 5 p
5.
Mentionati, din sursa C, un punet de vedere referitor la Razboiul
Rece, sustinandu-I eu 0 explicatie din text. 5 p . 6. Pomind de' la sursa A, defmiti eele doua sfere politice europene. 4 p
7. Prezentati 0 eonsecinta a politieii de distantare a Romaniei fata de U.R.S.S., prezenmnd ~i un moment important al aeesteia. 6 p
108
Variante
Subiectul m (30 puncte) Elaborati. in aproximativ doua pagini. un eseu despre Tiirile Romeine $i Poarta, avand in vedere:
-raportul de forte ~i taetica de lupta;
-eonfruntari militare eu otomanii in vremea lui Mireea eel BAtran;
-Mahomed alII-lea impotriva lui Vlad Tepe~ ~i $tefan eel Mare;
-formularea unui punet de vedere referitor la semnifieatia aeestor
lupte ~i sustinerea aeestuia printr-un argument istorie.
Nota! Se puncteaza ~i utili.zarea limbaiului istoric adecvat, structurarea prezentruii, evidentierea relatiei cauza-erect, sustinerea unui punet de vedere eu argumente istorice (coerenta ~i pertinenta argumentarii elaborate prio utilizarea unui fapt istorie relevant, respectiv a eonectorilor care exprima cauzalitatea ~i concluzia), respectarea succesiunii cronologicellogice a faptelor istorice ~i incadrarea eseului in limita de
spatiu precizata.
VARIANTA 15
Subiectul l (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Carol nu cuno~te meseria de rege ~i in dorinla sa de a parea un inovator n-a reuyit so fie decat un diletant. De aceea in criza po/itica ce dainuie$le de atata vreme sub ochii lui n-a reu~it inca sa se fixeze asupra soluliei. Repeta necontenit: guvern de concentrare, Tara sa poalii rezista la 0 discutie asupra posibilita/ilor de realizare ... "
(Octavian Goga, Jurna/ politic, 1931)
B. "Romani. in ceasul cel mai greu al istoriei noas/re. am socotit, in deplina inlelegere cu poporul meu, cii nu esle deceit 0 singura cale pentru salv'area lar;; de la 0 calastroTa tota/a: ie#rea noastra din alianta ell puterile Axei # imediata incetare a riizboiului cu Naliunile Unite. ( ... ) Din acest moment inceleaza /upta $i orice act de ostilitate impolriva
armatei sovietice. precum ~i starea de riizboi cu Marea Britanie ~i State/e Unite."
(Proclamatia regelui Mihai 1 clUre tara. 23-august 1944)
109
[storie. Bae
Pornind de la aceste texte, rlispundeti urmlitoarelor cerinte:
1.
Numiti personajulla care se refem sursa A. 3 P
2.
Precizati, din sursa B, functia lui Mihai. 3 p
3.
Mentionati secolulla care se refem cele doua surse. 4 p
4.
Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzAtoare sursei care sustine punctul de vedere conform caruia Carol este incompetent ca rege, selectand doua informatii aflate in relatie cauza-efect. 5 p
5.
Scrieti,. pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care combate punctul de vedere conform caruia Romania trebuia sa lupte alaturi de tArile Axei, selectand doua informatii aflate in relatie cauzAefect. 5 p
6.
Pornind de la sursa B, identificati tarile care taceau parte din Natiunile Unite. 4 p
7.
Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia "Problema orientala" a constituit cadrul international propice afirmarii "problemei romane~ti", sustinandu-I cu un fapt istoric relevant. (Se noteazii coerenla ~i pertinehla argumentarii elaborate prin utiiizarea unui (apt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimii cauzalitatea $i conc/uzia.) 6 p
Subiectulll (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos: .
A. "Co~tienli de'greutatea menlinerii unei identitiili politice proprii intr-o zona. politica atat de divizata, boierii s-au straduit sa internalionalizeze problema Principatelor, transformdndu-Ie in state neutre tampon, menite a preveni ciocnirea intereselor divergente ale Rusiei, Austriei $i Turciei."
(Y. Georgescu, lstoria romlJni!or, 1989)
B. "in peri~ada dintre Revolulia de la 1848 ~i 1866 s-au precizat contururile Romaniei moderne. Frunta~ii politici, profit and de interesele. contradictorii ale Mari/or PUleri, au realizat unirea Principatelor §i au asigurat independenta lor. ( ... ) Institlllii/e po/Wce interne au capatat forme europene, iar gandirea politica a doMndit noi niveluri de complexitate in confruntari/e dintre liberali ~i conservatori. "
(Keith Hitchins, RomlJnli 1774-1866)
C. ,,Aceasta nenorocita lara care a fost intotdeauna sub ;ugul cel mai aspru, se pomene$te trecand Tara tranzilie de la un regim despotic la 0 constitutie atat de libera/a, incat niciun popor din Europa nu are alta la fe/."
(Carol I, fragment dintr-o scrisoare catre tatlil sau)
110
Varianle
Pornind de la aceste texte, rlspundeti urmltoarelor cerinte:
1.
Numiti statele cu probleme divergente din sursa A. 3 P
2.
Precizati, din sursa B, intervalul de timp al tauririi Romaniei mod~rne. 3 p
3.
Identificati, din sursa C, Constitupa la care se refem Carol I. 4 P
4.
Mentionati, din sursa A, un punct de vedere referitor la internationalizarea problemei Principatelor, sustinandu-I cu' 0 explicatie din text. 5 p
5.
Mentionati, din sursa B, un punct de vedere referitor la institutiile politice din Principate, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6.
Numiti, din sursa B, rolul pe care I-au avut frunt~ii politici in modernizarea Principatelor, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 4 p
7.
Prezentati 0 consecinta a actului de la 23 august 1944, precizand ~i un conducator politic implicat. 6 p
Subiectul III (30 puncte) Elaborati, In aproximativ doua pagini, un eseu despre Romania suh
semnul independentei, avand in vedere: ' . -contextul intern ~i international; -proclamarea independentei ~i participarea la luptele din Balcani; -tratatele de pace de la San $tefano ~i Berlin; -formularea unui punct de vedere referitor la semnificatia statutului
de independenta al Romaniei ~i sustinerea acestuia printr-un argument istoric.
NotA! Se puncteaza ~i utilizarea limba;ului istoric adec:vat, structurarea prezentarii, evidentierea rela/iei cauza-efect, sustinerea unui punet de vedere cu argumente is/orice (coerenta ~i pertinenta argurnentarii elaborate pr~n utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i concluzia), respectarea succesiunii cronologicel[ogice a faptelor istorice ~i incadrarea eseului In Iimita de spatiu precizatl'i.
VARIANTA16
Subiectull (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. ,,$i oprindu-se aici mult limp, atunci Tuhutum, tatal lui Horca, cum era el om priceput, dupa ce a inceput-sa afle de la locuitori despre bunatatile tarii Ultrasilvana, unde stiipanirea 0 tinea un oarecare blac Ge/u, a inceput sa ofteze, daca n-ar fi fost posibil a primi gra{ie ducelui Arpad sa obtina lara Ultrasilvana, pentru sine ~i urma#f sai.
III
/storie. Dac
Ceea ce ulterior s-a $i intdmplat in (apt, caci IIrm~ii lui Tuhutum au oblinul teritoriile de peste... impreuna cu cei doi Iii ai sai, Bivia ~i Buena, ar fi vrut sa se (aea cr~/ini$i daca n-ar fi actionat {(ira incetQTe impotriva sfantului rege, dupa cum se va spune in cele ce urmeazii "
(Anonym us, Gesta Hungarorum)
B. ,,( ... ) ii dam # ii diiruim lui (Rembald. conducatorul eavalerilor ioanip) ~i prin dansul numitei case, intreaga lara a Severinului impreuna cu munlii ce lin de ea # cu toate celelalle ce atiirna de ea. precum ~i enezatele lui loan ~i Farc~ pana la raul 011. a(ara de pamantul voievodului Litovoi, pe care illiisam romdni/or ~acum I-au stapa"it ace~tia ~i pdnii acum ( ... ); deoarece acel preceptor Rembald s-a indatorat ( ... ) so ia arme pentru aiutorarea regalului noslru in vederea apariirii credinlei cre~tine."
(Diploma cavalerilor ioaniti)
Pornind .de la aeeste texte, rispundeti urmAtoarelor eerinte:
1.
Precizati, din sursa A, numele celui care a condus inaintea lui Tuhutum. 2 P
2.
Precizati 0 formatiune politic~ la care se refern sursa B. 2 P
3.
Numiti cele doua izvoare istorice, precizate amt in sursa A, cat ~i in sursa B. 6 P
4.
Scrieti litera corespunzatoare ' sursei care sustine ideea potrivit careia voievodatele rnmaneau in s~panirea romanilor, selectand 0 informatie atlata in relatie cauza-efect. 5 P
5.
Scrieti litera 'corespunzatoare sursei care sustine ideea s~panirii maghiare in spatiul intracarpatie, se"lectand 0 informatie atla~ in relatie cauzA-efect. · . 5 P
6.
Mentionati alte doua formatiuni politiee prestatale existente in spaliul romanesc intre seeolele IX-XIll, in afara eelor precizate in text.
. 6p
7. Argumentati, printr-un fapt istorie relevant, afirmatia conform careia fonnatiunile politice au eontribuit la intemeierea state lor medievaie•. in spatiur romanese. (Se puncteazii coerenla # pertinenJa argumenliirii, elaborate prin utilizarea unui (apt istoric relevant. respectiv a conectori/or care exprima cauzalitalea ~i concluzia.) 4 p
Subiectul II (30 punete) Cititfeu atentie textele de. mai jos:
A. ,,Limba de lemn esle de Irei ori neeesara. Mai intoi ea conslrange ide%gia sa se deslivdr~easca ~i so devina pulere. Apoi linia definitii
112
J(irialll ,.
este reluata de ansamblul cetiileni/or, care in ace/afji discurs (ac act de credinlii. in s(drfjit, puterea este exact proporliona/a cu ortodoxia ideologica fji ereticii potenliali sunt neutralizali ..."
(F. Thorn, Limba de iemn, 1987)
B. "Cenzura, actul oriciirei entitali politice, religioase, militare sau administrative de a condiliona expunerea sau di(uzarea de in(ormalii, opin ii, idei (in sens larg secretul intelectual) pe care publicul are dreptul sa Ie cunoasca."
(T. Troncota, Romania comunistli, 2006)
C. "Propaganda comunista a (ost una dintre cele mai suslinute doctrine de control fji diri;are a opiniei publice. Dupii ce personalitatea devenea 0 afja-numitii tabula rasa cu a;utorul cenzurii, propaganda reconstruia, de (apt revaloriza fiecare detaliu anterior distrus."
(T. Troncota, Romania comunistii, 2006)
Pornind de la aeeste texte, raspundeti urmatoarelor eerinte:
I. Preeizati seeolul la care se refern sursa A. 3 P
2.
Preeizati seeolulla care se refera sursele B ~i C. 3 P
3.
Identifieati autorul surselor B ~i C. 4 P
4.
Mentionati, din sursa B, un punet de vedere referitor la eenzura, sustinandu-I eu 0 explieatie din text. 5 p
5.
Mentionati, din sursa C, un punet de vedere referitor la propaganda eomunista, sustinandu-l eu 0 explieatie din text. 5 p
6.
Folosind eele trei surse, identificati cate 0 proeedura specifica totalitarismului. 4 p
7.
Preeizati un aspect comun regimurilor totalitare, precizand ~i un eondueator politic al acestora. 6 p
SubiectullIl (30 punete) . Elaborati, In aproximativ doua pagini, un eseu despre ..Crim
orientala" fji independenta Romdniei, avand In vedere: -pozitia lui Carol I [ata de problema independentei; -redesehiderea "Problemei Orientale"; -atitudinea Romaniei fata de aeeste evenimente; -luptele din Balcani ~i tratatul de la Berlin.
Nota! Se puneteaza ~i utilizarea limbaiului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relalie;' cauza-e(ect, sustinerea unui punet de vedere cu argumente istorice (eoerenta ~i pertinenta argumentarii
113
[storie. Bac
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimli ca.uzalitatea ~i conciuzia), respectarea succesiunii eronologieellogice a faptelor istorice ~i incadrarea eseului in limita de spatiu preciza~.
VARIANTA17
Subiectul I (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "La 6 Martie, 0 mona de oameni pe care tara nu i-u vazut la munca au conliscat puterea (... ) Acuzam guvernul ca s-a {acut vinovat de crima de falsilicare a voinfei nationale, il acuzam ca, prin politica lui nefasta a provocat, pe /anga umilirea celalenilor, haosul economic ~i infometarea maselor populare. Dar co~tiinta nationla a vibrat puternie, din colibii pona in palat."
(I. Maniu, Deciaratia dupli alegerile din 1946)
B. "Emil Bodnara~ cun~tea desigur, principiul lui Stalin: «Nu conteaza cine ~i cum voteaza, conteaza cine numarii voturile». atunci cond spunea ca, gratie unor «tehnici speciale)) pot Ii obtinute 90% din voturi ( ... ) Rezultatele reale ale alegerilor din 19 noiembrie 1946 nu sunt cunoseute pona acum."
(F. Constantinescu, Romania intre 1944 # 1989)
Pornind de la aceste texte, rlispundeti urmAtoarelor cerinte:
l. Numiti, din sursa A, autorul acuzatiei. 3 p
2. Numiti, din sursa B, personajul care cuno~tea principiullui Stalin.
3p
3.
Precizati secolul la care se referli cele douli surse. 4 p
4.
Mentionati, din sursa A, un punct de vedere referitor la crima de care se face vinovat guvemul, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5.
Mentionati, din sursa B, un punct de vedere referitor la principiul lui Stalin, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6.
Identificati, din sursa A respeetiv B, un rezultat al alegerilor, sustiniindu-Icu 0 explicatie din text. 4 p
7.
Argumentati, printr-un fapt istorie relevant, afinnatia eonfonn elireia statutul special al Tlirilor Romane in relatiile eu Poarta Otomanli a contribuit la supravietuirea lor ~i mentineti-I eu un fapt istoric relevant. (Se puncteazii coerenta ~i per!inenta argumentqrii. elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimii eauzalitatea # concluzia.) 6 p
114
Variante
Subiectulll (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Poporuf ungar dore~te sa intretina in conformitate cu spirituf Cartei Naliunilor Unite, in deplinii independenrii ~i egalitate. 0 amiei{ie sincerii cu vecinii siii, cu Uniunea Sovieticii ~i cu toate popoarele fumii. Poporul ungar dore~te sii consolideze ~i sii dezvolte rezultatele delinute prin revolutia sa nationalii."
(Imre Nagy, Deciaratie eititli la radio, 1956)
B. ,,s-a spus ca in Cehoslovacia existii pericolul contrarevolu{iei; se vor gasi poate maine unii care sii spunii eii ~i aici. in aceastii adunare, se manifestii tendinte eontrarevolutionare. Riispundem tuturor: intregul popor roman nu va permite nimiinui sa incalce teritoriul
patriei noastre."
(N. Ceau~escu, Discurs prilejuit de interventia trupelor Tratatului de la Va~ovia in Cehoslovaeia, 1968) '
c. "Forlele contrarevolulionare au de9lan~at un razboi nedeclarat impotriva Republicii democratice a Afganistanului, plecdnd de pe teritoriul pakistanez ~i in alte state vecine. Atunci guvernul afgan a
{aeut apella a;utorul sovietic ... "
(Punet de vedere, agentia TASS, 1979)
Pornind de la aceste texte, rlispundeti urmlitoarelor cerinte:
I. Preeizati, din sursa A, autorul acestei declaratii. 3 P
2.
Numiti, din sursa B, anul interventiei din Cehoslovacia. 3 P
3.
Numiti, din sursa C, anul ocuplirii Afganistanului de dUre U.R S.S.
4p
4.
Mentionati, din sursa A, un punet de vedere referitor la revolutia poporului ungar, sustinandu-l eu 0 explieatie din text. 5 P
5.
Mentionati, din sursa B, un punet de vedere referitor la mspunsul lui Ceau~eseu, sustinandu-l cu 0 explicatie din text. 5 P
6.
Fonnulati, din sursa B respeetiv C, un punet de vedere referitor la contrarevolutie, sustinut eu 0 argumentatie din text. 4 P
7.
Prezentati un aspect al politicii de regim totalitar in Romania, preciziind ~i un moment important al acestuia. 6 p
Subiectul III (30 puncte) Elaborati, in aproximativ douli pagml, un eseu despre Legile fundamentale ale Romaniei in prima ;umiitate a ser?lului al XX-lea,
aviind in vedere:
115
/storie. Bac
-trei legi fundamentale din Romania, din prima jumatate a secolului al XX-lea, ~i cate 0 cauza pentru adoptarea fiecareia; -0 asemanare ~i doua deosebiri Intre prevederile a doua Jegi fundamentale (In prima jumatate a secolului al XX~lea); -0 consecinra a aplicarii uneia dintre legile fundamentale mentionate pentru viata economico-sociala a Romaniei;
-fonnularea unui punct de vedere referitor la semnificatia adoptarii uneia dintre legiJe fundamentale ~i sustinerea acestuia printr-un argument istoric.
Nota! Se puncteaza ~i utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea re/atiei cauza-efect, sustinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenta ~i pertinenta argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i concluzia), respectarea succesiunii cronologicellogice a faptelor istorice ~i incadrarea eseului In limita de spatiu precizata.
VARIANTA 18
Subiectul I (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Fortele antisocialiste $i revizioniste au acaparat pres a, radioul, televiziunea, transfornuindu-Ie in tribune pentru a ataca partidul comunisf, pentru a dezorienta clasa muncitoare ,~i poporu/ muncitor. Froniiera occidenta/a a Cehoslovaciei nu Ii apartine numai acesteia, ci intregii tabere socialisfe. Acesta este un rezultat a! (Jelui de-a! Doilea Razboi Mondial pentru care UR.S. S. a trebuit sa plateasca un pret foarte ridicat."
("Primavara de la Praga" In viziunea conducatorilor comuni~ti reuniti la Var~ovia, 1968)
B. "Patrunderea trupelor celo!" cinci tari socialiste in Cehoslovacia constituie 0 mare gre$eala $i 0 primejdie grava pentru pacea in Europa, pentru soarta socialismului in lume. (...) nu exista nicio justificare, nu poate fi acceptat niciun motiv pentru a admite, pentru 0 clip a numai, ideea interventiei mi/itare in treburi!e unui stat socialist (ratesc."
(N. Ceau~escu despre interventia Tratatului de la Var~ovia In Cehoslovacia, august 1968)
116
Variante
Pornind de la aceste texte, raspundeti u rmatoarelor cerinte:
1.
Jdentificati, din sursa A, ora~ul unde s-a hotarat interventia militara din Cehoslovacia. 4 p
2.
Numiti, din sursa B, conducatorul care se opune invaziei. 3 p
3.
Mentionati, din sursa B, anulln care s-a produs invazia. 3 p
4.
Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care sustine punctul de vedere confonn caruia trebuia invadata Cehoslovacia, selectand doua infonnatii aflate In relatie cauza-efect. 5 p
.5. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care combate punctul de vedere confonn caruia trebuia invadata Cehoslovacia, selectand doua infonnatii in acest sens. 5 p
6.
Mentionati, din sursa A, denumirea sub care era cunoscuta actiunea refonnatoare a guvemului de la Praga. 4 p
7.
Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afinnatia conform careia opozitia fata de hegemonia sovietica a dus la aparitia comunismului de tip national. (Se noteaza coerenta $i pertinenla argumentarii elaborate prin utilizarea unu factor istoric relevant, respectiv conectorilor care exprima cauzalitatea $i concluzia.) 6 p
Subiectul II (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "C .. ) noi am intrat in Tara Moldovei, unde am gas it toate saleie $i a$ezarile parasite $i ogoarele arse, deoarece contele $tefan, ddndu-$i seama ca nu va putea tine piept su/tanului, se gandise sa izbandeasca in alt chip. Astfel a pus pe locuitori sa fuga din fara sa dincolo de munti $i sa mearga spre Polonia. (oo.) De asemenea a poruncit ca foate grdnele sa fie taiate, $i pana $i papura din mla$tini $i, dupa ce s-au taiat ierburile $i granele, a pus sa fie totul ars, astfel ca sultanul a ramas pacalit deoarece crezuse ca gase$te lara imbel$ugata in grane $i pa$uni, cum este ea intr-adevar. $i a gasit-o de$arta de oameni $i pretutindeni se ridica un nor de carbune ( ... )."
(Relatarea italianului G.M. Angiolello, des pre campania otomana din 1476 In Moldova)
B. ,,$i totu$i acei dintre ei care se numesc Basarabi nu numai ca au rezistat timp foarte indelungat cu forte atat de mici impotriva intregii puteri a turci/O/; dar fo arte adesea chiar i-au atacat... mult timp dupa aceasta au ajuns la supunere, astfel incat totu$i $i-au pastrat toate a$ezamintele lor. averea $i pana $i libertatea. lar moldovenii ... i$i pazesc $i acum restul farii lor.. . iar romanii dupa ce au respins armatele $i toate incercarile aces tea, s-au inchinat prin tratate, nu ca invin$i, ci ca invingatori."
(Filippo Buonacorsi Callimachi, invatat italian din secolul al XV-lea)
117
[storie. Bac
C. "Daca 0 victorie militarii hotaratoare nu poate fi obtinuta, din cauza resurselor demo-militare modeste ale celui slab, el poate, in schimb, printr-o rezistenta fndelungata $i tenace, sa ob/ina 0 victorie politica fn infelesul ca adversarul este cons trans fie sa renunfe definitiv la continuitatea conf/ictului, fie sa accepte 0 formula de pace, favorabila, in parte, par(ii slabe."
(Florin Constantiniu, 0 istorie sincerii a poporului roman) .
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
1.
Precizati la ce dinastie se refera sursa B. 2 P
2.
Numiti domnitorul la care se refera sursa A. 2 P
3.
Men!ionati tactica folosita de domnitor, la care se refera sursa A, respectiv semnificatia tratatelor din sursa B. 6 P
4.
Mentionati, din sursa A, un punct de "vedere referitor la atitudinea domnitorului In fata invaziei otomane, sustinandu-l cu 0 explica!ie din text. 5 p
5.
Mentionati, din sursa C, un punct de vedere·referitor la semnificatia victoriei politice, sustinandu-l cu 0 expJicatie din text. 5 p
6.
Precizati doua institutii, in afara celor mentionate In texte, din spatiuJ romanesc In Evul Mediu. 6 p
7.
Prezentati un tratat international care viza spatiul romanesc In Evul Mediu ~i un conducator politic implicat 1n acesta. 4 p
Subiectul III (30 puncte)
Elaborati, In aproximativ doua pagini, un eseu despre Pluralism politic fn perioada interbelica, avand 1n vedere: -marile partide ~i actiunea lor guvernamentala; -cultivarea traditiilor democratice; -aparitia ~i dezvoltarea extremelor politice; -formularea unui punct de vedere referitor la sfii~itul pluralismului
politic ~i sustinerea acestuil:\ printr-un argument istoric.
Nota! Se puncteaza ~i utilizarea limbaiului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea rela(iei cauza-efect, sustinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenta ~i pertinenta argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i concluzia), respectarea succesiunii cronologicellogice a faptelor istorice ~'i incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.
11 8
Variante
VARIANTA19
Subiectull (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Acest plan Valev propunea,sa se constituie un complex interstatal dunarean in care era 0 parte din Ucraina, b parte din Moldova Sovietica, Moldova noastra, 0 parte din sudul (arii, inclusiv Capitala, $i 0 parte buna din Bu/garia. Complexul urma sa fie condus de Uniunea Sovietica. Planul Valev era 0 oribilitate pentru Romania."
(Ion Dinca, interviu in almanah Academia Catavencu)
B. "Data fiind diversitatea condiliilor de construc(ie socialista. nu exista $i nu pot exista tipare sau re(ete unice, nimeni nu poate hotari ce este iust $i ce nu pentru alte lari sau partide. Elaborarea, alegerea sau schimbarea forme/or $i metode/or construcliei socia/iste constituie un atribut al fiecarui stat socialist."
(Declaratia P.R.M. 'in problema mi~carii comuniste ~i muncitore~ti internationale, 1964)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
I. Identificati, din sursa A, autorul interviului.
3 p
2. Mentionati, din sursa B, anul declaratiei P.R.M.
3 P
3. Numiti, din sursa A, denumirea planului.
4 p
4.
Mentionati, din sursa A, un punct de vedere referitor la acest plan, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5.
Mentionati, din sursa B, un punct de vedere contrariu acestui plan, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6.
Prezentati, din sursa A, un aspect nefavorabil pentru Romania, legat de acest plan, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 4 p
7. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia deciziile de la lalta au contribuit la sovietizarea Romaniei. (Se puncteaza coerenfa $i pertinenla argumentarii, elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea $i concluzia.) 6 p
Subiectulll (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Hospodarii (domnitorii) Moldovei $i Valahiei fiind ale$i dintre boierii b~tinO$i, alegerea lor va fi de acum inainte facuta in fie care din aceste provincii, dupa consimlamantu/ $i voinla Sublimei Porli, de catre Adunarea generala a divanului, potrivit vechiului obicei al farii. ( ... )
119
/storie. Bac
Hospodarii impreuna cu boierii din divanurile respective vor stabili ~i vor rixa impozitele ~i platile avute de Moldova ~i Valahia lwind ca baza regulamentele care au fost stabilite. (...)
Tot ce a fost uzurpat· pe teritoriul Valahiei inspre partea Brailei. Giurgiului ~i Culei (Turnului) ~i dincolo de Olt va fi restituit proprietarilor. ( ... )
Sub/ima Poarta. ludnd in consideratie nenorocirile care au apasat asupra Moldovei # Valahiei in urma ultimelor tulburari Ie va scuti timp de doi ani de tributurile ~i redeventele pe care sa i Ie plateasca.
( ...) aceste masuri vor constitui obiectul unui regulament general pentru fiecare provincie, regulament care va ·fi pus imediat in functiune. "
(Conven{ia de la Akerman, 1826)
B. " Vor fi considerate ca fiicand parte integranta din aceste teritorii (al Moldovei ~i Tarii Romane~ti) toate insulele alaturate malului stang al Dunarii, iar canalul acestui fluviu va alcatui limita celor doua principate. (... ) ora~ele turcq ti a~ezate pe malul stang al Dunarii. ca ~i teriwriile lor, vor fi inapoiate Valahiei. pentru a se uni de acum inainte cu acest principato ( ... ) Valahia ~i Moldova vor fi dispensate pentru totdeauna de a furniza granele ~i alte marfuri de consum (...)."
(Tralatul de la Adrianopol, 1829)
.c. " Tarile Romane se vor bucura ~i pe viitor, sub suzeranitatea Inaltei Porti ~i sub cheza~ia puterilor tocmitoare de drepturile ~i scutelile ce Ie au. ( ...) Legile ~i intocmirile de astazi se vor schimba. (...) Sultanul fiigaduie~te ca va chema indata. 0 adunare intradins pentru acestea alcatuita din infiiti~atorii tuturor intereselor ~i tuturor starilor de oameni ale neamului. (...) Aceste adunari vor fi chemate (...) de a da pe fata dorintele poporului asupra chipului de intocmire hotardtoare a tarilor lor."
(Tralalul de la Paris, 1856)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte: ). Preciza!i secolulla care se refera sursele A, S, C. 2 P
2.
Numiti cetatile care revin teritoriului romanesc, la care se refera sursaA. 2 p
3.
Mentionati 0 consecinta in plan economic pentru Principatele Romiine, din sursa S, respectiv care este puterea suzerana in Principate, din sursa C. 6 P
4.
Mentionati, din sursa S, un punct de vedere referitor la regiunea Dunarii, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
120
Variante
5.
Mentionati, din sursa A, un punct de vedere referitor la organizarea politica a Principatelor, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6.
Precizati doua caracteristici privind statutul politico-juridic al Principatelor Romiine, in prima jumatate a secolului al XIX-lea. 6 p
7.
Prezentati 0 consecinta a Tratatului de pace de la Paris (1 856),
preciziind un conducator politic care este implicat in aceste evenimente. 4p
Subiectul III (30 puncte) Elaborati, in aproximativ doua paglnI, un eseu despre Rezistenta
anticomunista # dizidenta in Romania socialista, aviind in vedere: -rezistenta armata anticomunista din Romania; -dizidenta ~i protest social in timpul regimului Ceau~escu; -represiune politica, starea permanenta a regimului comunist din
Romania; -gulagul romanesc.
Nota! Se puncteaza ~i utilizarea limba;ului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, sustinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenta ~i pertinenta argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i conc\uzia), respectarea succesiunii crono[ogicellogice a faptelor istorice ~i incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.
VARIANTA20
Subiectul I (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Republica Popu/ara Romdna a obtinut mari succese in constructia socialismului ~i in consolidarea sistemului democratiei populare. Romania are acum forte arm ate de incredere, capabile sa raspunda provocarilor imperialiste, sa apere cuceririle socialiste ale poporului roman ( ... ). Prin urmare, in opinia noastrii, stationarea ·trupelor nostre p-e teritoriul R.PR. nu mai este necesara."
(N. Hru~ciov, Scrisoare adresata c.c. al P.C.R., 1958)
B. "Trebuie sa facem totul pentru pastrarea spiritului revolutionar, pentru ca partidul sa ramana ve~nic tanal; receptiv la tot ceea ce este nou! Sa imbogatim teoria ~i practica revolutionara cu toate
121
Istorie. Bae
conclllziile luptei de pana acum. Este necesar sa dezvoltiim tot mai puternic democralia in activitatea ~i viala partidului .... " . (N. Ceau~eseu, Cuvantare la 65 de ani de la Infiintarea P.c.R., 8 mai 1986)
Pornind de la aceste texte, rlispundeti urmlitoarelor cerinte:
I. Precizati secolul la care se refera cele doua surse. 3 p
2.
Numiti, din sursa A, anul retragerii trupelor ruse. 3 p
3.
Pomind de la sursa S, identificati data infiintarii P.C.R. 4 P
4.
Mentionati, din sursa A, un punet de vedere referitor la armata Romaniei, sustinandu-I cu 0 explieatie din text. 5 p
5.
Mentionati, din sursa S, un punet de vedere referitor la democratia de partid, sustinandu-I eu 0 explieatie din text. 5 p
6.
Din sursaA, identificati eondueatorul U.R.S.S. 4 P
7.
Argumentati, printr-un fapt istorie relevant, afirma!ia conform careia preluarea puterii de eatre comuni~ti a dus la distrugerea democratiei romane~ti, ~i mentineti-I cu un fapt istoric relevant (Se puncteaza coerenfa ~i pertinenta argumentarii. elaborate prin utilizarea unui (apt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i concluzia.) 6 p
Subiectul II (30 puncte)
A. "... Aici in Asia este locul in care conspiratorii comuni$ti au ales sa ioace iocul cuceririi /umii. Ca aici noi purtam un razboi a/ Europei cu arme in timp ce diplomalii lupta cu vorbe. Daca pierdem razboiul impotriva comunismului in Asia. caderea Europei este inevitabila."
(D. MacArthur, eomandant al trupelor din Coreea, 1951)
B. "Aceasta decizie subita ~i clandestina de a implanta pentru prima data 'arme strategice in a{ara teritoriului sovietic. wnstituie 0 modificare deliberat provocatoare $i neiustificata a statu-quo-ului. care nu poate fi acceptata de fara noastra."
(IF. Kennedy, pre~edintele SUA, 1962)
C. "Invazia sovietica in A{ganistan este 0 ameninfare pentru pacea mondialii (oo.). Atacul sovietic a modificat situalia strategica in aceasta parte de lume. (oo.) Uniunea Sovietica va putea controla 0 regiune de interes strategic $i economic. vitala pentro supravieluirea Europei Occidentale, Extremul Orient $i pentru Statele Unite."
(l Carter, pre~edinte SUA, 1979)
122
Variante
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
I. Identifieati loeul eonflietului din sursa A. 4 P
2.
Numiti pre~edintele preeizat In sursa B. 3 P
3.
Numiti, din sursa C, anul invaziei din Afganistan. 3 P
4.
Mentionati, din sursa A, un punet de vedere referitor la rnzboiul din Asia, sustinandu-I eu 0 explieatie din text. 5 P
5.
Mentionati, din sursa C, un punet de vedere referitor la situatia strategidi din zona, sustinandu-l eu 0 explieatie din text. 5 p
6.
Numiti, din sursa C, zonele afeetate economic de invazia U.R.S.S. 4p
7.
Prezentati 0 eonseeinta a divizArii Europei dupa eel de-al Doilea Razboi Mondial, prezentand ~i un moment important al aeesteia. 6 p
Subiectul III (30 puncte) Elaborati, In aproximativ doua pagini, un eseu despre Formarea voievodatului Transilvaniei, avand In vedere: _ formatiuni politiee rom&ne~ti (seeolele IX-X) ~i raporturile cu maghiarii; _ organizarea Transilvaniei ea entitate politiea vasala regeltii
maghiar;
_ eolonizarea sa~ilor ~i a~ezarea secuilor In Transilvania;
_ formularea unui punet de vedere referitor la semnifieatia Intemeierii
statelor medievale romane~ti ~i sustinerea aeestuia printr-un argument
istorie.
Nota! Se puneteaza ~i utilizarea limbaiului istoric adecvat, structurarea
prezentarii, evidentierea relafiei cauza-e{ect, sustinerea unui punet
de vedere cu argumente istorice (coerenta ~i pertinenta argumentarii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprima cauzalitatea ~i eoneluzia), respeetarea succesiunii
cronologicellogice a faptelor' istoriee ~i incadrarea eseului in limita de
spatiu precizata.
VARIANTA21
Subiectul I (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Satenilor! indelungata voastra a$teptare. marea f(igaduinla. data voua de inaltele puteri ale Europei prin articolul 46 al Conventiei. interesul patriei. asigurarea proprietafii {unciare $i dorinla cea mai
123
[storie. Bae
vie s-au implinit. Claca este desliin/ata pentru de-a pururea ~i de astazi voi sunteti proprietari pe locl/rile supuse stapanirii voastre in intinderea hotiiratii prin legile in liinta (...). De as/iizi voi sunte/i stapani pe brafele voastre, voi avefi 0 particica de pam ant, proprietatea $i mo$ia voastra, de astazi voi ave/i 0 patrie de iubit $i de aparat."
(Proc1amatia domnitorului Al.1. Cuza, 14 august 1864)
B. Eu insa, credincios misiunii ce mi-a(i dat ~i eunoseand statornica voin/a a romani/or de a riimane purl/rea uniti, am proclamat, inaintea domniilor voastre, cat $i inaintea /arei, Unirea delinitiva a Principatelor. V-am zis: ea va Ii precum Romania 0 va dori $i 0 va simli. Nu ma indoiese, domnilor, ca nici inalta Poarta, nici puterile garante nu vor eugeta a desliin/a in viitor Unirea ee au reeunoscut-o aldt de necesara pentru fericirea Principatelor."
(Discursul lui Al.1. Cuza In fata Adunarii legislative a Romaniei, 1862)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinle:
I. Precizati, din sursa A, 0 obligatie asumata de domnitorul Al. I. Cuza In privinta statutului taranilor. 2 p
2.
Precizati statutul Principatelor la care se refera sursa B. 2 P
3.
Mentionati legea, respectiv evenimentul istoric, precizate atat In sursa A, cat ~i In sursa B. 6 P
4.
Scrieti litera corespunzatoare sursei care sustine ideea dreptului la proprietate funciara, selectand 0 informatie atlata In relatie cauza-efect.
5p
5. Scrieti litera corespunzatoare sursei care sustine ideea desfiintarii In viitor a Unirii, selectand 0 informatie atlata In relatie cauza-efect.
5p
6.
Mentionati alte doua reforme adoptate in timpul domniei lui Al.1. Cuza, In afara celei precizate In text. 6 p
7.
Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia statui roman modem s-a implicat In evenimentele istorice din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, alaturi de Marile Puteri din Europa. (Se puncteaza coerenta ~i pertinenta argumentarii, elaborate pI'in utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a eonectorilor care exprima cauzalitatea $i concluzia.) 4 p
124
Variante
Subiectul II (30 puncte) Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Art. 2. (00') Daca Austro-Ungaria ar Ii atacata in acelea$i impre;urari in vreuna din zonele limitrofe Romaniei, va Ii indata «casus foederis» pentru Romania.
Art. 3. Daea una din inaltele parti eontractante ar Ii amenin/ata de 0 agresiune in conditiile sus-men/ionate, guvernele respective se VOl' pune de acord asupra masurilor care vor trebui luate in vederea unei cooperari a armaielor lor."
(Tratatul secret intre Romania ~i Tripla Alianta, Viena, 1883)
B. ,,(00') intrueat alia/ii nO$trii nu au fost ataca/i, ci dimpotriva ei au atacat cei dintai, nu consider ca este casus foederis. Ma;estatea Voastra nu este legata. Juridiee$te, nimeni nu este in drept sa ne fadi vreo imputare. Nu trebuie sa nesoeotim faptul ca opinia publica este impotriva unui razboi alaturi de Trip/a Alianta."
(Al. Marghi1oman, Discurs in Consiliul de Coroana, Sinaia 1914)
C. "Doi ani de razboi, in cursu! carora Romania a pastrat neutralitatea, au dovedit ca Austro-Ungaria, ostila oriearei reforme interne ce ar putea face mai buna viata popoarelor sale, s-a aratat tot pe alat gata de a !e ;ertli pe cat de neputincioasa de a Ie apara impolriva atacuri/or din afara."
(Dec1aratia de razboi a Romaniei, 14 august 19 16)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
I. Precizati secolul la care se refera sursa A. 3 P
2.
Mentionati, din sursa B, anul" In care a avut loc Consiliul de Coroana de la Sinaia. 3 p
3.
Din sursa C, identificati data intrarii Romiiniei in razboi. 4 p
4.
Mentionati, din sursa B, un punct de vedere referitor la opinia publica, sustiniindu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5.
Mentionati, din sursa C, un punct de vedere referitor la ostilitatea fata de reforme a Austro-Ungariei, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6.
Analiziind sursa C, identificati perioada de neutralitate a Romiiniei in Primul Razboi Mondial. Folositi 0 explicatie din text. 4 p
7.
Prezentati 0 consecinta a cedarilor teritoriale din 1940, precizand ~i un document istoric care a determinat aceste evenimente. 6 p
125
Istorie. Bac
Subiectul III (30 puncte)
Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre Monarhia ca centru de putere autoritarii in perioada interbelicii, avand in vedere: -Ferdinand I, un monarh constitutional; -Criza dinastica ~i urmmle ei; -Carol al II-lea ~i monarhia autoritar1i; -formularea unui punct de vedere referitor 1a monarhie ~i legionari
~i sustinerea acestuia printr-un argument istoric.
Nota! Se puncteaza ~i utilizarea limba;ului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea rela{iei cauzii-efect, sustinerea unui punct de vedere cu argumente istor ice (coerenta ~i pertinenta argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i concluzia), respectarea succesiunii cronologicellogice a faptelor istorice ~i incadrarea eseului In limita de spatiu precizata.
REZOLVAREA
VARIANTELOR
126
REZOLVAREA VARIANTEI 1 '
Subiectul I
I. " ... nu vom instraina nieiun [teritoriu al Moldovei] Tara vointa regelui, prin nieiun mi;loe ...".
2. "... $i eu tot [clerul] $i eu toti boierii nO$tri... ".
3. Tara Moldovei ~i Polonia.
4.
Sursa A: "Noi, Stefan [cel Mare], domn al Tarii Moldovei, faeem eunoscut ( ... ) ea dorind sa ne finem de obieeiuri $i sa [unnlim exemplul altor] voievozi moldoveni, (...) tot G$a $i noi (...) suntem datori sa urmam, intotdeauna, prin eredineioasa supunere, vointei [regilor] Poloniei.".
5.
Sursa B: "Noi Stefan voievod, eu mila lui Dumnezeu, domn al Tlirit Moldovei, faeem eunoseut eli ( ... ) dupli ee, intr-o vreme de mult treeutli, intre noi $i loan Albert [regele] Poloniei au fost oarecare vrli;mli$ie $i eunoseuta eeartli $i luptli, C... ) aeum domnia sa, C... ) ne-a iertat de toate pagubele pe eare i Ie-am Taeut domniei sale.
Astfel eli, intre noi ( ... ) are sli fie lini$te $i paee ve$niea; a$a eli de aiei inainte, atat noi eat $i urma$ii nO$tri, vom trlii $i vom sllipani in vremile viitoare [Moldova] slobozi $i Tarli gri;Ii...".
6. Dupa cucerirea Constantinopolului (1453), Mahomed al II-lea orienteaza politica de cucerire a lmperiului Otoman spre centrul Europei, unde principaJuJ sau opozant devine regatnJ catoJ ic aJ Ungariei. Din punct de vedere strategic, cetatea BelgraduJui reprezenta un obiectiv de prim ordin pentru planurile sultanului. Este contextulin care Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, organizeaza apararea cetatii. Asediul otoman ~i luptele din jurul Belgradului se vor incheia prin victoria cre~tinilor (1456). De~i a fost rapus de ciuma, Iancu, prin victoria lui, avea sa intiirzie ofens iva otomanilor spre Europa CentraIa cu peste ~apte decenii.
o alta confruntare a romiinilor in Evul Mediu 0 reprezinta lupta de la Calugareni (1595), purtata de Mihai Viteazul intr-un moment in care turcii se pregateau sa transfonne Tara Romiineasca in p~aliic. Afiliat Ligii Cre$tine, initiata de imparatul habsburg Rudolf al II-lea, Mihai se opune invaziei otomane conduse de marele vizir Sinan Pa~a. Zdrobe~te in lupta avangarda turca, dar apropierea rezervelor otomane II obliga sa se retraga spre munti, in a~teptarea ajutorului transilvan. Sinan ocupa Bucure~tiul, asediaza Tiirgovi~tea ~i in cepe organizarea tarii in pa~aHic prin numirea reprezentantilor otomani in administratie.
Beneficiind de ajutorullui Bathory, Mihai trece la of ens iva, eliberiind ora~ele Tiirgovi~te ~i Bucure~ti, Ii unnare~te pe turci piina la Giurgiu, unde repurteaza 0 mare victorie.
129
Istorie. Bac
7. In procesul de fonn are a statelor medievale romane~ti, un rol important I-au avut fonnatiunile prestatale sau "autonomiile locale". Acestea au avut la baza ob~tile sate~ti, avand un caracter teritorial (tari, codri, ciimpuri, ocoale).
In cazul Moldovei, sunt menlionate astfel de "autonomii locale" In izvoarele vremii (secolele IX-XIII) cu denumiri diferite: Codrii Cosminului, Tara SipenilUlui, Codrii Hertei, Campul lui Drago~. Acestea atesta inceputurile organizarii politice a romanilor, faza ce a pregatit tntemeierea statului Moldova. Acest fapt Incepe cu voievodul maramure~an Drago~, trimis de regele maghiar sa fonneze In nordvestul Moldovei 0 marca de aparare Impotriva 'tatarilor, cu capitala la Baia (1353). Astfel apare nucleul viitorului stat moldovean, considerata Moldova Mica, ce era vasala regelui Ungariei.
In 1359 are loc "descalecatul" lui Bogdan, alt voievod maramure~an, care trece Carpatii ~i Ii alunga pe unna~ii lui Drago~. Tot el obtine independenta statului moldovean In unna mfruntarilor cu regele maghiar
. Ludovic cel Mare (1365). A~adar, sub unna~ii lui Bogdan are loc consolidarea institutional a ~i teritoriala a statu lui medieval Moldova. In conCIuzie, se poate spune ca autonomiile locale romane~ti, prin unificarea lor, au constituit baza statelor medievale de mai tarziu.
Subiectul II
I. Primul Razboi Mondial.
2.
Italia.
3.
Sursa A: comunism; sursa B: sindicalism.
4.
Pen,tru fascism, statuI este esenlial: "Pentru fascism, totul este in stat, nimic uman sau spiritual nu exista ~i nu are vatoare in afara statului. ".
5.
Aparitia ideologiei, ca ~i a regimului politic fascist a fost favorizata de consecintele Primului Razboi Mondial: "Fascismul [reprezinta 0] ideologie ~i un regim politic aparute in Europa, dupa Primul Razboi Mondial, in condi/iile declan~arii unor crize economice ~i sociale.".
6. Democratiile europene ale secolului al XX-lea implica existenta regimurilor constitutionale. Constitutia, ca lege fundamentala, prevedea separarea puterilor In stat, respectarea drepturilor ~i libertalilor cetalene~ti, egalitatea In fala legilor. Puterea se afia In mana poporului, care guverneaza prin reprezentantii ale~i In unna sufragiului universal. Sunt prom ovate pluralismul politic, economia de piata ~i statui de drept, 'in care nimeni nu este mai presus de lege.
o exceplie de la acest model este Marea Britanie, simbol ~i model al monarhiei constitulionale 'inca din secolul al XVIII-lea. De~i nu exista
130
Rezolvarea variantelor
o Constitutie britanica adevarata, conducerea statului era asigurata printr-un ansamblu de legi elaborate in functie de imprejurarile istorice ale momentului ~i care, impreuna, jucau rolul acesteia, fundamentand organizarea politica a Angliei.
7. 0 practica politica democratica 0 reprezinta pluralismul politic. Existenta mai multor part ide politice da posibilitatea cetatenilor de a-I alege pe acela care Ie reprezinta mai bine interesele. Se asigura, in felul acesta, alternanta la guvernare, care contribuie, de fapt, la functionarea sistemului democratic.
Un exemplu il poate constitui Angiia din perioada interbelica. Alaturi de liberali ~i conservatori, care constituiau cele doua part ide traditionale din viata politica britanica, apare Partidul Laburist. Alegerile din 1920 sunt ca~tigate de Lloyd George, care conduce un guvern de coalitie fonnat din conservatori ~i liberali. Alegerile ulterioare vor asigura Insa alternanta la putere. Slabirea progresiva a Partidului Liberal, ca unnare a unor conflicte interne, face ca Partidul Conservator ~i Partidul Laburist (ajuns pentru prima data 1a putere In 1924) sa devina dele doua partide principale care vor altern a de acum inainte la guvernare.
Su biectullIl
Pana la Primul Razboi Mondial, implicarea Romaniei In relatiile internationale s-a orientat spre obtinerea independentei fata de Imperiul Otoman, precum ~i a unor garantii de securitate care sa 0 fereasca de posibile agresiuni externe.
Statutul de independenta I-a preocupat pe Carol I inca de la Inceputul domniei sale. Astfel, In 1873 el a ridicat deschis problema neatarnarii In Consiliul de Mini~tri (guvern), pentru ca In 1876 sa afinne ca "Problema orientala" nu-~i va gasi rezolvarea decat odata cu destrl\marea Imperiului Otoman.
In primavara anului 1876, pe fondul "Crizei orientale" agravate prin rascoala bulgarilor, revolutia junilor turci ~i apoi a razboiului sarbootoman, Romania incearca, tara succes, obtinerea independentei pe cale diplomatica. Unneaza razboiul ruso-romano-turc ~i Congresul de la Berlin (1878), in care se pune capat, pentru moment, "Problemei orientale". Pe langa recunoa~terea independentei, obiectiv major al domniei lui Carol I, Romania primea Dobrogea ~i Delta Dunarii, dar era obligata sa cedeze Rusiei sudul Basarabiei.
Lupta pentru realizarea deplina a idealului national a dominat politica romaneasca spre s~itul secolului al XIX-lea ~i inceputul celui unnator, fiind un alt obiectiv major unnarit de Romania. Astfel, In timpul marii conflagratii mondiale izbucnite la mceputul secolului al
131
[storie. Bac
XX-lea, Romania, in pofida tratatului din 1883, care 0 lega de Puterile Centrale, a intrat In lupta aHHuri de Antanta (1916), avand ca obiectiv eliberarea fratilor din Transilvania. In urma Congresului de Pace de la Paris (1919), Romania obtine recunoa~terea actului de la 1 decembrie 1918, prin care cele trei provincii istorice (Basarabia, Bucovina ~i Transilvania) s-au unit cu Vechiul Regat, formand Romania Mare.
Dupa 1945, capacitatea Romaniei de a-~i influenta destinul politic a fost Impiedicata de Impartirea lumii In sfere de influentli, precum ~i de prezenta militara sovietica. Plasarea noastra In zona de influenta a
V.R.S.S. s-a dovedit decisiva pentru evolu!ia Romaniei; impus prin forta, regimul comunist a scos tara, pentru urmatoarea jumatate de secol, din randul democratii1or. De~i fideli puterii sovietice, comuni~tii din Romania Incep sa faca In anii '60 primii p~i In cadrul proiectului "destalinizarii". Linia impusa de Moscova avea sa fie flagrant Incalcati In 1968, cand N. Ceau~escu refuza participarea, alaturi de trupele Tratatului de la Var~ovia, la Inabu~irea revoltei din Cehoslovacia, numita ~i "Primavara de la Praga".
Consecintele vor fi imediate. Aceasta Impotrivire Iati~a a unui stat comunist fata de Moscova a determinat 0 cre~tere a prestigiului international allui Ceau~escu, care devine "favoritul" lumii occidentale. Vizitele sale In Franta, Anglia, Germania ~i S.U.A, precum ~i cele ale pre~edintilor Charles de Gaulle (1968) ~i Richard Nixon (1969) la Bucure~ti vor contribui la cre~terea rolului Romaniei In lume. Dar independenta fata de U.R.S.S. a Insemnat, In acela~i timp, consolidarea national-comunismului, care a evoluat spre revenirea la practici staliniste ~i, In final, la izolarea diplomatica a Romaniei.
De-a lungul secolului al XX-lea, Romania s-a dovedit un factor activ al politicii de securitate europeana. In perioada interbelica, ea va milita pentru pastrarea granite lor fixate prin Congresul de Pace de la Paris (1919-1920). In acest sens, adera la Societatea Natiunilor (1919), unica organiza!ie la nivel mondial care milita pentru mentinerea securitatii internationale, ~i va incheia aliante regionale (Mica Antanta -192 1, Intelegerea Balcanica -1934). Acest efort se va dovedi insuficient in fata agresivitatii dezllintuite a Germaniei ~i Uniunii Sovietice, care impun Romaniei cedarile teritoriale din 1940.
In a doua jumatate a secolului al XX-lea, Romania, de~i supusa liniei politice trasate de la Moscova, rlimane constanta in ceea ce prive~te stabilitatea europeana, participand la Conferinta pentru Sec uri tate ~i Cooperare Europeana de la Helsinki (1975). Aici, tara noastra are 0 practica act iva, impunand 0 serie de principii, cum ar fi: egalitatea
132
Rezolvarea variantelor
tuturor statelor ~i respectarea drepturilor tlirilor mici, nerecurgerea la forta sau la amenintarea cu forta.
I~ ce prive~te 0 deosebire In relatiile internationale ale Romaniei In secolul al XX-lea, putem am inti de raporturile noastre cu U.R.S.S. Astfel, In perioada interbelica aveam relatii de egalitate In plan diplomatic. Intre 1934-1936 s-au purtat convorbiri la nivel de mini~tri de externe (N. Titulescu ~i Maksim Lityinov), ajungandu-se la restabilirea raporturilor diplomatice ~i negocierea unui tratat de asistentli mutuala romano-sovietica. .
Dupa cel de-al Doilea Rl1zboi Mondial, Romania intra in sfera de influen!a sovietica ~i in cea a evolutiei, impuse ulterior, spre 0 "democratie populara". Politica extern a este impusa de la Moscova, iar atitudinea fidela a conducerii comuniste de la Bucure~ti se manifesta prin respingerea Planului Marshall, atitudine ostila fata de autonomia politica a lugoslaviei lui Tito, sus!inere, tara echivoc, a invadarii
Ungariei (1956) de catre trupele U.R.S.S. In concluzie, se poate spune ca implicarea Romaniei in relatiile internationale ale secolului al XX-lea au fost dictate, in general, de
interesele sale nationale. Fiind un factor de stabilitate In zona Balcanilor, are un rol important in incheierea razboaielor balcanice ~i totodata a "Problemei orientale" (1913). Ca unnare a pozitiei sale
strategice, statuI roman a fost integrat in diferite aliante militare, urmarind realizarea integritatii sale (Romania Mare -19 18) iar apoi, in perioada interbelica, pastrarea acestei situatii prin actiuni de securitate colectiva (Mica Antanta -1921 ~i Intelegerea Bal~anica _ 1934). Dar schimbarile produse dupa cel de-al Doilea Rl1zboi Mondial . ~i impunerea modelului comunist fac ca Romania sa fie obligata, in relatiile internationale, sa tina cont de pozitia Moscovei.
REZOLVAREA VARIANTEI 2
Subiectull
l. Moldova era "supusii coroanei regatului ungar".
2. Basarab iI rasplate~te pe regele Ungariei "cu 7000 de miirci de argint:ji vii voi liisa ·in pace Severinul. cu toate ce (in de ef'; "tributul pe care-I datorez coroanei voastre if voi plati. cu credin(a. in tot anul. $i nu mai pu(in voi trimite la curtea voastra pe unul din !iii mei ca sa serveasca pe banii mei :ji pe'cheltuiala mea".
3. Moldova ~i Tara Romaneasca.
133
lstorie. Bac
4. B: "daca venili $i mai mull inlaunlru larii [oastea maghiara care a organizat campania din 1330 sub conduce rea regelui Carol Robert de Anjou] nu yeti putea nicidecum sa [scapati de perieol].
5. A. "voievodul pe eare-I alegeau romanii din acea tara se recuno$tea drept vasal af regelui Ungariei. obligandu-se sa plateasea censul fa timpul oblinut." ,
6. Pericolul otoman pentru Principatele Romane a fost con~tentizat de domnitorii munteni ~i Moldoveni, care au Imbinat rezistenta armata cu tratatele diplomatice.
Atitudinea ostila a domnitorului Moldovei, Stefan cel Mare, fata de Imperiul Otoman, I-a determinat pe sultan sa pregateasca expeditia de Inlaturaredin domnie a lui Stefan. La JO ianuarie 1475, domnitorul Moldovei a obtinut 0 stralucita victorie la Vaslui Impotriva lui Soliman pa~a.
La srar~itul domniei, Stefan a platit tribut Portii, iar inamic Ii era vechiul aliat, Polonia, Regele loan Albert a Incercat sa ocupe Moldova in anul 1497, dar gamizoana de la Suceava a rezistat armatei polone. Armata lui loan Albert a suferit un adevarat dezastru la Codrii Cosminului. Doi ani mai tarziu, In 1499, se va Incheia pace intre cele doua paTti, statutul domnului Moldovei fiind cel de egalitate In raport cu regele Poloniei.
7. Din secolul al XIV-lea, la rivalitatea polono-maghiara pentru hegemonie In teritoriile romane~ti se adauga 0 mare primejdie: cea otomana.
De aceea, obiectivul principal al domnitorilor romani era acela de mentinere a fiintei statale proprii, a identitatii religioase, fapt pentru care lupta armata s-a conjugat cu actiunile diplomatice.
Rezistenta antiotomana a Tarilor Romane le-a apropiat pe acestea de Regatul Ungar, amenintat ~i el de expansiunea otomana, astfel ca, peste un secol ~i jumatate, expansiunea otomana la nord de Dunare, spre Europa Centrala, a fost oprita de rezistenta izolata sau coalizata a Tarilor Romane ~i a Regatului Ungar.
Mircea cel Batran a Incheiat tnUat de alianta antiotomana eu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg (7 martie 1395, la Bra~ov). In acest context, domnitorul muntean partieipa la eruciada de la Nieopole. O~tile cre~tine au fost Infriinte iar Imperiul Otoman I~i eonsolideazA dominatia In Balcani. .
In acee~i idee a eoalitiei antiotomane se Inscriu ~i actiunile lui Iancu de Hunedoara, Vlad Tepe~, Stefan cel Mare ~i Mihai Viteazul, semnificatia actiunilor fiind dubla: intema ~i europeana.
134
Rezolvarea variantelor
Subiectul II
I. Adoptarea "Convenfiet" din eadrul Conferintei de la Paris.
2.
Principatele Muntenia ~i Moldova.
3.
Statutul politico-juridic al Principatelor: puterea suzerana -Imperiul Otoman; puterea protectoare -garantia eolectiva a Marilor Puteri (Anglia, Franta, Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, Sardinia, Prusia,
Imperiul Tarist).
4. Dorinta romanilor era unirea Prineipatelor Romane, conform sursei B, ea unire deplina, cu un singur domnitor. De aceea, prevederea din text viza unirea Principatelor Intr-un singur stat nu'mit Romania, iar conducerea sa apaTtina unui print strain, dintr-o familie domnitoare europeana, eu mo~tenirea tronului, iar mo~tenitorii sa fie crescuti in
religia ortodoxa. 5, Unirea Principatelor, mentionata In sursa C, era conceputa nu ca 0 unire deplina, ci sub forma unei uniuni -"Principatele Unite ale Moldovei $i Valahiet", in cadrul careia urmau sa fie aIe~i doi domnitori ~i doua adunari' legislative, Garantarea unitatii partiale sub forma uniunii era data de Comisia Centrala, eu sediulla Foqani (elabora legi comune ambelor Principate) ~i Inalta Curte de Justitie ~i Casatie, avand sediul tot la Foqani.
6.
Prineipiul separarii puterilor In stat (exeeutiva, legislativa ~i judec1itoreasea) ~i prineipiul drepturilor ~i libertatilor eetatene~ti (Iibertatea individuala, a presei, de gandire, de asociere ~i Intrunire). Ambele principii sunt garantate In Constitutia din anul 1866. 0 alta earaeteristiea a democratiei in secolul al XIX-lea 0 reprezinta pluripartidismul, deei prezenta In viata politiea a mai multor partide (exemplu: In secolul al XIX-lea, in spatiul romanese i~i des~urau activitatea Partidul Liberal, Partidul Conservator, Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania).
7.
Actiunea politico-militara din a doua jumatate a secolului al XIX-lea din Europa In care a fost implicata ~i Romania a fost Razboiul de Independenta, din anii 1877-1878.
"Criza orientala" (problema mo~tenirii lmperiului Otoman atlat in declin) s-a redeschis In anul 1875, ceea ce anunta un nou razboi rusoture ~i reprezenta prilejul pentru Iichidarea "legaturii seculare" cu Poarta.
Apropierea de Imperiul Tarist ~i Ineheierea Conventiei de la Bucure~ti (4 aprilie 1877) a Inscris conditiile trecerii armatei ruse spre Balcani, recunoa~terea ~i respectarea integritatii teritoriului romanesc. In acest context, la 9 mai 1877 Camera ~i Senatul au votat motiuni prin care se procIaml1 independenta nationala a Romaniei.
Cucerirea independentei s-a realizat prin participarea la Razboiul de lndependenta, la cererea disperata a marelui duce Nicolae. Armata
135
/storie. Bac
romana a avut 0 contributie decisiva la ocuparea redutei Grivi!a I, capitularea Plevnei ~i ocuparea Vidinului. Recuno~terea independentei Romaniei s-a tacut In tratatele de pace de la San ~tefano ~i Berlin (In cadrul ultimului tratat, recunoa~terea era conditionata de modificarea articolului 7 din Constitutia din 1866, privind acordarea dreptului la cetatenie). Romania a redobandit
Dobrogea ~i Delta Dunarii, dar armata rusa ocupa cele trei judete din sudul Basarabiei .(Cahul, Bolgrad, Ismail), revenite la Dobrogea dupa Congresul de pace de la Paris (1856).
Subiectul III
In secolul al XV Ill-lea, In conditiile procesului de formare a natiunilor ~i a statelor nalionale, ideea de continuitate s-a transformat In problema p<,?litica (cu ceea ce presupune ea -ipoteze, argumente, afirmalii).
lnceputul disputei In jurul continuitatii I-au constituit revendicarile nationale formulate de romanii din Transilvania, In special prin Supplex Libellus Vafachorum (secolul al XVIII-lea). Considerat cel dintai program politic, memoriul se bazeaza pe scrierile ~colii Ardelene, care fac referire la originea latina ~i la vechimea poporului roman. Reprezentantii ~colii Ardelene au ajuns sa sustina, Impotriva evidentei, caracterul exc1usiv latin al limbii romane.
In replica, istorici ~i geogiafi din Imperiul Habsburgic, interpretand unilateral ~i tara 0 analiza critica cateva izvoare, au formulat teoria imigrationista. Teoria a fost sistematizata In 1871 de Robert Roesler, In lucrarea Stud;; romline~ti. Cercetiiri asupra istoriei vechi a romlinilor, afiTJ1}and ca poporul ~i limba romana s-au format la sud de Dunare ~i abia In secolul al XIIl-lea au imigrat la nord de fluviul mentionat. Acest lucru ar explica, In opinia adeptilor acestei teorii, caracterul sudic (b\.llgaresc) al elementelor slave din limba romana ~i adoptarea cre~tinismului in varianta sa ortodoxa, slava, precum ~i prezenta unor cuvinte asemanatoare cu cele din limba albaneza sau absenta elementelor
germanice din limba romana. Afmnatiile teoriei imigrationiste sunt urmatoarele: _ disparitia (exterminarea) geto-dacilor In urrna razboaielor cu romanii
(101-102; 105-106); _ imposibilitatea romanizarii Daciei In cei 165 de ani de stapanire
romana; _ disparitia vechii toponimii dacice; _ vidul creat prin parasirea Daciei In timpullui Aurelian (cunoscuta
retragere aureliana);
_ formarea poporului ~i a limbii romane la sud de Dunare;
136
Rezolvarea variantelor
-elemente sud-slave prezente In limba romana, cuvinte asemanatoare cu cele din limba albaneza, precum ~i absenta elementelor german ice din limba romana;
-caracterul nomad al romanilor, decurgand din ocupatia lor de capetenie -pastoritul;
-"ex silentio": afirmatia despre inexistenta izvmirelor istorice care sa ateste prezenta romanilor la nord de fluviu Inainte de secolul al XIII-lea, deci Inaintea venirii maghiarilor in Transilvania.
Fireasca pentru umani~tii romani (Gr. Ureche, M. Costin), dar ~i pentru cei straini (Ena Silvio Piccolomini, Antonio Bonfini), ideea de continuitate a dainuit pana In secolul al XVIII-lea. Incepand cu secolul al XIX-lea, teoriei lui Robert Roesler i-au dat raspuns in epoca mai multi istorici, Intre care A.D. Xenopol sau B.P. Hasdeu, combatand-o cu numeroase argumente.
Continuitatea existentei (vietuirii) pe teritoriul Daciei poate fi sustinuta atat cu argumente logice, cu toponime, hidronime, dit ~i cu cele arheologice, rezultat al cerceHirilor sistematice din secolul al XX-lea.
Toponime\e (Apulum, Nap'>ca, Potaissa), hidronimele (Alutus, Samus, Maris), precum ~i inscriptiile din Dacia In care sunt prezente nume d(J.~ice ~i romane sunt dovada indiscutabila a prezentei geto-dacilor dupa cucerirea romana. Se contrazice astfel afirmatia lui Eutropius des pre "exterminarea geto-dacilor".
La toate cele mentionate se adauga prezenta In trupele auxiliare a "cohortelor" ~i "alelor" dacice, rascoalele repetate ale acestora ~i descoperirile arheologice (a~ezari ~i necropole, care prin obiecte ~i ritul incineratiei adeveresc existenta geto-dacilor).
Retragerea aureliana trebuie Inteleasa ca parasirea Daciei romane de catre armata, funqionari ~i oamenii din aparatul administrativ. Dupa cum mentioneaza istoricul Vasile Parvan In lucrarea fnceputurile vietii romane fa gurile Duniirii, taranii au ramas pe peticullor de pam ant, avand alaturi elementele romanizate sau In curs de romanizare (exemplu -dacii liberi).
Tezaurele monetare (a caror acumulare incepe inainte de retragerea aureliana), descoperirile arheologice (~ezari ~i necropole), raspandirea cre~tinismului (majoritatea cuvintelor sunt de origine latina: "biserica", "Dumnezeu", "lnger", "cruce") sunt dovezi ale continuitlltii daco-romane.
Raspandirea cre~tinismului la nord de Dunare, tara ca factorul politic sa intervina, este atestata de numeroase obiecte cre~tine descoperite, precum cele de la Biertan (fragmentdintr-un donariu de bronz din secolul al IV-lea, cu inscriptia "Ego Zenovius votum posut' ("eu Zenoyius am tacut aceasta ofranda"), al carui disc contine monograma
137
/storie. Rac
lui Hristos), Porolissum (templu pAgan, transform at in IAca~ cre~tin), Apulum, Drobeta. Astfel, putem afirma cA fatA de popoarele din jurul Daciei, poporul romiin s-a nAscut cre~tin in mod spontan, odatA cu formarea romanitAtii. .
Cat despre inexistenta izvoarelor istorice despre romiini la nord de Dunlire inainte de venirea maghiarilor, considernm cA Gesta Hungarorum ~i Cronica lui Nestor, care ii mentioneazA pe rom~ni, sunt izvoare demne de crezare, infirmand ipoteza teoriei roesleriene.
Din secolul al XVIII-lea, consideratii pur politice, de explicare a unei dominatii sWine asupra teritoriului transiIvAnean provoacA 0 discutie: au sau nu romiinii drepturi egale cu ceilalti locuitori? Istoricii afirmA cA, 1n loc sA fie dat un rAspuns categoric, bazat pe 0 realitate ~i pe mArturiile existente, au fost emise doar ipoteze, cu urmliri negative asup'ra natiunii aflate 1n discutie. . Astfel, erau deservite interese de cu totul alt ordin dedit cele puse 1n slujba adevArului istoric.
REZOLVAREA VARIANTEI 3
Subiectull
I. Valah = roman.
2. "campania cea lunga".
3.
TransiIvania; 1441-1456.
4.
A: lancu de Hunedoara a mlirit mult gloria ungurilor ~i pe cea a valahilor din care s-a nAscut, ceea ce a fac ut ca numele lui sA il umbreascA pe al altora.
5.
B: Argumentul pentru denumirea "campania cea lunga" este durata actiunii -"mai bine de ~ase lum" -dintre care patru JUDi In teritoriul du~man, cu sustinerea a ~apte lupte ~i dobiindirea a tot atatea victorii.
6.
In anii 1394-1395, mai multe expeditii otomane au avut ca tintA spatiul TArii Romane~ti, 1n timpul lui Mircea cel BAtran (1386-1418). Cea mai importantA a fost, se pare, cea soldata cu bAtAlia. din 10 octombrie 1394, urmatA de 0 alta la 17 mai 1395. Izvoarele ~i traditia au contopit aceste lupte sub numele de "fupta de la Rovine". S-a adoptat tactica luptelor de h~rtuialA ~i au fost pierderi de ambele pATti, dar izvoarele au consemnat victoria lui Mircea la 0 rovinA (Ioc mIA~tinos, rapos) ~i apoi retragerea otomanilor, speriati ~i de posibila interventie a regelui ungar.
138
Rezolvarea variantelor
Oastea otomanA sub conducerea lui Mahomed al lI-lea, ajutata de tAtari ~i munteni, I-a infruntat pe Stefan cel Mare la RAzboieni (Valea AlbA), 1n 26 iulie 1476, unde "au biruit paganii pe cre~tint'.
Cu mari eforturi, dupA ce ~i-a reorganizat oastea, domnul roman a reu~it sA Ii alunge pe nAvAlitori spre sud ~i sA Ii scoatA din tarA.
7. TAriIe Romane au atins apogeul dezvoltArii lor voievodale in secolele XIV-XV, tocmai in perioada In care Imperiul Otoman a supUS statele din Peninsula BaIcanicA ~i incerca sa atace la nord de DunAre.
Unul din factorii care au contribuit la conservarea situatiei de la nordul Dunarii de Jos a fost capacitatea de rezistentll a TAriIor Romane: dupa cateva infriingeri militare ale otomanilor, de teama unor complicatii, otomanii au Innoit principatelor statutul de state tributare (acceptat dupa 1420, pentru Tara Romaneasca ~i In 1456, pentru Moldova), prin care Ii se recuno~tea autonomia (organizare intema proprie, tara interventie din afarA), dreptul de alegere al domnitorului, recuno~terea Bisericii Ortodoxe, toate in schimbul platii unui tribut.
Rezistenta TArilor Romane s-a bazat pe cateva realitati: capacitatea de mobilizare a armatei, existenta taranimii Iibere ~i a micii boierimi care avea ce sa apere (lotul de pAmiint, Iibertatea), mobilitatea o~tii cAlare, cu echipament u~or, care aplica tactica atacului prin surprindere; oastea Principatelor era opusul armatelor de model occidental, armate "grele" ~i " imobiIe".
Subiectul II
I. Natiunea romanA.
2.
Dacia.
3.
Traian, Galienus, Aurelian.
4.
Ungurii ~i nemtii (germanii).
5.
Sursa A: "Natiunea romana este cu mult cea mai veche dintre toate natiunile Transilvaniet'; "este un lucru sigur ~i dovedit, pe temeiul marturiilor istorice, a unei tradilii niciodata intrerupte, a asemiinarilor limbii, datinilor ~i obiceiurilor, ca ea i~i trage originea de la coloniile romane.". .
6.
Sursa B: "Ar fi deci dupa firea lucrurilor ca, daca ungurii ~i nemtii ar fi fost cei dintai locuitori ai Daciei, sa se gaseascii macar numele celor mai insemnati munti ~i celor mai mari ape de obar~ie ungureasca sau germana."; "Le gasim, dimpotriva, romane~ti sau dace."
7. Teoria lui Roesler.
139
/storie. Bac
Subiectul III
Dubla alegere a domnitorului A1.I. Cuza, la 5 ianuarie 1859 In Moldova ~i la 24 ianuarie 1859 In Tara Romaneasca, atesta uniunea personal a care trebuia recunoscuta' de Marile Puteri. In conditiile existentei a doua guverne ~i a doua adunari legiuitoare, obiectivele pincipale ale domnitorului erau: recuno~terea dublei alegeri, realizarea unirii politice ~i administrative depline ~i recunoa~terea ei, crearea unui plan de reforme care sa modernizeze societatea romaneasca.
MaTile Puteri, cu toate obiectiile Imperiului Habsburgic ~i ale Imperiului Otoman, au acceptat dubla alegere (martie -august 1859, in cadrul Conferintei de la Paris) . .
In plan intern, au fost unificate serviciile vamale ~i serviciul telegrafic, au fost prom ovate elemente ale burgheziei in aparatul de stat, au fost numiti functionari munteni In Moldova ~i invers, a fost creata armata unica, cu sediul la Flore~ti (langa Ploie~ti) ~i a fost Infiintat primul minister -Ministerul de R1lzboi. Capitala a fost stablita la Bucure~ti, iar sterna reunea simbolurile celor doua spatii geografice.
La sfiir~itul anului 1861, In cadrul Conferintei de la Constantinopol, Marile Puteri au convins sultanul sa emita un finnan prin care sa recunoasca oficial unirea pe timpul domniei lui AU. Cuza.
"Prociamatia" catre tara adresata de dornnitor tacea cunoscut succesul obtinut ~i proclama unirea deplina ~i na~terea natiunii romane: "Unirea este indeplinito., nafionalitatea romanO. este intemeiat(j" . Astfel s-a constituit, la 22 ianuarie 1862, prima Adunare legiuitoare ~i cel dintai guvern unic, condus de conservatorul Barbu Catargiu.
Instabilitatea guvernamentala, In special in perioada 1859-1862, a fost determinata de lipsa exercitiului politic de tip democratic, de contradictiile existente in Conventie ~i de fragilitatea c1asei politice romane~ti.
Considerat cel mai important pentru activitatea sa refonnatoare, guvernul condus de Mihail Kogalniceanu a fost instalat la 11 octombrie 1863.
In noiembrie 1863, la deschiderea lucrarilor Adunarii legislative, Al.I. Cuza anunta in mesajul sau programul legislativ: refonna electorala, cea agrara, organizarea armatei, reform a institutiilor publice, secularizarea averilor manastire~ti.
La 25 decembrie 1863 a fost votata Legea de secularizare a averilor manastire~ti, care reprezentau 25% din pamantul arabi!. Este yorba despre averile manasirilor inchinate, deci puse de domnitori sub patronajul Patriarhiei de la Constantinopol. Conform legii, aceste bunuri trec in proprietatea statului, venituri le apartinand bugetului.
140
Rez olvarea variantelor
Perioada decembrie 1863 -mai 1864 se caracterizeaza printr-o activitate legislativa bogata: sunt adoptate legi dupa modelul francez: Codul civil (care garanta libertatea persoanei ~i egalitatea in fata legilor), Codul penal, legea contabilitatii, legea organizarii judecatore~ti.
Masura refonnatoare care va starni disputa intre guvern ~i Adunarea legislativa (Camera) este legea rurala. Proiectul prezentat de Mihail Kogalniceanu a fost respins de adunarea dominata de conservatori, guvernul primind vot de nelncredere, ceea ce insemna ca este obligat sa se dizolve. Domnitorul a preferat sa mentina guvenul ~i, prin lovitura de stat din 2 mai 1864, a dizolvat forul legislativ.
Actul de la 2 mai 1864 a insemnat atat dizolvarea Adunarii ~i mentinerea guvernului, cat ~i elaborarea unei noi legi fundamentale de organizare a statului, cunoscuta sub numele de Statutul dezvoltiitor al Conventiei de la Paris, ~i a unei noi legi electorale.
Statutul dezvoltator, aprobat prin plebiscit (actiune de consultare a opiniei publice, care se pronunta prin "da" sau "nu" asupra unei hotanlri majore), prevedea: -sporirea considerabila a prerogativelor domnului (are ~i initiativa legislativa, nume~te un sfert din membrii Senatului (Corpul Ponderator) ~i pe pre~edintele Camerei; -legile sunt elaborate de Consiliul de Stat, infiintat in 1864, iar dreptul de a primi petitii revenea numai Senatului; Prin legea electorala cre~tea considerabil numarul alegatorilor, care se imparteau in doua categorii: -alegarorii primari, care votau prin delegati I la 1 00 ~i erau platitori de impozit (48 de lei, cei de la sate, 80 -100 de lei, cei de la ora~); -alegatori directi, care erau platitori de impozit (4 galbeni, pensionari ~i intelectuali).
La 14 august 1864, A 1.1. Cuza a promulgat legea rural a, pe care a insotit-o de 0 Prociamafie in care arata ca taranii au de acum propria lor mo~ie, au 0 patrie de iubit ~i de aparat. Legea elibera taranii din dependenta, ii Improprietarea cu loturile de pamant avute 'in posesie (in folosinta), in functie de puterea economica (numarul de vite); dijma, c1aca, carele cu lemne ~i alte obligatii datorate proprietarilor, fi e in natura, fie in bani, erau desfiintate. Taranii trebuiau sa plateasca despagubiri pentru c1aca timp de 15 ani, iar pamantul nu putea fi ipotecat sau instrainat timp de 30 de ani. Cei care nu au tacut c1aca deveneau proprietari numai pe loturile de casa ~i gradinarit.
Caracterul moderat allegii, limitele acesteia au fost: intinderea mica a lotului cu care au fost improprietariti, numarul mare de !aran i rama~i neimproprietariti, inexistenta unui regulament de aplicare a legii (masuratorile se taceau greoi, s-au savar~it abuzuri).
141
[storie. Bac
Prin legea instructiunii publice (25 noiembrie17 decembrie 1864), prima lege modema a invatamiintului public ~i privat, elementar ~i superior, se instituiau principiile libertatii, obligativitatii ~i gratuitatii, egalitatea intre sexe ~i laicizarea sistemului de invatamiint. Liceul avea ~apte clase, cu 0 pondere a disciplinelor umaniste; ~colile de agricultura, arte, meserii ~i comert, de pregatire pedagogica a viitorilo~ dascali erau incluse in sistemul de invatamiint tehnic ~i profesional. InvlitlimantuI superior a cunoscut 0 dezvoltare deosebita prin infiintarea universitatilor din Ia~i (1860) ~i din Bucure~ti (1 864). Sistemul de invatlimant era pus sub autoritatea Ministerului Cultelor ~i Instructiunilor Publice.
Refonnele adoptate in timpul domniei lui Al.I. Cuza au· accelerat procesul d~ modemizare a societatii romiine~ti , in spiritul programului pa~optist. Intreaga evolutie a societatii romane~ti din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, va sta sub semnul institutiilor statale modeme, create in timpul domniei lui Al.l. Cuza. Romania s-a afinnat ca un stat national ~i modem intre statele europene.
REZOLVAREA VARIANTEI 4
Subiectul I
I. ,,[Mihai Viteazul] a smuls 0 secure sau sulita osta$easea patnmzand el insu$i in $irurile salbatiee ale du.~manilor. strapunge un stegar al armatei, taie cu sabia 0 alta eapetenie $i [uptand se intoaree nevatamat."
2.
Boierii (mari ~i mici).
3.
Tara Romaneasca; 1593-1601.
4.
B: ,,$i intr-aeeia vreme impresurasera tureii Tara Romaneasea ell datorii multe $i eu nevoi {oarte grele, ineat nu mai avea sa plateasea {ara" ; ,,$i deaea vazura eii intr-alt chip nu vor mai putea izbiivi, deci ei ziserii numai eu barba/ie sa ridiee sabia asupra vriiima$ilor.".
5.
A: "turcii ii resping pe o$teni, aee$tia se retrag, luptandu-se neineetat $i pierd 11 tunurt'; ,,[voievodul] a smuls 0 secure sau suli/a ost~easea $i patrunzdnd el insu$i in $irurile salbatiee ale dU$manilor. stiipunge pe un stegar al armatei, taie cu sabia 0 altii eiipetenie (...) ineat pana in seara au {ost redobandite eele 11 tun uri. ".
6. Mircea cel Batran (1 386-1418) a participat in toamna anului 1396 la 0 mare cruciada la Nicopole, pusa la cale de regel.e Ungariei, cu participanti apuseni ~i rasariteni. Domnitorul muntean a cerut sa inceapa Iupta cu oastea sa, ceea ce Sigismund ~i comandantii unguri au aprobat. S-a opus fiul ducelui de Burgundia, astfel ca francezii au atacat primii ~i au clizut in cursa intinsa de turci. Victoria otomana de
142
Rezolvarea variantelor
la Nicopole a dat curaj lumi i islamiCe ~i a umilit sistemul de lupta occidental in fala celui otoman.
Vlad Tepe~ (1448, 1456-1462, 1476), domnul Tlirii Romiine~ti, a refuzat in anul 1459 palata tributului ~i alte obligatii impuse de turci. in iama anilor 1461-1462 a distrus toate punctele fortificate otomane de Ia sup de Dunare (de Ia Rahova piina la Macin). Ca unnare, la inceputul anului 1462, annata otomana condusa de Mahomed al II-lea porne~te 0 campanie impotriva Tarii Romiine~ti, cu scopul de a ocupa tara. La 16 iulie 1462, Vlad Tepe~ orgnanizeaza un atac de noapte asupra taberei otomane, cu gandul de a-I ucide pe sultan. Scopul nu a fost atins, dar atacul a prod us panica ~i turcii au ajuns sa se'Ucida intre ei. Domnul muntean s-a retras la nord de capitala pentru a a~tepta ajutorul de la Matei Corvin. Unnlirindu-I pe Vlad, sultanul ~i annata sa au dat de "padurea" de tepi -un spectacol demoralizant. Mahomed al ll-Iea a poruncit retragerea, care a fost considerata de cronicile maghiare ~i venetiene ca 0 recunoa~tere a e~ecului campaniei.
7. Unul dintre considerentele pentru care Tarile Romane nu au fost transfonnate in pa~alacuri este cel al avantajului oferit de regimul de domina{ie indireeta. Tarile Romane aveau un rol esential in aprovizionarea Portii cu came de vita, de oaie, cu sare, cai de tractiune, lemn, ceara, briinza etc., astfel ca 500 000 de locuitori ai capitalei imperiale erau alimentati cu aceste produse.
Imperiul Otoman era, in acest context, convins de marile avantaje economiee aduse de dominatia indirecta.
Subiectul II
I. Dacia.
2.
TraiaI1.
3.
Aurelian.
4.
Sarmizegetusa, Napoca, Porolissum, Apulum.
5.
SursaA: "deoreee Traian, dupa cueerirea Daeiei, adusese 0 mul{ime {oarte mare de oameni din toate eol{urile lumii romane.".
6.
Sursa B: "a paras it provincia Dacia intemeiata de Traian dineolo de Dunare, retragand armata $i provincialit'.
7. Continuitatea daco-romana pe teritoriul Daciei, dupa retragerea autoritatilor romane. Aspectul este sustinut de descoperirile arheologice (constructii; tezaure monetare, obiecte cre~tine etc.), lingvistice (tenninologia cre~tina a limbii romane fiind de origine latina), hidronimie (plistrata inca din epoea dacica) ~i toponimie. Toate aceste marturii eonduc la eoncluzia ea poporul roman s-a fonnat pe teritoriul locuit de stramo~ii slii.
143
Istorie. Bac
Subiectul III
Realizarea Romaniei Mari prin unirea Basarabiei, Bucovinei ~i
Transilvaniei cu Vechiul Regat a fost rezultatul actiunii romanilor In
conditiile favorabile create de sf:1r~itul Primului Razboi Mondial, dnd
Imperiul Tarist ~i cel Austro-Ungar dispareau de pe harta Europei.
Declan~area revolutiei bol~evice din octombrie 1917 era, de fapt, mai
mult 0 lovitura de stat prin care bol~evicii puneau mana pe putere.
Consiliul Comisarilor Poporului, condus de v.I. Lenin, adopta
Deeretul asupra pddi, prin care se exprima hotararea de a se scoate
tara din razboi, ~i Dec/ara(ia drepturilor popoarelor din Rusia, care
recuno~tea dreptul acestora la autodeterminare, mergand pana la
despaI1irea de stat. In baza acestui principiu, 0 parte din teritoriile
ocupate de Imperiul Rus i~i vor proclama independenta.
Prima provincie romaneasca care s-a unit cu patria-mama a fost
Basarabia. In 1917 s-a constituit Partidul National Moldovenesc, care
va coordona mi~carea de eliberare a Basarabiei. Cu prilejul
Congresului osta~ilor moldoveni reunit la Chi~inau (noiembrie 1917),
acesta proclama autonomia politica ~i teritoriala a Basarabiei,
hotara~te constituirea fOI1elor armate proprii ~i convocarea unui organ
reprezentativ al Basarabiei, Sfatul Tarii, condus de Ion Incule!.
Real izarea deplina a autonomiei se Intaptuia prin proclamarea
Republicii Democratice Moldovene~ti (decembrie 1917), membra cu
drepturi depline in cadrul Republicii Federative Ruse.
Situatia se agraveaza odata cu lovitura de stat bol~evica, urm ata de
destramarea armatei ruse. Pentru a se pune capat anarhiei ~i dezordinii
provocate de soldatii ru~i in retragere, se cere sprijinul armatei romane.
Aceasta va restabili ordinea ~i prestigiul Sfatului T~rii, ceea ce va
determina guvernul Rusiei Sovietice sa Intrerupa relatii1e diplomatice
cu Romania.
In fata amenintarilor Rusiei ~i Ucrainei, Basarabia l~i proclama
independenta (4 februarie 1918), iar la 27 martie 1918, Sfatul Tarii,
care cuprindea reprezentanti ai tuturor nationalitatilor, a adoptat cu
majoritate de voturi hotararea Basarabiei de a se uni cu Romania.
in timpul primei conflagratii mondiale, Bucovina a fost teatru de
razboi, numero~i tineri fiind inrolati In armata austro-ungara. lncepand
. din toamna anului 1918, situatia provinciei s-a inrautatit. In contextul
reorganizllrii Imperiului pe baze federative, autoritatile habsburgice
vehiculau teza anexarii Bueovinei la Galitia. De asemenea, Ucraina
ridica pretentii de stapanire asupra provinciei, amenint:1nd cu interventia
militara. In octombrie 1918, la initiativa lui Sextil Pu~cariu ~i Jancu
Flondor, a fost convocata la Cernauti 0 adunare a reprezentantilor
144
Rezolvarea variantelor
populatiei romane~ti, care a ales Consiliul National. Ca Iider politic al acestuia a fost ales Iancu Flondor. Amenintarea ucraineana I-a determinat pe acesta sa ceara sprijinul armatei romane. La 28 noiembrie 19 18, Congresul General al Bucovinei, format din reprezentanti ai romanilor, polonezilor, germanilor ~i rutenilor, voteaza unirea cu Regatul Romaniei. Austria recuno~te unirea Romaniei eu Bueovina prin tratatul de la Saint-Germain.
In ceea ce prive~te Transilvania, inca de la ineeputul Primului Razboi Mondial s-au diversificat mijloacele de lupta ale romanilor pentru !,IDirea cu tara, activitate eoordonata de Partidul National Roman (P.N.R.). In toamna anului 1918, in conditiile infrangerii Puterilor Centrale ~i prabu~irii Austro-Ungariei, mi~carea nationala a romanilor din Transilvania s-a amplificat. P.N.R. procIama la Oradea independenta nationala a romanilor din cadrul Dublei Monarhii, iar la 12 noiembrie 1918 se formeaza Consiliul National Roman Central (C.N.R.C.), cu sediul la Arad, avand rolul de a coordona, ca organ unic, mi~carea nationaJa a romanilor transilvaneni. Dupa modelul acestuia, s-au constituit consilii ~i gilrzi locale in Transilvania. Acestea au preluat eontrolul politic ~i administrativ in intreaga provincie, reu~ind sa men tina ordinea in Transilvania.
Pentru a da expresie vointei romanilortransilvaneni, C.N.R.C. decide eonvocarea unei mari adunari pentru 1 deeembrie ] 918, la Alba Iulia. Marea Adunare Nationala se deschide sub pre~edintia lui Gheorghe Pop de Base~ti, in prezenta a 1228 de delegati, a episcopului ortodox Miron Cristea, a episcopului greeo-catolic Iuliu Hossu ~i a peste ] 00 000 de persoane. Vasile Goldi~ va citi Rezolu(ia Unirii eu Romania (a promovat. principii democratice, egalitatea minoritatilor eu natiunea romana, votul universal, libertati cetatene~ti). A doua zi au fost alese organele provizorii ale puterii de stat, Marele Sfat National ~i Consiliul Dirigent, prezidat de Iuliu Maniu. Unirea a fost salutata ~i recunoscuta de nationalitatile din Transilvania. Ungaria recunoa~te unirea prin Tratatul de la Trianon (1920).
Marea Unire din 1918 ineununa aspiratiile de veacuri ale romanilor de a Wi intr-un singur stat, fi ind rodul luptei tuturor foI1elor ~i eategoriilor sociale interne. Astfel, se desavar~ea form area Romaniei Mari. Noul stat romanesc, avand 0 suprafata de 295 049 km2 ~i 0 populatie de 18 milioane de locuitori, va fi recunoscut pe plan international prin tratatele de pace incheiate la Paris, in anii 1919-1920.
145
/storie. Bac
REZOLVAREA VARIANTEI 5
Subiectull
I. "barbat demn de admirat, intru nimic inferior comandanlilor erot'
2.
Oastea polonit
3.
Moldova; 1457-1504.
4.
B: a parte din prada luatlt de la poloni (polonii care au fost luati Iprizonieri au fost vanduti ea robi) a fost trimislt de Stefan eel Mare sultanului Baiazid al II-lea.
5. A: Catolicii -,,/iindca alIi regi ~i principi catolici sunt apasa{i de trandiivie, placeri /ume$ti sau razboaie civile."; "el [Stefan eel Mare] este este eel mai vrednie ea sa i se incredin{eze $e/ia $i eondueerea intregii arm ate $i mai ales funelia de $ef suprem $i comandant impotriva turcilor. ". .
6. Vlad Tepe~ (1448, 1456-1462, 1476), domnul Tltrii Romane~ti,. a refuzat In anul 1459 plata tributului ~i alte obligatii impuse de turci. In iarna anilor 1461-1462, a distrus toate punetele fortifieate otomane de la sud de Dunltre (de la Rahova paolt la Mltein). Ca urmare, la Ineeputul anului 1462, armata otomanlt eonduslt de Mahomed al II-lea porne~te
o eampanie impotriva Tltrii Romane~ti, eu seopul de a oeupa tara. La 16 iulie 1462, Vlad Tepe~ organizeazlt un atae de noapte asupra taberei otomane, eu gaodul de a-I ueide pe sultan. Seopul nu a fost atins, dar ataeul a produs panielt ~i tureii au ajuns sa se ueidlt Intre ei. Domnul muntean s-a retras la nord de eapitala pentru a a~tepta ajutorul de la Matei Corvin. Urmltrindu-l pe' Vlad, sultanul ~i armata sa au dat de "padurea" de tepi -un speetaeol demoralizant. Mahomed al II-lea a poruneit retragerea, care a fost eonsideratlt de eronieile maghiare ~i venetiene ea 0 reeunoa~tere a e~eeului eampaniei.
Ianeu de Hunedoara (1441 -) 456), ineepand eu anul 1441 a obtinut 0 serie de vietorii antiotomane. In anul 1443-1444, voievodul Transilvaniei des~oara 0 eampanie pe teritoriul Serbiei ~i Bulgariei, elibereazlt ~i~ul ~i Sofia ~i ameninta zona eentrallt a Imperiului Otoman. Inspaimantati de "campania cea lungii" , tureii eer pace, care se Ineheie d~torita lui Ianeu de Hunedoara la 1444, pe 0 perioadlt de 10 ani.
In anul 1456, sultanul Mahomed al II-lea s-a indreptat eu o~tirea spre Dunare pentru a eueeri Belgradul (Ia aeea data era eetate ungureasea).
laneu de Hunedoara, eu oastea formatlt din mica nobilime, din eneji ~i nobili romani, o~teni ~i forte militare din Ungaria, Polonia, Cehia, Germania, a dezlltntuit ataeul asupra taberei turee~ti la 22 iulie 1456; s-a obtinut 0 vietorie zdrobitoare impotriva otomanilor, iar papa Calixt al III-lea I-a numit pe Ianeu de Hunedoara "eel mai puternie atlet a/lui Hristos".
146
Rezolvarea variantelor
7. Un factor favorizant al pltstrarii fiintei statale pentru Tltrile Romaoe, deei al netransformarii lor In p~aliieuri, a fost Imbinarea rezistentei eu coneilierea, a luptelor eu tratativele, pentru a evita cueerirea directa, pe de 0 parte, ~i epuizarea eeonomiea ~i umanlt, pe de altlt parte. Romaoii au avut ~i victorii (Mircea eel Blttrao la Rovine, laneu de Hunedoara la Belgrad, Stefan cel Mare la Vaslui/Podul Inalt, Mihai Viteazul la Cltlugareni) ~i infriingeri, dar nieiodatlt decisive (Stefan eel Mare lit Razboieni), Ianeu de Hunedoara la Varna). . Putem afirma ca, in anul 1540, otomanii nu au transformat Tltrile Romiine in pa~aliicuri pentru ea s-au temut de remarcabila putere de rezistenta a romiinilor ~i de interesul marilor puteri ere~tine de a Ie pltstra ca state tampon. Dupa data mentionata, nu Ie-au transformat in pa~alacuri pentru ca Imperiul Otoman s-a eonvins de marile avantaje economice aduse aeestuia de Tarile Romiine, prin dominatia indirecta (aprovizionarea Portii cu produsele solicitate de aceasta).
Subiectul II
I. Seeolul al XX-lea.
2. Tratatul de pace cu Germania -Versailles, 1919.
3.
"in zadar moartea a dOl/a milioane dintre not'
4.
"Aslazi, in Camera Oglinzilor, a fost semnat dezgusliitorul tratat." . 5. "Nicio dispozilie nu este previizutii pentru a refaee /inanlele dereglate ale Franlei $i ale Italiei $i a reorganiza fune{ionarea lumii veehi $i a celei noi."
6.
Adolf Hitler.
7.
Ca urmare a revolutiei bol~eviee (19 I 7) se instaureazlt in Rusia primul regim totalitar de stiinga -comunismul-, condus de Y.I. Lenin, urmat mai tiirziu de I.Y. Stalin.
Subiectul III
Aviind drept cauza evolutia relatiilor internationale la sfiir~itul secolului al XIX-lea ~i inceputul secolului al XX-lea (0 noua ierarhie eeonomiea mondiala, crize politico-diplomatice ~i militare, aliante politico-m ilitare), asistltm la declan~area Primului Razboi Mondial. Pretextul I-a reprezentat atentatul de la Sarajevo, din 15 iunie 1914 (printul mo~tenitor al tronului Austro-Ungariei, Franz Ferdinand, a fost asasinat de un student siirb, membru al unei organizatii de eliberare nationala).
Astfel, Serbia a fost ataeata de Austro-Ungaria la 15 iulie 19I 4; Intr-un interval seurt de timp Marile Puteri europene erau antrenate In razboi,
147
[storie. Bac
grupand statele in doua aliante politico-militare: Puterile Centrale (Tripla Alianta) ~i Antanta (Tripla Intelegere). Pozitia Romaniei fata de declan~area razboiului s-a stabilit la Consiliul de Coroana din 21 iulie 1914. Regele Carol I ~i conservatorul
P.P. Carp s-au pronuntat pentru intrarea Romaniei in razboi alaturi de Tripla Alianta (considerente: originea familiei regale, alianta secreta intre Romania ~i Puterile Centrale din 1883); guvemarea liberala era pentru expectativa armata, pregatirea armatei ~i unitatea nationala, iar majoritatea opiniei publice era pentru intrarea Romaniei alaturi -de Antanta. Prin comunicatul oficial se preciza atitudinea de neutralitate.
Din ratiuni strategice (pozitia geografica a Romaniei) ~i economice (potential' economic ~i uman) ambele blocuri politico-militare doreau p~ezenta Romaniei in alianta de partea lor.
In plan intern, opinia publica ~i partidele politice legau intrarea Romaniei in razboi de problema deplinei unitati nationale. Monarhia insa~i a suferit 0 modificare in orientarea extern a; dupa moartea regelui Carol I (27 septembrie 1914), regele Ferdinand inclina spre Antanta. Asemeni lui, I.I.C. Bratianu avea aceea~i atitudine, dar manifestand 0 precautie in negocierile cu Antanta, ca sa nu se renunte la neutralitate Tara garantii complete, sub raportul situatiei Romaniei ~i al obiectivelor
nationale. lntelegeri prealabile s-au stabilit cu Italia ~i Rusia, cea din urma recunoscand dreptul Romaniei asupra teritoriilor locuite de romani ~i aflate sub dominatia Austro-Ungariei. La 4 august 1916 reprezentantii Antantei (Anglia, Franta, Rusia ~i Italia) au acceptat conditiile lui 1.1.c. Bratianu ~i s-au semnat conventiile politice ~i militare. Pe baza conventiei politice se recuno~tea: integritatea teritoriala a Vechiului Regat; dreptul de a anexa teritoriile aflate sub dominatia Austro-Ul)gariei; Romania sa se bucure de acelea~i drepturi ca ~i aliatii sai in preliminariile ~i tratativele de pace, dar ~i obligatia Romaniei de a declara razboi Austro-Ungariei. Conventia militara, anexa a celei dintai, stipula data de 14 august 1916, pana la care Romania se obliga sa atace Austro-Ungaria, pre cum ~i termenii de sustinere in actiunile militare ale Romaniei -coperarea cu armata rusa in Dobrogea impotriva armatei bulgare, atacul armatei ruse pe tot frontul austriac, deschiderea unui nou front Ia Salonic ~i sustinerea cu echipament, munitie ~i armament a armatei romane. Aprobarea oficiala a celor doua conventii s-a tacut in Consiliul de Coroana din 14 august 1916. Armata romana declan~eaza ofensiva impotriva Austro-Ungariei ~i eJibereaza 0 parte din teritoriul roman esc; in urma contraofensivei
148
Rezolvarea variantelor
germano-austro-ungare ~i tara ajutorul promis din partea Antantei,
armata romana a pierdut doua treimi din teritoriul national. Cauzele
situatiei mentionate sunt: armata slab echipata ~i lipsita de experienta;
frontiera de aparat se intindea pe I 700 krn; ofensiva armatei romane
trebuia sa se desta~oare pe doua fronturi; aliatii nu ~i-au respectat
promisiunile.
lnfrangerea de la Turtucaia, ofensiva austro-ungara care a strapuns trecatorile Carpatilor Meridionali ~i ocuparea Bucure~tiului (23 noiembrie 1916) de'dltre armata germana sub conducerea mare~aluJui Mackensen sunt victoriile aliatilor din cadrul Puterilor Centrale.
Armata, guvernul, autoritatiJe ~i 0 buna parte din populatia civila au fost nevoiti sa se retraga in Moldova; frontul s-a stabilizat in final in sudul Moldovei (ianuarie 1917), capitala a fost stabilita temporar la Ia~i. inca din decembrie 1916 s-a creat un guvern de uniune nationala, obiectivele principale in plan intern fiind reform a agrara ~i cea electorala, masuri sustinute ~i de regele Ferdinand printr-o proclamatie catre trupele sale (23 martie 1917).
Reorganizata In iarna 1916-I 917, dotata cu armament modem ~i sprijinita de 0 misiune militara franceza condusa de generalul
H. Berthelot, armata romana a obtinut victoriile din vara anului 191 7 de la Mara~ti (II -19 iulie), Mara~e~ti (24 iulie -6 august) ~i Oituz (26 iulie -9 august). Datorita armatei I ~i a II-a romane, dorinta Germaniei de a scoate Romania din razboi a e~uat. .
Derularea evenimentelor din Rusia, lovitura de stat bol~evica din 25 octombrie17 noiembrie 191 7 a schimbat radical situatia in plan militar ~i politic.
Rusia Sovietica Incheie pace co Puterile Centrale (1918); a I iati i Romaniei ar fi dorit ca ea sa continue lupta pe acest front singura; fortele romane erau obligate sa faca fata armatelor ruse~ti din Moldova, devenite adevarate bande de jefuitori.
Ramasa singura pe frontul de rasarit, Romania a fost obligata sa accepte conditiile dificile ale tratatului de la Bucure~ti, din 24 aprilie 1918, semnat de guvernul Alexandru Marghiloman.
Mentionam din continutul tratatului:
-predarea surplusului de cereale ~i petrol de catre statui roman;
-monopolul Puterilor Centrale asupra navigatiei pe Dunare, In porturile dunarene;
-ocuparea de catre aliati a Dobrogei;
-"rectificarile" de frontiera in favoarea Austro-Ungariei aduceau
acesteia noi zone muntoase.
149
{storie. Bae
in concluzie, pacea, un adevarat dictat, apreciata pe drept ca "pacea punica", inlocuia starea de razboi cu starea de ocupatie. Dependenta economic ~i politic de Puterile Centrale, Romania a obtinut prin tratatul de la Bucure~ti recunoa~terea unirii Basarabiei cu Vechiul Regat.
La fmele razboiului asistam la 0 rasturnare a situatiei: regele Ferdinand ordona reintrarea armatei romane in lupta (28 octombrie 1918), astfel ca sfiir~itul Primului Razboi Mondial gase~te Romania alaturi de Antanta. Tratatele de pace din cadrul Conferintei de pace de la Paris (sistemul Versailles) vor recunoa~te desavar~irea unita!ii statale nationale (unirea Basarabiei, Bucovinei ~i Transilvaniei cu Romania). Se forma Romania Mare.
-REZOLVAREA VARIANTEI 6
Subiectull
I. Secolul al XV-lea.
2.
Romanitatea romanilor.
3.
Descendenta romana a poporului roman.
4.
Poporul roman.
5.
Aure lian.
6.
"A(irmatiife cuprinse in suierile savanti/or strilini din secolul XV dovedesc din pUn cil nu cronicarii mofdoveni ( ...) au a(irmat cei dintai. intre romani. descenden(a romanil a poporu/ui roman."
7.
"Aceasta este in primu/ rand ideea despre descendenra romano a ronuinilor din coloni$tii romani transplantari in Dacia traiana"
Subiectulll
I. Unirea Transilvaniei cu Romania, la I decembrie 1918.
2.
Basarabia.
3.
Principiul autodeterm inarii (dreptul ca popoarele sa 'i~i hotarasdi singure soarta); libertatea confesionala pentru toate religiile din stat.
4.
Congresul General al Bucovinei, pentru ca acesta reprezinta autoritatea suprema a tiirii ~i unica putere legislativa.
5.
Sursa C men!ioneaza necesitatea crearii unui regim politic democratic, In care sa fie garantate drepturile ~i libertati1e cetatene~ti: libertate nationala pentru toate etniile, libertate confesionala, libertatea presei, libertatea de asociere ~i Intrunire, de gandire, votul universal, direct, egal ~i secret indiferent de sex, incepand cu varsta de 21 de ani.
6.
0 trasatura caracteristica a democra!iei din Europa In secolul al XX-lea 0 reprezintA introducerea votului universal. Consecinta acestui
ISO
Rezolvarea variantetor
fapt a fost cre~terea numarului de alegatori ~i a interesului lor pentru viata politica, cre~terea numarului de partide politice. In anul 19 18 a fost introdus votul universal ~i in Romania, pentru barbati cu varsta peste 21 de ani, cu exceptia femeilor, magistratilor ~i militarilor.
o alta caracteristica a regimurilor democratice 0 reprezinta principiul separarii puterilor In stat. Puterea executiva in Romania interbeJica (pana in anul 1938) era detinuta de rege ~i guvem, puterea legislativa -de parlament (Reprezentanta Nationala), care avea doua camere: Adunarea Deputatilor ~i Senat, iar puterea judecatoreasca era detinuta de Curtea Suprema de Justitie.
Votul universal ~i sistemul alegerilor parlamentare Iibere nu au impiedicat aparitia in Europa a unor partide extremiste, care au dorit instaurarea unor regimuri politice pe calea violentei ~i avand un caracter nedemocratic.
7. Ideologia democratica liberala din epoca contemporana a promovat drepturile ~i libertatile cetatene~ti, a caror garantie era asigurata de constitutie. Astfel, In Romania, Constitutia din anul 1923 a inscris libertatea de gandire ~i exprimare, libertatea presei, de asociere ~i Intrunire (existenta mai multor partide politice, a sindicatelor), proprietatea individuala garantata, libertatea religioasa.
Regimurile politice prom ovate de ideologia democratica Jiberala se constituiau pe baza principiului separarii puterilor In stat: executiva (rege ~i guvern), legislativa (parlament) ~i judecatoreasca (Curtea de Casatie), a~a cum se reflecta 'in Constitutia Romaniei din anu11923.
Subiectul III
.Dupa moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (martie 1965), se va desta~ura 0 ascutita lupta de culise pentru succesiunea la conducerea Partidului Comunist. Puternic sustinut de primul-ministru al tarii, Ion Gheorghe Maurer, Nicolae Ceau~escu este ales de Biroul Politic secretar general al partidului. Cel care va conduce Romania aproape un sfert de veac a fost ales doar de 5 persoane: Ion Gh. Maurer, C. Stoica,
E. Bodnara~, AI. Draghici ~i Gh. Apostol. La congresul partidului, convocat In vara anului 1965, N icolae Ceau~escu este confirmat In functia de secretar general al P.C.R.
Prima faza a regimului ceau~ist (1965-1971) se caracterizeaza printr-o relativa liberalizare. Este adoptata 0 noua constitutie (1965), este schimbatA denumirea !3rii in Republica Socialista Romania, iar Partidul Muncitoresc Roman devine Partidul Comunist Roman. Pe plan intern este sprijinita initiativa particulara in comert, imbunatAtirea gradului de con fort al populatiei ~i construirea de locuinte proprietate personala.
151
Istorie. Bac
Se produce desovietizarea ~i liberalizarea vietii culturale prin eliminarea autorilor sovietici ~i reluarea publidirii c1asicilor Iiteraturii universale. In invatAmant se revine la sistemul traditional, autorii romani sunt reintrodu~i in manuale ~i se introduce studiul limbilor occidentale in ~coli. in plan extern, este adoptata 0 politica de independenta fata de Moscova, se stabilesc relatii diplomatice cu Republica Federalli Germana (1967), iar in august 1968 este criticata interventia trupelor Tratatului de la Var~ovia in Cehoslovacia, Romania refuzand sa participe la inabu~irea revoltei anticomuniste din aceastli tara. Vizitele lui Ceau~escu in Franta, Anglia, Germania ~i . S.U.A., precum ~i cele ale pre~edintilor Charles de Gaulle (1968) ~i Richard Nixon (l969) vor contribui la cre~terea rolului Romaniei pe plan international.
Concomitent, perioada din 1965-1968 a fost pentru Ceau~escu una de consolidare a puterii persona Ie prin acapararea unor funqii importante in conducerea statului ~i promovarea de cadre noi in structurile de conducere ale P.C.R.
A doua fazli a regimului ceau~ist, neostalinista (1971-1980), are ca punct de pomire vizitele Tacute de Ceau~escu in China ~i Coreea de Nord, cand sunt Iansate tezele din iulie, care intrerup cursul liberalizarii. In ~edinta Comitetului Politic al c.c. al P.C.R. (iulie 197 1) se decide accentuarea vietii politice ~i ideologice, accelerarea indoctrinarii populatiei ~i controlul strict al tuturor activitatilor de catre activi~tii de partido Se producea 0 reintoarcere la autoritarismul politic. Este introdus principiul rolirii cadrelor, ce permitea marginalizarea grupurilor contestatare din partid, iar din 1972 membrii familiei Ceau~escu ~i rudele sunt plasa!i in posturi cheie. Din 1973, Elena Ceau~escu incepe
o cariera politica ce 0 va propulsa spre varful puterii, iar din 1974
N.
Ceau~escu devine primul pre~edinte al Republicii, socialismul dinastic devenind 0 relitate.
Dezvoltarea economica a tarii a fost expusa indicatiilor arbitrare ale dictaturii. Mlisuri ne~tiintifice ~i haotice erau lansate de Ceau~escu insu~i, care urmarea dezvoltarea economica a Romaniei exclusiv prin eforturi proprii. Se trece la industrializarea forrata prin ridicare de giganti industriali care produc ineficient, cu mare consum de energie, de materii prime ~i costuri ridicate, combinatul siderurgic de la Galati devenind simbolul acestei politici. Ridicarea unor constructii megalomanice (Casa Poporului, Canalul Dunare -Marea Neagra, Canalul Dunlire -Bucure~ti ~i transformarea capitalei in port dunarean) ~i politica economica aberanta a regimului comunist au avut consecinte dramatice pe plan social. Alimentele de bazli sunt rationalizate iar
152
Rezolvarea variantelor
distribuirea energiei electrice ~i term ice este Iimitata la strictu I necesar. Pentru mascarea crizei alimentare ce devenea tot mai acuta, regimul va publica un program de alimentatie ~tiintifica (1982). Returnarea datoriei externe (I I miliarde de dolari) se va face prin efortul ~i pe seama poporului, ceea ce va contribui la scaderea masiva a nivelului de trai.
Remediulla dificultatile tot mai mari pe care Ie suporta popula!ia era inlisprirea dominatiei ideologice ce trebuia sli duca la formarea omului nou, dispus sli aprobe entuziast politica dictatorului. Dupa 1974, cultul personalitatii Conducatorului a ca~tigat tot mai mult teren, fiind inspirat din modelele chinez ~i nord-coreean. Numero~i scriitori, arti~ti ~i istorici vor fi la originea unui val de elogii Tara precedent la adresa lui N. Ceau~escu. Milioane de oameni vor fi mobilizati pentru a idolatriza persoana dictatorului iar mai tarziu a cuplului prezidential. Dupa 1980, istoricii oticiali nu vor e;z:ita in fabricarea unor falsuri grosolane pentru a glorifica trecutul revolutionar al conducatorului iar unii scriitori ii adresau omagii exagerate, pentru ca in final sa fie ales pre~edinte de onoare al Academiei (1985) ~i numit Erou al R.S.R. (\ 988) pentru cei 55 de ani de activitate revolutionara. '
Sporirea nemultumirilor populatiei fata de greutatile cotidiene precum ~i fata de represiunea interna au condus in decembrie 1989 la
·0 putemica revolta popularn, anuntata de mi~carile populare din Ungaria, Germania de Est (R.D.G), Cehoslovacia ~i Bulgaria, de prlibu~irea Zidului Berlinului ~i de evenimentele de la Timi~oara. Marea revolta a poporului roman izbucne~te in dimineata zilei de 22 decembrie 1989, la Bucure~ti. Sub imensa presiune populara care asedia c1adirea Comitetului Central al P.C.R., Nicolae ~i Elena Ceau~escu au fugit. Capturat ulterior, cuplul dictatorial va fi judecat in imprejurari excep!ionale ~i condamnat la moarte (25 decem brie 1989). In felul acesta era inHtturat regimul comunist ~i se redeschidea drumul Romaniei spre libertate ~i democralie.
REZOLVAREA VARIANTEI 7
Subiectul I
I. Secolul al XVI-lea.
2.
Transilvania.
3.
Moldoveni ~i munteni.
4. "Moldovenii au aceeayi limbii, rit [ ~i ] religie ca muntenii (... ). Graiul lor # al celorlalli valahi a fost cdndva latin"
153
/storie . Bac
5. "Numele cel mai adevarat, autentic, de la primul descalecat prin Traian este ruman sau rumanus, care nume acest popor I-a pastrat intotdeauna intre dan~ii ( ...) pana astazi, acela~i nume este dat indeob$te $i muntenilor $i moldovenilor $i celor ce locuiesc in tara Transilvaniei." .
6.
Secolul al XVIII-lea a reprezentat, pentru populatia majoritara a Transilvaniei, momentul luptei pentru drepturi politice refuzate secole de-a randul de "natiunile privilegiate". In 1791 a fost elaborat Supplex Libel/us Valachorum, In care se subliniaza ca romanii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, fiind urm~i ai coloni~tilor lui Traian.
7.
"Voloh", "blachus", "blachi", "olah", "valah" -denumire preluata de germani de la celti, apoi de slavi de la germani, desemnand populatiile romanizate. Termenul "vlah" desemna la inceput pe romanii baIcanici dar, mai tiirziu, denumirea respectivli este extinsa ~i asupra romanilor din nordul Dunarii.
SubiectullI
I. Secolul al XX-lea.
2.
Italia.
3.
Arienii.
4.
"Daca toate violentele au (ost rezultatul unui anumit climat istoric, politic $i moral, ei bine, a mea este r~sponsabi/itatea, pentru ca eu sunt cel care a creat acest climaf'
5.
"Conceptia rasiala nu crede deloc in egalitatea raselor, ci, dimpotriva, recunoa~te diversitatea lor $i nivelul lor mai mult sau mai pUfin elevat."
6.
0 practica totalitarli este promovarea cultului personalita!ii, care glorifica persoana conducatorului. Acesta este considerat parinte al natiunii, care prin activitatea sa calliuze~te poporul spre 0 viata mai buna. Lui, conducatorului, Ii sunt inchinate opere de artli, poezii (ode), spectacole grandioase, persoana lui devenind un model de urmat, mai ales pentru tineri. Ace~tia sunt educati uneori mtr-un spirit de devotament fanatic fata de conducator ~i regimul acestuia.
7.
In Germania interbelica, Adolf Hitler (FUhrer-ul) era privit ca singurul care poate salva Germania, singurul care~i putea reda onoarea pierdutli In Primul Rlizboi Mondial. EI se baza pe 0 propaganda de stat coordonata de Goebbels, prin care era pus sub control Insu~i modul de a gandi al oamenilor. Pentru tineret s-au creat organiza!ii precum "Tineretul hitlerist" ~i apoi S.S.
154
Rezolvarea variantelor
Subiectul III
La 23 august 1944, in Romania avea loc 0 lovitura de stat in urma careia mare~alul Ion Antonescu ~i ceilalti membrii ai guvemului au fost arestati. Era 0 actiune organizata de reprezentantii Palatului, in frunte cu regele Mihai, ~i reprezentanti ai partidelor politice cuprin~i In Blocul National Democrat. S-a format un nou guvern in fruntea cliruia a fost numit generalul Constantin Slinatescu ~i s-au promulgat decretelegi referitoare la amnistia generala, desfiintarea lagArelor de munca, eliberarea detinutilor politici ~i restabilirea cadrului democratic de dezvoltare a tarii. Se evita, in felul acesta, transformarea Romaniei In teatru de rlizboi ~i s-au creat conditii favorabile eliberarii partii de nord-vest a Transilvaniei ~i scurtarii duratei conflictului mondial. Armata romana s-a alaturat Natiunilor Unite in m boiul antihitlerist, luptand pentru eliberarea Transilvaniei, Ungariei ~i Cehoslovaciei.
Actu I de la 23 august 1944 insemna Insa ~i intrarea Romaniei In sfera de influenta sovietica, ca urmare a delimitarii de catre Marile Puteri a sferelor lor de influenta (Conferinta de la lalta).
De~i Constitutia din 1923 fusese partial pusa in vigoare, conducerea tarii se confrunta cu consecintele ocupatiei sovietice. Bucurandu-se de proteqia ~i sprijinul Armatei Ro~ii, comuni~ti i ~i-au mArit treptat influenta, manipuland populatia prin discursuri demagogice. Ei au boicotat cu sprijinul Moscovei toate actele politice ale guvemelor Sanatescu ~i Radescu, angajandu-se pe drumul luptei pentru acapararea puterii politice. In acest scop, la nivelul conducerii centrale activau doua grupari: una din interiorul tarii (Constantin Parvulescu, losif Raughet, Gheorghe Gheorghiu-Dej) ~i alta instruita in Uniunea Sovietica (Ana Pauker, Vasile Luca, Emil Bodnara~).
Pe frontul intensificarii agitatilor comuniste este trimis la Bucure~ti (februarie 1945) viceministrul afacerilor straine, Andrei Vii~inski, care va cere regelui Mihai, in termeni violenti, demiterea guvemului Radescu ~i formarea unui guvem al Frontului National Democrat (P.C.R. ~i P.S.D.). La Bucure~ti sunt concentrate unitati sovietice de blindate, se interzice legatura cu trupele romiine de pe front, radioul ~i presa sunt controlate de ru~i. Dupa noi presiuni morale, politice ~i militare, regele cedeaza, Incredintiind' lui Petru Groza formarea noului guvem, controlat de comuni~ti (6 martie 1945).
Odata instalati la putere, comuni~tii s-au lansat Intr-o campanie tara precedent Impotriva opozitiei, urmarindu-se exterminarea fizica a tuturor adversarilor politici ai regimului comunist. Arestarile pentru colaborationism, condamnarile ~i deportarile In U.R.S.S. au dus la terorizarea ~i anihilarea Intregii clase politice. A fost adoptata 0
155
/storie. Bac
noua lege electorala, pe baza careia s-au organizat alegerile din 19 noiembrie 1946. Partidele satelite comuni~tilor reunite in Blocul Partidelor Democratice au ca~tigat alegerile prin frauda, rezultatul alegerilor fiind comunicat cu 0 intarziere de 48 de ore. Era un nou fals al guvemarii Petru Groza.
Urmatorul pas avea sa fie lichidarea oricarei opozitii din partea unor part ide sau personalitati politice. In urma inscenarii de la Tamadau, guvem ul a avut motiv sa dizolve P.NT (30 iulie 1947), conducatorii partidului in frunte cu Iuliu Maniu fiind condamnati la ani grei de inchisoare. Disparea astfel unul dintre principalele partide politice ata~ate democratiei.
Temandu-se ca monarhia ar putea sa devina un centru de opozitie in noua societate, este facut un ultim pas care sa Ie asigure comuni~ti lor dominatia asupra tarii, fortandu-I pe regele Mihai sa abdice ~i sa paraseasca tara (30 decembrie 1947). Proclamarea Republicii Populare Romane reprezinta un pas decisiv pe calea preluarii puterii politice de catre comuni~ti.
Adept al dirijismului economic, Partidul Comunist a luptat impotriva proprietatii particulare in economie. Un pas important a fost realizat la II iunie 1948, cand au fost etatizate intreprinderile industriale ~i miniere. Ulterior, controlul statu lui se va extinde asupra cinematografelor ~i caselor de sanatate, iar dupa 1950 asupra farmaciilor, intreprinderilor chimice ~i a tuturor unitatilor economice ~i social-culturale, precum ~i a unei mari parti din locuinte (proprietate privata). Subordonarea economica fata de U.R.S.S. s-a materializat in primii ani ai "democratiei populare" prin existenta sovromurilor, intreprinderi mixte romano-sovietice, care intre 1945-1956 functionau exclusiv in profitul Uniunii Sovietice.
Dupa 1949 incepe procesul de colectivizare dupa modelul sovietic, taranii fiind obligati sa renunte la proprietatile lor ~i sa intre in gospodarii colective. Colectivizarea va genera 0 rasturnare grava a structurilor traditionale ale satului romanesc ~i a sistemului sau propriu de valori. Pentru a asigura un control riguros asupra economiei nationale, statuI comunist introduce planificarea dezvoltarii economice (plan uri cincinale).
Comunismul a antrenat grave m,?dificari ale culturii nationale prin negarea valorilor sale traditionale. Incerc.and sa imite m'Odelul sovietic, unii au tori ("cultumici"), precum Mihail Roller, losif Ki~inevski, Leonte Rautu, au modificat istoria nationala ~i au feti~izat in literatura ~i arta chipul muncitorului. Dupa 1946 s-a introdus 0 cenzura stricta, fi ind interzi~i autori precum Mihai Eminescu, N. lorga, V. Alecsandri,
156
Rezolvarea variantelor
Liviu Rebreanu, G. Co~buc, M. Kogalniceanu, V. Parvan sau
D. Cantemir.
o intensa campanie de rusificare a transformat cultura romana intr-o anexa a culturii sovietice, fiind infiintate edituri, institutii, biblioteci ~i muzee cu profiJ romano-rus. Prin legea invatamantului (l948) se introducea modelul sovietic de notare de la 1 la 5, limba rusa, istoria
U.R.S.S. ~i a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice deveneau materii obligatorii in ~coli. Apelativul "tovar~e" este impus prin lege.
REZOLVAREA VARIANTEI 8
Subiectul I
I. Comeliu Zelea Codreanu.
2. Adolf Hitler.
3. SursaA: "in 48 de ore dupii biruinta Mi~eiirii Legionare, Romania va avea 0 aliantii cu Roma $i Berlinuf'; sursa B: "Fiihrer-ul este eonvins eii Antoneseu este singurul om eapabi/ de a eiiliiuzi destinele
Romaniei. ".
4. "Eu sunt pentru 0 politieii externii a Romaniei aliiturea de Roma ~i
Berlin".
5. "Cu toatea aeestea, Antoneseu va fi nevoit sii devinii ·in eele din urmii $i eondueiitorul Giirzii de Fier".
6. Garda de Fier a promovat populismul ~i asasinatul ca arme ale
luptei politice ~i a profitat de nemultumirea populara fata de guvemarea
partidelor traditionale. Printre cei uci~i de legionari s-au aflat primministrul
LG. Duca, economistul Virgil Madgearu, istoricul Nicolae
lorg!l ~i allii.
7. Infruntarea dintre democratie ~i totalitarism a constituit una dintre caracteristicile secolului al XX-lea. Victoria sovietelor in Rusia (19 I 7) va aduce la conducere primul regim comunist a carui ideologie se baza pe principii Ie fundamentale ale marxism-leninismului. Scopul final era constituirea societatii comuniste, etapa in care atat c1asele dit ~i statui urmau sa dispam. Ca urmare, in viziunea bol~evicilor ru~i, pentru reallzarea conditiilor necesare dezvoltarii societatii comuniste trebuiau distruse toate valorile lumii burgheze. Factorul de putere trebuia sa fie partidul unie (comunist) ~i conducatoruI unic, care guvema in numele c1asei muncitoare. Se puneau astfel bazele dictaturii proletare, in care statui
prelua intreaga putere ~i era desfiintata orice ·forma de proprietate privata. Se trece in economie la planificare ~i industrializare fortata, iar
157
/storie. Bae
agricultura era supusa cooperativizarii. Rezistentei de orice fel i se opunea lupta de clasa, care pe plan extern Imbraca forma internationalismului proletar.
In cazul totalitarismului de dreapta, fascismul a fost ideologia care I-a adus pe Mussolini la putere (J 922) ~i care se baza pe mitul natiunii unitare ~i trecutul glorios al Italiei (lmperiul Roman). El neaga democratia, pluralismul politic fiind privit ca 0 sursa a divizarii natiunii. 0 alta forma totalitarn s-a dezvoltat in Germania interbelica, cunoscuta ~i sub numele de nazism, ideologia care I-a propulsat pe Hitler la putere (1933) ~i care avea ca valoare fundamental a conceptul de rasa superioarn. Deoarece, In conceptia nazi~tilor, poporul german era identificat cu acest concept (rasa ariana, purn), el trebuia curatat de elementele impure: evrei, tigani ~i slavi. A~adar, In viziunea lui Hitler, statui totalitar trebuia sa fie un instrument capabil saapere aceasta
comunitate rasiala. In consecinta, atat regimurile comuniste cat ~i cele fasciste au fost adversare declarate ale democratiei. Ele au instituit dominatia partidului unic, au practicat cultul conducatorului suprem (Mussolini, Hitler, Stalin, Mao, Ceau~escu), au terorizat, Inchis ~i exterminat adversari politici reali sau potentiali. in acest scop au creat instrumente de represiune: polilia politica (Ceka, N.K.V.D. ~i K.G.B. In Uniunea Sovietica; Gestapo in Germania nazista, Securitatea In Romania comunistll), propaganda de stat precum ~i organizatii oficiale de masa pentru Inregimentarea ~i indoctrinarea politica a copiilor, tineretului, femeilor, muncitorilor ~i intelectualilor.
Subiectul II
1. Prineipiul politic al drepturilor ~i libertatilor eetatene~ti.
2. "Grabnica imbuniitii(ire a stiirii locuitorilor siitent"'.
3.
Taranii claca~i sa fie eliberati din statutul de dependenta ~i sa devina proprietari prin despagubire; reform a ~colara, in care invatamantul sa fie In limba romana cu scopul de "luminare a poporulut'.
4.
In contextul nerecunoa~teri i natiunii romane, deci a privarii acesteia de drepturile civile ~i politice, articolul 7 din Petitia Na(ionala cere respectarea libertatii de exprimare, libertatea presei/tiparului, desfiintarea cenzurii, indiferent de publicatie (carli, jumale), pentru
natiunea romana.
5. "ProcJamatia" de la Islaz inscrie prevederi referitoare la drepturile ~i libertatile cetatene~ti , precum: egalitatea In drepturi politice; libertatea deplina a tiparului; dreptul la Invatamant pentru toti romanii, indiferent de sex; impozit general, indiferent de apartenenta sociala. Programul promoveaza principii democratice ~i liberale.
158
Rezolvarea variantelor
6. In secolul al XIX-lea, democratia din Europa promova pluripartidismul (existenta ~i implicarea in viata po"Jitica a mai multor part ide politice; de exemplu: Partidul National Liberal, Partidul Conservator, Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania).
o a doua caracteristica a democratiei In Europa aceleia~i perioade 0 reprezinta principiul separarii puterilor in stat (executiva: monarh ~i guvern; legislativa: Parlament -sistemul bicameral; judecatoreasca).
7. Ideologia democratica liberala din epoca contemporana a promovat drepturile ~i Iibertatile cetatene~ti, a caror garantie era asigurata de Constitutie. AstfeI, In Romania, Constitutia din anul 1923 a Inscris libertatea de gandire ~i exprimare, libertatea presei, de asociere ~i Intrunire (existenta mai multor partide politice, a sindicatului), proprietatea individuala garantata, libertatea religioasa.
Regimurile politice promovate de ideologia democratiea liberala se constituiau pe baza principiului separarii puterilor in stat: exeeutiva (rege ~i guvern), legislativa (parlament) ~i judecatoreasca (Curtea de Casatie), a~a cum se reflecta in Constitutia Romaniei din anul 1923.
Subiectul III
lzvorul istoric care mentioneaza existenta foimatiunilor politiee
romane~ti intre Garpati ~i Dunare este Diploma cavalerilor ioaniti, din
anul 1247, aeordata de regele Ungariei, Bela al IV-lea, preceptorului
ordinului ioanit, Rembald. Documentul face referire la aspeete economice (bogatia teritoriului, fanetele, padurile, pa~unile, morile, iazurile, peseariile, toate oferite ioanitilor), sociale ("mai marii pamantului""maiores terrae") ~i politiee. Formatiunile politiee mentionate sunt:
-eele doua enezate din dreapta Oltului: cel al lui Farca~ -In nord, spre Valcea, ~i cel al lui loan -fostul judet Romanati;
-cele doua voievodate: al lui Litovoi -care cuprindea Depresiunea Targu-Jiu, in nordul Olteniei ~i Tara Ha!egului, peste munti in Transilvania, ~i eel al lui Seneslau -in nordul Munteniei (Arge~, Musee1, Dambovita ~i Tara Fagara~ului);
-Tara Severinului pana la Olt (devenita la 1230 Banatul de Severin). Toate formatiunile politiee, eu exeeptia voievodatelor, erau daruite de r~gele Ungariei eavalerilor ioaniti, alaturandu-se ~i Cumania.
In ceea ee prive~te eontextul extern, la inceputul secolului al XIII-lea regatul Ungariei incearca sa i~i extinda stapanirea la sud ~i est de Carpati, sub masca cruciadei Impotriva schismaticilor ortodoc~i. La inceputul secolului al XIV-lea, criza politica se agraveaza in cadrul regatului ungar. Ult.imul reprezentant al dinastiei arpadiene, Andrei al III-lea (1290-1301) lncearca sa evite destramarea regatul ui.
159
[storie. Bac
In conditiile invaziei decIan~ate de statui mongol al Hoardei de Aur In iama dintre anii 1284-1285 ~i a crizei po1itice, Andrei al III-lea se gase~te ill Transilvania la 1291 cu scopul de a-I readuce la ascultare pe voievodul local. In acest context, regele consolideaza privilegiile maghiarilor, secuilor ~i sa~ilor ~i anihileaza autonomia romaoeasca din
Tara Fagara~ului. Potrivit traditiei istorice care a circulat paoa in secolul al XVII-lea, evenirnentele din Fagara~ I-au determinat pe voievodul Radu Negro sa treaca Carpatii ~i sa instaleze la Cfunpulung sediul unei comunitati catolice formate din sa~i ~i unguri. "Descalecatul" (term en utilizat de cronicari pentru intemeierea state lor medievale) la Cfunpulung este urmat de treptata unire a formatilinilor politice existente in jurul "descalecatorului". Cum trebuie inteles "descalecatul" de la Cfunpulung? Consideram ca realitatea istoricii confirma 0 contributie demografica ~i, posibil, institutionala, pe care locuitorii din sudul spatiului intracarpatic, in special din Tara Fagar~ului, oau la formarea statului medieval Tara Romaneasca. Perioadei de criza politica din cadrul regatului Ungariei i se pune capat odata cu venirea la tron a lui Carol Robert, din dinastia fumceza
de Anjou (1308-1342), preocupat, ill prirnii ani de domnie, de refacerea regatului. Documentele inregistreaza la sud de Carpati un stat putemic, al carui conducator, Basarab I, poarta numele de mare voievod.
Basarab (1310-1352) se dovede~te un priceput conducator militar, dar ~i un bun diplomat. In anul 1324, Carol Robert 11 recuno~te pe Basarab I ca "voievodul nostru transa/pin". Existenta unui stat putemic ~i a unui conducator pe masura reprezenta 0 piedica in calea tendintelor hegemonice ale regimului maghiar ~i, In special, pentru smpanirea Banatului de Severin.
Dupa restabilirea autoritatii in Transilvania, regele Ungariei considera
ca a sosit momentul extinderii autoritatii la sud de Carpati.
Campania din toamna anului 1330 organizata de regalitatea maghiara
este soldata cu infrangerea armatei lui Carol Robert la Posada (Tara
Lovi~tei).
Victoria asigura independenta politica a Ungro-Vlahiei (Vlahia de
liinga Ungaria, termen utilizat pentru prima oara de loan Cantacuzino
la 1324, cu scopul de a deosebi Valahia din nordul Greciei, din
Tessalia).
Izvorul istoric narativ care prezinta acest conflict militar este Cronica
piclalii de la Viena (care nareaza despre locul ingust al des~urarii
luptei, despre pierderile suferite de nobilirnea maghiara, despre o~tirea
160
Rezolvarea variantelor
lui Basarab I, aflata pe Inaltimi, aruncand bolovani ~i tragand cu sageti spre oastea du~mana).
In vremea regelui Ludovic de Anjou (1342-1382), Ungaria ~i Tara Romaneasca a~tioneaza impreuna impotriva dominatiei tatare de la gurile Dunarii ~i de la est de Carpati. Un rol insemnat I-a jucat urma~ul lui Basarab I, Nicolae Alexandru (1352-1364). Din anul 1359, cel din urma i~i ia titlul de "domn autocrar (de sine stapaoitor) ~i intemeiaza Mitropolia Ungro-Vlahiei, cu sediulla Curtea de Arge~, sub autoritatea directa a Patriarhiei Constantinopolului.
Fiul sau, Vladislav I (Vlaicu Voda, 1364-cca.1376) reu~e~te sa depa~easca cu pricepere conflictele militare, politice ~i religioase cu regele Ludovic I; respinge un prim atac otoman la Dunarea de jos; organizeaza institutiile civile ~i ecIeziastice ale statului.
In final, Vladislav-Vlaicu i~i ia titlul: ,,10 Vladislav, mare voievod, domn # singur stilpanitor a toatil Ungrovlahia" . A~adar, se reconfirma statutul de stat de sine statator al Tarii Romane~ti.
Prin atributiile biserice~ti, domnitorul hotara Infiintarea mitropoliilor, episcopatelor ~i manastirilor, numea ~i revoca episcopi, decidea Infiintarea unei manastiri, reglementa competenta de judecata a Bisericii, dar nu era autoritatea suprema in plan religios ~i nu intervenea In dogma religioasa.
MitropolituI era considerat al doilea demnitar In stat, cel dintai sfetnic al domnitorului, membru al Sfatului domnesc ~i loctiitorul domnitorului, conferindu-i acestuia 0 autoritate sacra prin incoronarea ~i ungerea cu mir. Mitropolitul era ales de episcopi ~i de marii boieri ai tarii ~i confirmat de domn, de la care primea, ca simbol al investiturii, carja.
Biserica s-a bucurat de atentia ~i protectia domniei, mani[estate prin danii (ridicare de biserici, illzestrare cu domenii, obiecte de cult ~i carti). Ctitorii cunoscute sunt: Putna, Voronet, Sucevita (In Moldova), Arge~, Cozia, Horezu (in Tara Romiineasca); danii au [ost tacute de domnitori ~i locurilor sfiinte de la muntii Athos ~i Sinai.
Domnia ~i Biserica au reprezentat pentru Evul Mediu din spatiul romiinesc institutii cu valoare de simbol, pastratoare ale identitatii romaoilor.
161
istorie. Bac
REZOLVAREA VARIANTEI 9
Subiectul I
1.
Principiul separarii puterilor In stat: puterea executiva, legislativa ~i judecatoreasca. •
2.
Principiul domniei ereditare, pe Iinie masculina, prin ordinul de primogenitura.
3.
Secolul al XX-lea, respectiv secolul al XIX-lea.
4.
B: "Puterile constilufionale ale Domnului sunl ereditare ( ... ) din biirbat in biirbat ( ... ) $i cu esclusiunea perpelua a (emeilor ( ... )."
5.
A: "Puterea legislativa se ex ere ita colectiv de catre Rege $i Reprezentafiunea nafionala."; "Nicio lege nu poate fi supusa sancfiunii regale decal dupa ce va fi discutat $i votat fiber de ma;orilalea ambelor Adunari."
6.
In prima jumatate a secolului al XX-lea au fost elaborate: Constitutia din anul 1938 (In perioada regimului monarhiei autoritare a regelui Carol al II-lea); Constitutia din 1948 (In perioada instaurarii regimului comunist de tip sovietic In Republica Populara Romania, proclamata la 30 decembrie 1947).
7.
Constitutia din anul 1923 a fost adoptata in contextulinfaptuirii statului national unitar roman, a unirii Basarabiei (27 martie 1918), Bucovinei (15/28 noiembrie 1918) ~i a Transilvaniei (1 decembrie 1918) cU ' Romania. Schimbarile produse In anul 1918 reclamau unificarea organizarii de stat ~i a legislatiei care favoriza progresullntregii natiuni.
Noua lege fundamentala reflecta ~i proclamarea Romaniei ca regal (1881) ~i a conducatorului In calitate de rege.
Subiectul II
1.
l.Y. Stalin.
2.
Democratii populare.
3.
C. Sanatescu.
4.
Sprijinul acordat comuni~tilor de armata sovietica de ocupatie: "Fie care i$i impune sistemul sau acolo unde a;unge armata sa.".
5.
"Comuni$tii i$i urmeaza planul dictat de Moscova" iar "Mini$trii comuni$ti nici nu se intereseaza de treburile departamentului lor~'.
6.
"scot masele de muncitori la mani(estatit' sau "intrunirile $i discursurile incendiare".
7. Democratia implica existenta regimurilor constitutionale bazate pe separarea puterilor in stat ~i respectarea drepturilor ~i libertatilor cetatene~ti. Puterea se afla in mana poporului, care guvemeaza prin reprezentan!i ale~i in urma sufragiului universal. Se practica pluralismul
162
Rezolvarea varianle/or
politic, econom'ia de piatll ~i se promoveaza statuI de drept, in care nimeni nu este mai presus de lege. Cetateanul se bucura de 0 serie de libertati (gandire, asociere, expresie a opiniei publice, Intrunire etc.) iar presa este libera.
In Europa democratia a Imbracat forma regimului parlamentar, In care puterea executiva este dirijata de ~eful guvemului ~i de ~eful statului (rege, pre~edinte). .
Su biectul III
In vara anului 1599 se contura un nou raport de forte In Carpati ~i la Dunare. in Transilvania, Sigismund Bathory renunta la tron In favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory, favorabil Poloniei ~i adept al Incheierii pacii cu turcii. Prin urmare, se consolida pozitia Poloniei, care controla Moldova prin Ieremia Movila ~i uneltea cu acesta Indepartarea ~i Inlocuirea lui Mihai cu Simion Movila.
Liga Cre~tina era pusa In dificultate, iar pentru continuarea luptei antiotomane se impunea 0 actiune energica, care sa Ii surprinda pe adversari. De aceea, revenirea tuturor romanilor sub 0 conducere unica, autoritara (Planul dacic), a fost gandita de Mihai ca 0 actiune antiotomana.
Deteriorarea relatiilor cu Transilvania ca urmare a cererii lui Andrei Bathory (cerere sprijinita ~i de Polonia) ca Mihai sa paraseasca tronul tari i crea 0 grava amenintare pentru securitatea Tarii Romane~ti. In scopul alungarii cardinalului Bathory, domnitorul organizeaza 0 rapida interventie militara In Transilvania. Armata lui Mihai trece Carpatii In doua coloane pe la Buzl1u ~i Tumu Ro~u, Intiilnind oastea principelui transilvan la $elimbiir (28 octombrie 1599). Exemplul personal al lui Mihai ~i atacul lui Baba Novac asupra spatelui annatei inamice vor contribui la cii~tigarea victoriei. Fugind de pe dimpul de lupta, Andrei Bathory este prins ~i omomt de secui.
Lupta de la Selimbar face din domnul muntean stapanul Transilvaniei, pe care Poarta 11 recuno~te ca atare, Rudolf al II-lea il socote~te doar guvemator iar Dieta Principatului I-a acceptat ca "Ioqiitor" al imparatului.
La 1 septembrie 1599, Mihai Viteazul intra in Alba lulia, unde a fost aclamat ca principe al Transilvaniei. In aceasta calitate va urmari imbunatatirea situatiei tAranilor romani ~i a Bisericii Ortodoxe, a reconfirmat privilegiile secuilor ~i ale micii nobilimi romane din Transilvania. A emis acte in limba romana, pe langa cele In latina ~i maghiara.
163
[storie.-Bac
Politiea ostila a lui Ieremia MoviJa I-a determinat pe Mihai sa Intreprinda, in vara anului 1600, 0 expeditie In Moldova. Cele trei armate pregatite in aeest seop I~i fae intrarea In Moldova. Din sud venea Nieolae Pa~eu, fiul domnitorului, eu armata munteana, grosul trupelor eonduse de Mihai tree prin Valea Trotu~ului, iar pe la Rodna -Baba Novae. In fata Sueevei, soldatii moldoveni renunta la lupta ~i-I aclama pe Mihai. Parasit de armat, Ieremia Movila se adaposte~te la Hotin. Cetatile ~i ora~ele Moldovei sunt repede oeupate de armata lui Mihai, iar aeesta se va intitula Intr-un hrisov emis In eetatea Sueevei "domn al Tarii Romdne~ti, Ardealului ~i Moldovd' (27 mai 1600). Se realiza, 'in felul aeesta, prima un ire politiea a Tarilor Romane.
Aetivitatea politiea a voievodului muntean va stami ostilitatea Marilor Puteri. Polonia nu aeeepta pierderea Moldovei, dorind relnsdiunarea Movile~tilor. Nobilimea maghiara ardeleana era ostila lui Mihai, iar habsburgii nu erau multumiti de prezenta aeestuia In Transilvania, pe care 0 ravneau pentru ei. Generalul Basta, reprezentantulimyaratului Rudolf al II-lea, era un adversar hotarat al voievodului. In aceste eonditii, revolta nobilimii transilvane aliate cu Basta provoaca lui Mihai Infnlngerea de la Miraslau ~i pierderea Transilvaniei, iar In Moldova patrunderea armatei polone aduce pe tron pe leremia MoviJa. Continuiindu-~i Inaintarea In Tara Romaneasd i, polonezii )] infrang pe Mihai la Bucov ~i Curtea de A rge$, ridieandu-I domn pe Simion Movila, aceeptat ~i de turci . Se prabu~ea astfelintr-un timp foarte scurt intreaga opera politica a lui Mihai Viteazul.
Plecat la Praga pentru a obtine ajutor de la Rudolf al II-lea, Mihai se intoaree ~i obtine victoria de la Guruslau (160 I). Even imentele pareau sa Ii fie favorabile ~i-n privinta Tarii Romane~ti ~i a Moldovei, dar este ucis pe Campia Turzii de catre mercenarii valoni, din ordinul lui Basta (9 august 1601). Se incheia In acest fel destinul tragic al celui care va deveni, peste seeole, simbolul luptei pentru unitatea romanilor.
REZOLVAREA VARIANTEI 10
Subiectul I
1.
Ibn Antonescu, mare~al al Romaniei.
2.
Secolul al XX-lea.
3.
Condueator al statului.
4. "Cdrmuirea autoritara a mare~alului Ion Antonescu (23 ianuarie
1941 -23 august 1944) a avut 0 orientare de centru-dreapta; a fost net anticomunista." .
164
Rezolvarea variantelor
5.
"Armata este celula cea mai sanatoasa a acestui popor ~i mai ales a na(iei noastre."
6.
"A interzis activitatea partidelor politice" dar "nu a luat miisuri impotriva frunta$ilor # cadrelor partidului".
7. Antonescu a obtinut de la regele Carol al II-lea puteri depline, fiind numit condueator al statului. A fost suspendata Constitutia, dizolvat Parlamentul, iar regelui i s-a cerut sa abdice, la tron succedandu-i fiul sau, Mihai. Romania adera In 1940 la Pactul Tripartit, format din Germania, ltalia ~i Japonia. Cu Germania nazista ~i Italia fascista va colabora in cadrul celui de-al Doilea Razboi Mondial (campania militara impotriva U.R.S.S.).
SubiectullI
I. Principiul ereditar (alegerea domnitorului din tata In fiu) ~i electiv (domnitorul este ales de Adunarea Tarii; dbmnitorul trebuia sa fie "os domnesc").
2.
Mireea eel Batran.
3.
"Par(ile tatare$tl" sunt tinuturile de la nordul Deltei Dunarii; "Podunavia" este teritoriul actualei provincii Dobrogea.
4.
A~a cum dovedesc inscriptiile de pe "a~ezamintele sociale" ale lui ~tefan cel Mare, elemente de factum bizantina patrund In Principate Inca din secolul al XIV-lea (parte din titulatura domnitorilor era de inspiratie bizantina, precum ~i elemente privind atributiile domnitorului; de exemplu: In plan legislativ, domnitorul era "lex animata" ("Iegea vie"), iar In aceasta calitate emitea hrisoave ~i a~ezaminte.
5.
Succesiunea la domnie in Tara Romaneasca ~i Moldov(). avea la baza principiul ereditatii In cele doua dinastii: Basarabii, In Tara Romaneasca, ~i Mu~atinii, In Moldova. Fiii, rratii sau rudele mai indepartate puteau prelua tronul, singura conditie obligatorie fiind "sa fie os domnesc", "sa aparrina familid'.
6.
Sfatul Domnesc; Adunarea Tarii.
7.
Domnia reprezinta principala institu!ie a statului medieval romiinesc ~i este organizata pe baza principiilor ereditar (mo~tenirea tronului din tata infiu) ~i electiv (alegerea domnitorului de catre Adunarea Tarii, indiferent ca este fiu legitim sau nele"gitim; obligativitatea era doar sa fie "os domnesc".
Ereditatea pe linie masculina se asigura din membrii familiilor domnitoare: Basarabii, In Tara Romaneasca, ~i Mu~atini, in Moldova.
Particula ,,10" din titulatura domnitorului provine de la "Ioannes" ~i semnifica "cel ales de Dumnezeu", "mare voievod"; reprezinta calitatea domnitorului de condueator suprem al armatei, iar "domn" (din lat. "dominus" ) define~te pozitia acestuia de "singur stapiinitor" asupra
165
lstorie. Bae
pamantului ~i supu~ilor (boierii datorau credinta, sfat ~i ajutor 'in schimbul protectiei ~i a mo~iilor primite).
Domnitorul avea largi atributii 'in plan executiv (nume~te dregatorii), legislativ ("Iegea vie" -emite hrisoave ~i ~ezaminte), militar (comandant suprem militar), judecatoresc (domnia reprezinta instanta suprema de judecata atat a pricinilor civile, cat ~i penale; domnitorul poate acorda pedeapsa cu moartea in cazuri speciale -de exemp lu: lncalcarea obligatiilor militare ce revin boierilor din relatia de vasalitate), fiscal (dreptul de a bate moneda ~i de a stabili impozitele), religios (dreptul de a numi ~i revoca episcopii, mitropolitii; intervine 'in scaunul de judecata ecJeziastic ~i aproba 'infiintarea unor noi religii/culte, ~i face danii -de la ctitorire de biserici ~i manastiri pana la donatii de obiecte de cult ~i pamanturi 'in folosul Bisericii).
Daca domnitorii din Tara Romaneasca ~i Moldova sunt ale~i de Adunarea Tarii, voievodul Transilvaniei este numit de regele Ungariei ~i supus acestuia (exista situatii 'in care voievozii din Transilvania, precum Ladislau Kan ~i Roland Bo~, nu s-au subordonat pe deplin regelui maghiar).
Subiectul III
Romanitatea reprezinta un element esential al identitatii lingvistice ~i culturale a poporului roman. Ca urmare a procesului de romanizare desta~urat pretutindeni In Imperiul Roman, se formeaza, de-a lungul secolelor, 0 mare familie romanica. Romanii, ca ~i alte popoare ale Europei (francezi, italieni, spanioli, portughezi), vorbesc 0 limba romanica formata pe baza limbii latine vorbite pe teritoriul imperiului. Din aceasta limba este format aproximativ 80% din fondul principal de cuvinte allimbii romane, incJusiv vocabularul cre~tin de bazll. Caracterul latin al Iimbii vorbite pe ambele mal uri ale Dunarii, precum ~i-n interiorul arcului carpatic, a fost de timpuriu recunoscut de popoarele vecine. Germanii I-au numit walach, a~a cum Ii numeau pe toti vorbitorii idiomurilor latine. De aici denumirile de "vlah", "olah", "olasz" etc. date romanilor.
Spre sIar~itul secolului al XVII-lea, dar mai cu seama 'in cel urmator, se manifesta 'in Europa semne ale unei con~tiinte nationale modeme, atat la popoarele divizate din punct de vedere politic, cat ~i la cele reunite intr-un singur stat. In acest fel, problema originii popoarelor se transforma din problema istorica In problema politi ca. Astfel, pentru populatia majoritara a Transilvaniei, secolul al XVIII-lea a reprezentat momentul luptei pentru drepturile politice refuzate secole de-a randul de "natiunile privilegiate". Pana atunci, continuitatea populatiilor
166
Rezolvarea variantelor
~omanice In tinuturile carpato-dunarene nu a fost pusa la Indoiala. Insu~i 'imparatul Austriei, Iosif al II-lea (1780-1790), ii socotea pe romani "incontestabil, cei mai vechi # mai numero~i locuitori ai Transilvanid'. Unirea cu Roma a dat un nou imbold aspiratiilor romanilor, prin argumente sustinute de episcopul Inochentie Micu ~i reprezentantii ~colii Ardelene. Aceste argumente au fost cuprinse intr-un larg memoriu, Supplex Libellus Valaehorum (1791), In care se subliniaza ca romanii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, fiind . urma~i ai coloni~tilor lui Traian. Calitatea de mo~tenitori directi ai Romei antice, alaturi de dovedirea latinitatii limbii, afecta ordinea
traditiona\a favorabila natiunilor privilegiate.
In aceasta atmosfera a fost lansata "teoria imigrationista" a lui Franz
Sulzer, potrivit careia romanii nu se trag din coloni~tii romani din
Dacia, aceasta fiind paras ita de toata populatia odata cu retragerea
romana. Prin urmare, romanii s-au nascut ca popor la sud de Dunare,
Intr-un spatiu neprecizat, undeva Intre bulgari ~i albanezi, de la care au
preluat influente In limba, precum ~i credinta ortodoxa. De aici, ei au
emigrat ci:itre sIar~itul secolului al XIII-lea in nordul Dunarii, In
Transilvania, unde Ii vor gasi pe unguri ~i pe sa~i.
Prin teoria sa, Franz Sulzer sfida parerea unanima din cultura ~i
~tiinta istorica european a, care-i considera pe romani cei mai vechi
locuitori ai Transilvaniei, urm~i ai romanilor lui Traian. Scopul unnarit
era limpede: anularea argumentelor istorice ale romanilor In lupta
politica din Transilvania ~i justificarea privilegiilor detinute de
maghiari, sa~i ~i secui.
Odata cu realizarea dualismului austro-ungar (1867), imigrationismul
este readus cu ~i mai multa tarie In dezbaterile istoricilor de catre un
geograf austriac, Robert Roesler. Raspunsul avea sa vina din partea lui
A.D. Xenopol, reprezentant de seama al istoriografiei romane~ti, in lucrarea Teoria lui Roesler (1 884).
Dupa 1918, negarea continuitatii romani10r avea sa alimenteze resentimentele provocate de destramarea Monarhiei Austro-Ungare, precum ~i po1itica revizionista maghiara. In acela~i timp, ~tiinta istorica ~i lingvistica romaneasdi va produce opere ~tiiryJifice importante pentru Intelegerea etnogenezei noastre: V. Parvan, Ineeputurile vietii romane la gurile Dunarii; N. lorga, Istoria romlini/or; AI. Rosetti, Istoria limb;; romline; Gh.1. Bratianu, 0 enigma $i un miraeol istorie poporul romlin. Pe de alta parte, mi~carile de extrema-dreapta (\egionarii) vor adopta un discurs autohtonist, care supraevalua i~portanta elementului dacic in contrast cu civilizatiile mediteraneene.
In perioada comunista, romanitatea trebuia sa faca fata, la inceput, teoriilor staliniste despre caracterul "imperialist" al stapanirii romane
167
Istorie. Bac.
~i rolul civilizator al sJavilor, pentru ca in vremea lui Ceau~escu sa fie reinviat sentimentul national al romanilor. Este reevaluata, in acest fel, contributia civilizatiei romane ~i a limbii latine la formarea poporului roman dar, destul de repede, ideologia ~i istoriografia oficiala vor acorda un rol tot mai important in favoarea civilizatiei geto-dace.
Astiizi, ~tiinta istorica romaneasca ~i strain a se bazeaza pe dovezi ~i argumente incontestabile privind latinitatea ~i continuitatea romanilor, care infirma teoria imigrationista.
REZOLVAREA VARIANTEI 11
Subiectul l
I. "Ea [revolutia] nu se va margini a cere libertalea din launtrul care e peste put in/a a dobdndi Tara libertatea din afara, libertatea de supt domnirea straina (...)"
2. "Acolo, s-a hotarat in cea dintai adunare a se face 0 mi~care; s-a Tacut un program (... ) romanii, sa se adune in Valahia, ca sa inceapa mi~carea de-acolo ~i sa treaca, iara~i impreuna, in Moldova."
3. Nicolae BaJcescu; Tara Romaneasca.
4.
B: " indata dupa revolutia Vienei, Balcescu convoaca la dansul' 0 adunare in Paris C... ). A colo, s-a hotarat in cea dintai adunare a se face 0 mi~care; s-a Tacut un program C... )."
5.
A: ,,si numai atunci cand razboiul sfant va mantui na/ia de apasarea streinilor ( ... ) adunarea poporului, Constituanta, va putea sa realizeze in pace toale reformele po/itice ~i sociale de care el are nevoie ( ...)"
6.
"Petitia Nationala" -programul de la Blaj realizat de Simion Biirnutiu C3-5 mai 1848); "Pro!;:Iamatia" -programul de la Islaz, realizat de Ion Heliade Radulescu.7.
Fortele contrarevolutionare externe reprezentate de armata otomana ~i taristii au intervenit pentru inab~irea revolutiei in spatiul extracarpatic.
Alarmata de liberalismul ~i amploarea evenimentelor din Tara Romaneasca, Rusia a presat ImperiuI Otoman sa intervina in fortii impotriva regimului revolutionar de la Bucure~ti. In semn de protest fata de interventia turdi, frunta~ii revolutionari au organizat la Bucure~ti (6 septembrie 1848) 0 mare adunare populara, unde au fost arse Regulamentul Organic ~i Arhondologia (cronica rangurilor boiere~ti), simboluri ale regimului feudal ~i ale influentei puterii protect~are.
Noul comisar otoman, Fuad P~a a inaintat cu trupele ~i, la J 3 septembrie 1848, a intrat in capitalli ~i a anuntat restabilirea regimului
168
Rezolvarea variantelor
reguJamentar. Frunta~ii revolutionari au fost arestatl Jar trupele otomane au ocupat Bucure~tiuL 0 rezistenta militarli romaneasca a avut loc In special pe Oealul Spirii, a pompierilor bucure~teni ~i a unei unitati militare de linie. .
Interventia trupelor tariste in Tara Romaneascii a nlimit speranta unei posibile reveniri a regimului revolutionar.
In Transilvania, intelegerea ~i colaborarea intre revolutia maghiara ~i cea romaneasca s-a realizat prea tfuziu pentru ca, la 13 august 1849, la ~iria (langa Arad) armata maghiara a capitulat. Dupa acest eveniment, comandantul armatei austriece a cerut romanilor sa depuna armele. Legiunile conduse de Avram Iancu, neinvinse de armata maghiara, au fost nevoite sa se dezarmeze.
Subiectulll
I. Secolul al XX-lea.
2. Ambasador american.
3.
"oportunismul individuaf', ,,servitutea ca baza a ascensiunii sociale", "minciuna ~i denun/ul ca datorie patrioticii".
4.
"Securitatea ~i bunastarea materiala ale unei persoane depindeau de conformisul ei politic dovedit in mod inevitabil."
5.
"sistemul nu a avut succes complet, din cauza rezistentei a numero~i cetaleni din Romania."
6.
,,0 populalie in cea mai pare parte dependenta, care se obi~nuise sa primeasca maioritatea celor necesare traiului de la stat."
7. 0 prima forma a rezistentei anticomuniste din Romania a reprezentat-o lupta armata din munti. Cele mai importante grupuri de lupta au fost: "Haiducii Muscelului", "Sumanele Negre", "Haiducii lui Avram lancu" , conduse de adeviirati eroi ai neamului (fTatii Arnautoiu, colonelul Gh. Arsenescu, Ion Gavrilli-Ogoranu ~i altii). Dep~ite numeric, tara prea multe provizii ~i munitii, aceste grope au fost decimate treptat prin intermediul trupelor de Securitate.
o alta forma 0 reprezinta disidenta intelectualilor, fenomen Care a aplimt in perioada Ceau~escu, cand, mai ales dupa 1977, apar primele opozitii majore (Paul Goma, Doina Cornea, Dan Tudoran, Ana Blandiana etc.), care au criticat cultul personalitatii conduclitorului ~i au cerut respectarea drepturilor omului.
Subiectul III
Contextul international premergator anului 1859 ne aduce in centrul atentiei un nou conflict intre Rusia ~i Jrnperiul Otoman, conflict cunoscut sub numele de Riizboiul Crimeii ~i des~urat intre anii 1853 -1856.
169
Istorie. Bae
in perioada razboiului, Principatele romane au fost ocupate de trupe ruse~ti ~i austriece; domnitorii s-au refugiatin Imperiul Habsburgic. Dupli cei trei ani de razboi in care au intervenit Marile Puteri ale cliror interese gravitau in jurul Balcanilor (Austria, Franta, AngIia), Rusia a fost infriintli ~i a acceptat negocierile de pace de la Paris ~i incheierea tratatului la 18/30 martie 1856.
in plan intern, dupli revolutia de la 1848 -1849 din Principatele Romane (Moldova ~i Tara Romaneasdi), Conventia de la Balta-Liman (\849) restabilea Regulamentele Organ ice ~i confirma dominatia imperii lor Tarist ~i Otoman. Cele doua puteri, protectoare ~i suzerana, contro1au activitatea domnitorilor considerati inalti functionari ai Portii, dorind sli suprime rlispandirea ideilor liberale ~i nationale. Cu toate acestea, domnitorii Barbu ~tirbei, in Tara Romaneasc~, ~i Grigore Alexandru Ghica, in Moldova, au incurajat dezvoltarea economiei ~i a invlitlimantuiui, iar cel din urma mentionat a ingMuit revolutionarilor exilati sli revinli In tarli, iar pe unii dintre ei chiar i-a numit mini~trii (Costache Negri ~i Mihail Koglilniceanu).
Revenind la contextul international ~i la Congresul de pace de la Paris, pre~edintele acestuia, contele Walewski, ministru de externe al Frantei, a propus unirea Principatelor romane sub conducerea unui principe strain. Propunerea era men ita sa opreasca expansiunea ruseascli in Peninsula Balcanica.
Tratatul de pace din 18/30 martie 18591nscria urmatoarele prevederi:
-puterea suzerana ramane Imperiului Otoman;
-puterea protectoare -garantia colectiva a Marilor Puteri (Anglia, Franta, Sardinia, Prusia, Imperiul Tarist, Imp.eriul Habsburgic ~i imperiul Otoman) -inlocuia protectoratul singular al Rusiei; -retrocedarea judetelor din sudul Basarabiei (Bolgrad, Cahul ~i Ismail); -revizuirea Regulamentelor Organice (dreptul la armata nationaia, libertatea de navigatie, comert ~i culte);
-convocarea in Principate a cate unei adunliri consultative ~i reprezentative speciale, numite adunari ad-hoc (rol de a consulta romanii In problema un iri i);
-confirmarea autonomiei in plan administrativ, legislativ, militar.
Hotliriirile adoptate la Paris au avut drept efect dezvoltarea unei noi practici politice: mi~carea unionista, formata din elita pa~optistli ~i boierimea liberala. Aceasta mi~care s-a organizat la 1a~i, in jurul lui Mihail Koglilniceanu, ~i la Bucure~ti, in jurul lui C.A. Rosetti ~i
I.e. Brlitianu.
170
Rezolvarea variantelor
Fara a se tine cont de dorintele romanilor -din Rezolutiile adunarilor ad-hoc din Moldova ~i Tara Romaneasca -de unire intr-un singur stat, Romania, ~i sub un principe strain din familie domnitoare europeanli, cu garantia statutului de autonomie, Marile Puteri vor decide in
Conferinta de la Paris din 1858. A~adar, statutul intern ~i international privind Principatele romane a fost stabilit prin Conventia de la Paris, care prevedea urmatoarele: _ unirea sub forma unei uniuni "Principatele Unite ale Moldovei ~i Tari i Romiine~ti"; _ suzeranitatea Imperiului Otoman;
_ protectoratul colectiv al Marilor Puteri; Se respecta prineipiul separarii puterilor: _ puterea exeeutiva reprezentata de doi domni (ale~i pe viata prin vot
cenzitar) ~i doua guverne; _ puterea legislativa reprezentata de domni ~i Adunari legislative separate; _ Comisia Centrala eu sediul la Foc~ani (elabora legile comune Principatelor); _ puterea judecatoreasea exercitata de inalta Curte de Justitie ~i Casatie, cu sediul la Foqani ; _ articolul 46 stabilea egalitatea intre munteni ~i moldoveni in fata legilor ~i la plata impoziteior, desfiintarea privilegiilor boiere~ti , dreptul de a detine proprietate in reciprocitate (muntenii in Moldova ~i invers), egalitate la promovarea in functii ~i stabilirea unor noi raporturi Intre proprietari ~i tlirani. Sunt numiti eate trei eaimacami eu misiunea de a organiza alegerile pentru adunarile elective (aveau rolul de a-I alege pe domn). In Moldova. "Partida nationala", care este puternica in adunarea electiva, propune eandidatura lui A1.1. Cuza. In 5/17 ianuarie 1859 acesta este ales domn al Moldovei cu unanimitate de voturi. In Tara Romaneasea, adunarea elect iva era dominata de conservatori, care se opuneau Unirii. Singura solutie pentru realizarea unirii era alegerea lui A1.1. Cuza ca domn ~i in Tara Romaneasca. in aeeste conditii, liberalii radicali apeleazli la populatie pentru a impune hotararea. La 24 ianuarie 1859, ALl. Cuza este ales domn ~i In Tara Romaneasea. Dubla alegere a lui AI.I. Cuza a insemnat realizarea primului pas in formarea statuiui romiin modem.
171
[storie. Bac
REZOLVAREA VARIANTEI 12
Su biectul I
1.
Secolul al XX-lea.
2.
Denis Diletant.
3.6
martie 1945.
4.
"Cetii{enii care nu au acceptat robia au fost persecuta{i. Temni{ele. tortura. persecu{iile. insceniirile cele mai infame. arestarile. asasinatele. atacurile brutale $i cu totul neprovocate au fost sporite $i aplicate cu 0 cruzime de neegalat."
5.
"Teroarea poli{ieneascii este 0 triisiiturii de bazii a regimurilor totalitare. conf/rmatii intru tolul de regimul comunist din Romania ... "
6.
Militia ~i Securitatea.
7.
Teroarea politieneasca reprezinta 0 trasatura de baza a regimurilor totalitare. Interesele individuale sunt subordonate statului, care conduce prin intermediul unui partid unic, detinator al puterii politice. Liderul de partid devine conducatorul suprem 'in jurul ciiruia se promoveaza un putemic cult al personalitatii. Pentru aceasta se folose~te cenzura, demagogia ~i un putemic aparat de propaganda. Statui se implica 'in to ate domeniile de activitate, inclusiv 'in viata privata a cetatenilor, iar oponentii regimului sunt trimi~i in inchisori sau, in unele cazuri, exterminati.
Subiectul II
I. Unio Trium Nationum .
2.
In Tara Barsei au fost colonizati cavalerii teutoni.
3.
Categorie (stare) sociala: secuii frunta~i; cavalerii teutoni puteau sa construiasca ora~e ~i fortificatii de lemn.
4.
In anul 1437 s-a creat Unio Trium Nationum , 0 alianta realizata la Capalna Intre nobilimea maghiara, patriciatul sasesc ~i frunta~ii secuilor, indreptata impotriva "eelor mullt' (romanii).
Voievodul Transilvaniei anunta crearea acestei aliante prin intermediul scrisorii al ciirei fragment este reprodus In textul C.
5.
A~ezarea secuilor (avangarda a armatei maghiare) 'in sud-estul Transilvaniei are ca scop apararea teritoriul ui mentionat 'in fata invaziei straine; I? momentul prezentei lor in teritoriul de sud-est al Transilvaniei, ei erau deja maghiarizati, ulterior fiind impartiti in trei stiiri (categorii) sociale, echivalente cu organizarea lor militaril.
6.
Sfatul Domnesc ~i Adunarea Tiirii.
172
Rezolvarea variantetor
7. Domnia reprezinta principala institutie a statului medieval roman esc ~i este organizata pe baza principii lor ereditar (mo~tenirea tronului din tata In fiu) ~i electiv (alegerea domnitorului de catre Adunarea Tarii, indiferent ca este fiu legitim sau nelegitim; obligativitatea era doar sa fie "os domnesc".
Ereditatea pe linie masculina se asigura din membrii familiilor domnitoare: Basarabii in Tara Romaneasca ~i Mu~atini In Moldova.
Particula ,,10" din titulatura domnitorului provine de la "Ioannes" ~i semnifica "cel ales de Dumnezeu", "mare voievod"; reprezinta calitatea domnitorului de conducator suprem al armatei, iar "domn" (din lat. "dominus") define~te pozitia acestuia de "singur stapanitor" asupra pamantului ~i supu~ilor (boierii datorau credinta, sfat ~i ajutor, in schimbul protectiei ~i a mo~iilor primite).
Domnitorul avea largi atributii in plan executiv (nume~te dregatorii), legislativ ("Iegea vie" -emite hrisoave ~i a~ezaminte), militar (comandant suprem militar), judecatoresc (domnia reprezinta instanta suprema de judecata atat a pricinilor civile, cat ~i penale; domnitorul poate acorda pedeapsa cu moartea In cazuri speciale -de exemplu: Incalcarea obligatiilor militare ce revin boierilor din relatia de vasalitate), fiscal (dreptul de a bate moneda ~i de a stabili impozitele), re ligios (dreptul de a num i ~i revoca episcopii, mitropolitii; intervine in scaunul de judecata ecleziastic ~i aproba Infiintarea unor noi religii/culte ~i face danii -de la ctitorire de biserici ~i manastiri, pana la donatii de obiecte de cult ~i pamanturi in folosul Bisericii).
Daca domnitorii din Tara Romaneasca ~i Moldova sunt ale~i de Adunarea Tarii, voievodul Transilvaniei este numit de regele Ungariei ~i supus acestuia (exista situatii in care voievozii din Transilvania, precum Ladislau Kan ~i Roland Bor~, nu s-au subordonat pe depJin regelui maghiar).
Subiectul III
Intelegand ca vechiul tip de socialism bazat pe constrangere ~i centralizare excesiva nu mai putea funqiona, nou! lider al U.R.S:S, Mihail Gorbaciov, trece la inraptuirea unui program de reforme sintetizat in formeIe glasnost ~i perestroika. In 1986 el propunea descentralizarea ~i reducerea controlului .exercitat de partid asupra societatii, iar in 1988, dezvoltand 0 noua teorie cu privire la relatiile intemationale, anunta renuntarea din partea U.R.S.S la a mai controla politic ~i economic Wile din blocul comunist. Prin urmare, in toamna anului 1989, mi~ciirile populare din Germania de Est, Ungaria,
173
Istorie. Bac
Cehoslovacia ~i Bulgaria vor contHbui la prabu~irea comunismului in E~ropa de Est ~i revenirea acestor tari la democratie.
In Romania, unde tocmai se incheiau lucrru-ile celui de-al XIV-lea Congres al P.C.R. (noiembrie 1989), Nicolae Ceau~escu aducea violente acuze complotului international condus de S.U.A. ~i U.R.S.S. impotriva statelor mici, anuntiind hotarat ca Romania va continua construirea comunismului pe baza valorilor marxist-leniniste. Peste tara se ~te111ea
o atmosfera de a~teptare ~i ura, majoritatea populatiei fiind con~tientli
cli. zilele regimului comunist erau numarate. Scanteia revolutiei anticomuniste se aprinde la Timi~oara, unde cateva sute de credincio~i reformati l~i exprima protestul fatA de evacuarea pastorului Laszlo Tokes de catre autoritati (16 decembrie 1989). Sediul P.C.R. este atacat cu pietre, iarautoritatile au ripostat cu gaze lacrimogene, jetuti de apa ~i arestru-i. Mi~carile de strada au continuat ~i in zilele urmatoare, iar la 20 decembrie Timi~oara a fost proc1amat ora~ liber.
Reintors dupa 0 vizita in Iran, Ceau~escu a tinut 0 cuvantare radiotelevizata in care a condamnat eveniinentele de la Timi$oara, atribuite unor elemente huliganice. Dictatorul a organizat a doua zi (21 decembrie 1989) un miting la Bucure~ti, care s-a Jntors impotriva sa. In noaptea care a urmat, strazile din centrul Bucure~tiului au fost martore ale represiunii comuniste. La 22 decembrie 1989, sub imensa presiune populara care, practic, asedia c1adirea Comitetului Central al
P.C.R. din Bucure$ti, Nicolae ~i Elena Ceau~escu au fugit cu ajutorul unui elicopter. Seara a fost constituit Frontul Salvarii Nationale. Capturat ulterior, cuplul dictatorial a fost judecat la Tiirgovi~te ~i executat (25 decembrie 1989).
In zilele de 21-22 pecembrie 1989 au avut loc dem on strati i ale maselor $i confruntal'i militare la Arad, Sibiu, Bra~ov, Cluj-Napoca, soldate cu numeroase victime.
Imediat dupa fuga cuplului Ceau~escu, Televiziunea Romiina devenita "Iibera" anunta, intr-o atmosfera emotionanta, caderea regimului ceau~ist, iar spre seara -preluara puterii de catre noul organism politic al carui scop era instaurarea democratiei. Pre~edintele Consiliului F.S.N., Ion Iliescu, da publicitatii comunicatul 'in care anunta reintroducerea pluralismului politic, organizarea de alegeri libere, separarea puterilor in stat, respectarea drepturilor ~i libertlitilor cetatene$ti. Structurile de putere ale P.C.R. erau dizolvate.
Odata cu lasarea mtunericului, grupurile de luptatori neidentificati deschid focuri de arma automata asupra multimii de pe strazi ~i a cIadirilor aflate in mana revolutionarilor, declan~and "psihoza terori~tilor". De~i ulterior nimeni nu i-a putut identifica, ace~tia au
174
Rezolvarea variantelor
devenit cei mai periculo~i inamici ai revolutiei. Armatei chemate in ajutor i se vor alatura unii civili care lupta allituri de militari. Bucure~tiul avea aspectul unui ora~ in stare de razboi: tancuri ~i camioane militare traversau in viteza ora~ul; la intersectii se formasera baraje pentru controlul autovehiculelor; in Piata Universitatii ~i Piala Palatului se auzeau continuu rafale de arme automate. Focul armelor a dec1an~at un incendiu devastator la Biblioteca Centrala Universitara, distrugand 0 buna parte a fondului de carte ~i 0 mare parte a c1adirii.
Se apropia Craciunul. In ajun, pentru prima oara dupa aproape 50 de ani, radioul ~i televiziunea transmiteau colinde.
Evenimentele din decembrie 1989 au creat bazele restaurlrrii democratiei in Romiinia. Fo~tii comuni~ti reformi~ti ajun~i la putere doreau sa promoveze 0 politica de reforme asemanatoare cu cea dezvoltata in
U.R.S.S. de Mihai Gorbaciov, dar presiunile venite dinspie societatea romaneasca ca ~i evenimentele de pe plan international (desfiintarea V.R.S.S., 1991) vor determina noua putere sa orienteze Romania pe drumul democratizarii reale ~i al crearii unei economii de piala bazate pe cerere ~i ofertli.
REZOLVAREA VARIANTEI 13
Subiectul I
1.
Secolul al XX-lea.
2.
Gheorghe Gheorghiu-Dej.
3.
Petru Groza.
4.
Abdicarea regelui: "Atunci am lual actul de abdicare din mana lui Groza $i am cerul lui Mihai si'i-l citeasci'i $i si'i-l semneze.".
5.
Monarhia impiedica modernizarea tarii: "Daci'i monarhia n-ar fi respectat regu/i/e democratiei, nici ei nu ar fi aiuns atat de U$or fa mine.".
6.
Regele Mihai I.
7.
Drumul spre puterea executiva a comuni~tilor din Romania a fost . favorizat de conjunctura intemationala favorabila. La incejJUtul anului 1945, infrangerea Germaniei naziste devenise inevitabila. In aceasta situatie, liderii P.C.R. au fost. chemati la Moscova, unde Ii s-a cerut sa rastoame guvemul Radescu. In acela~i timp, Stalin a cerut imperativ ca regele Mihai sa-i aduca la putere pe comuni~ti. Rezultatul a fost instalarea la 6 martie 1945 a unui nou guvem, condus de Petru Groza, in care comuni~tii delineau majoritatea cabinetului. Urmau apoi alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946, in urma carora este desfiintat
175
[storie. Bac
Senatul, reconstituindu-se Reprezentanta Nationala, in a~a fel incat sa fie intru totul supusa comuni~tilor. ~i, in final, la 30 decembrie 1947, monarhia era inlaturata prin abdicarea regelui Mihai, tara fiind procIamata Republica Populara Romana.
Subiectul II
1.
Recunoa~terea dreptului de cetatenie indiferent de etnie, limba ~i religie.
2.
Republica Popularli Romana.
3.
Prevederea democratica garantata -dreptul la cetatenie, rara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex; in Republica Populara Romana orice promovare sau manifestare a urii de rasa sau de nationalitate se pedepse~te de lege.
4.
Constitutiile democratice au Inscrise In continutul lor drepturile ~i libertatile cetatene~ti, precum: libertatea individuala (prezumtia de nevinovatie), libertatea de gandire ~i exprimare a presei, desfiintarea cenzurii, libertatea de asociere ~i intrunire (pluripartidism, in plan politic), libertatea religioasa. Textul specifica: Iibertatea religioasa, la fel ca ~i cea etnica ~i de limba, nu reprezinta in Romania 0 piedica pentru a dobandi drepturile civile ~i politice ~i a Ie exercita.
5. Constitutia din anul 1948 inscrie prevederea potrivit careia "in Republica Populara Romana to,i ceta,enii, tara deosebire de sex, nationalitate, rasa, religie sau grad de cultura sunt ega/i in (ata legit'.
NationaliUitile conlocuitoare au dreptul de organizare a invatamiintului de toate grade Ie in limba materna; limba ~i literatura romiina este obligatorie, indiferent de ~coala ~i nivel de studiu.
6. 0 triisatura caracteristica a democratiei din Europa in secolul al XX-lea 0 reprezinta introducerea votului universaL Consecinta acestui fapt a fost cre~terea numarului de alegatori ~i a interesului lor pentru viata politica, cre~terea numarului de partide politice. In anul 1918 a fost introdus votul universal ~i in Romania, pentru barbati cu varsta peste 21 de ani, cu exceptia femeilor, magistratilor ~i militarilor.
o alta caracteristica a regimurilor democratice 0 reprezinta principiul separarii puterilor in stat. Puterea executiva in Romania interbelica (pana In anul 1938) era detinuta de rege ~i guvern, puterea legislativa de parlament (Reprezentanta Naponala), care avea doua camere: Adunarea Deputatilor ~i Senat, iar puterea judecatoreasca era detinuta de Curtea Suprema de Justitie.
, Votul universal ~i sistemul alegerilor parlamentare libere nu au impiedicat aparipa in Europa a unor partide extremiste, care au dorit
176
Rezolvarea variantelor
instaurarea unor regimuri politice pe calea violentei ~i avand un caracter nedemocratic.
7. Dupa Primul Razboi Mondial, statele au optat pentru regimul democratic (exceptie mcand Rusia sovietica, stat care din anul 1922 a devenit U.R.S.S.), fie in forme de guvernare monarhice parlamentare, fie republicane. Practica politica democratica s-a concretizat in introducerea votului universal, care a insemnat cre~terea numarului de alegatori ~i a numarului de partide politice.
In statui national unitar roman creat la 1918 (Romania Mare), votul universal pentru indivizii incepand cu varsta.de 21 de ani, cu exceptia femeilor, magistratilor ~i cadrelor militare, a fost introdus prin legea electoraIa din acela~i an. Consecinta votului universal In Romania a fost cre~terea numarului partidelor parlamentare sau a celor care au guvernat in epoca interbelica.
Subiectul III
M'ihai facea parte din randul marilor familii boiere~ti ce pretindeau ca se inrudesc cu Basarabii. Era fiullui Patra~cu cel Bun ~i frate cu Petru Cercel, ambii domni ai Tarii Romane~ti. Fiind un bun administrator, detinea 0 avere pe care a marit-o continuu, iar pana la 1593 a indeplinit mai toate functiile importante din stat. Dupa acest an ocupa tronul Tarii Romane~ti, fiind sustinut de boierii Craiove~ti, in tara, ~i de Cantacuzinii, la Istambul. Era un om instruit, bun comandant de o~ti, fiind unul dintre marii generali ai epocii. Darz ~i drept, Mihai era 0 personalitate european a, fiind bine cunoscut contemporanilor, atat in centrul continentului cat ~i in BaIcani. Adversar al turcilor, se alatura coalitiei cre~tine, luptand pentru mentinerea fiintei na!ionale ~i limitarea dependentei fata de Poarta. Reprezinta un simbol al unitatii romanilor.
Mihai este inscaunat domn al Tarii Romane~ti intr-o epoca in care conjunctura intemationala era favorabila luptei antiotomane. Imperiul Otoman suferise infrangerea navala de la Lepanto (1 57 I), iar habsburgii devin principala forta militara in zona, care reluau ofens iva spre Serbia ~i Tarile Romane. La initiativa papei Clement al VII-lea ~i a imparatului Rudolf al II-lea al Austriei, se constituie 0 alianta antiotomana, "Liga Cre$tinii" , la care au aderat Spania, ducatele italiene Toscana, Mantua ~i Ferrara, ~i in final Tarile Romane. Popoarele baIcanice ~i romanii i~i legau sperantele de eliberare ~i independenta de actiunea Marilor Puteri cre~tine.
Lupta antiotomana este declan~ata de Mihai prin uciderea creditorilor turco-Ievantini ~i masacrarea gamizoanei turce~ti din Bucure~ti (1594).
177
Jstorie . Bac
Unneazaapoi atacarea ~i incendierea cet~tilor de la Dun~re, ocupate de gamizoane otomane, ~i Infrangerea annatelor turco-tatare venite s~I mazileasc~ pe domn la Putineiu, S~ne~ti ~i Serp~te~ti (ianuarie 1595).
Reaqia Portii se produce in vara anuhii 1595. Inc~ de la 14 mai, sultanul dec\arase Moldova ~i Tara Romaneasc~ provincii turce~ti, numind la conducerea lor pa~ale. 0 putemic~ annat~ otomana condusa de Sinan-pa~a trece Dunarea pe Ia Giurgiu, inaintand spre Tiirgovi~te. La Calugareni (23 august 1595) Mihai zdrobe~te avangarda turca, dar apropierea marii annate otomane 11 obliga sa se retraga spre munti, la Stoiene~ti, In a~teptarea ajutorului transilvan. Intre timp, Sinan ocupa Bucure~tiul, asediaza Targovi~tea ~i incepe organizarea tarii in pa~alac, prin numirea reprezentantilor otomani in administratie.
Beneficiind de ajutoru I lui Bathory ~i Stefan Razvan, domnul Moldovei, Mihai, trece la ofensiv~, eliberand ora~ele Targovi~te ~i Bucure~ti (octombrie 1595) ~i Ii unnare~te pe turci piina la Giurgiu. Aici, ariergarda turca, neavand timp sa treaca tluviul, este atacata de Mihai, care distruge podul de vase ~i zdrobe~te unitatile otomane ~i cetatea cucerita. Cronicarii turci ai vremii (Mustafa Naima) apreciau lupta de
.1a Giurgiu ca "eea mai groazniea infrangere din istoria turcilor" .
Pretul victoriei avea sa fie teribil: tara pustiita, putinele ora~e jefuite ~i arse, popula!ia satelor risipita In bejenie iar comertul cu sudul Dunarii complet dezorganizat. Dezastrul suferit i-a obligat pe turci sa~i schimbe directia de atac spre Ungaria, 0 mare annata condusa de sultan insu~i (Mahomed al III-lea) zdrobind la Kerestes (1 596) fortele cre~tine.
In 1597, sultanul i-a propus lui Mihai 0 pace avantajoasa, recunoscandu-i domnia pe viata ~i reducerea tributului la jumatate. Prin urmare, se evita transforrtlarea tarii in pa~alac, iar anul unnator, prin tratatul de la Manastirea Dealu, Incheiat cu Rudolf al II-lea, voievodul muntean se impunea drept principal factor al coalitiei cre~tine in sud-estul EuropeL Documentul prevedea ca Tara Romiinesca sa reia lupta antiotoman~, imparatul ofere a domnitorului bani pentru Intre!inerea annatei ~i recuno~tea acestuia domnia ereditara. Practic, Mihai Viteazul devenea conducatorul militar al rigii Cre~tine, prestigiul sau european fiind in continua cre~tere.
178
Rezolvarea variantelor
REZOLVAREA VARIANTEI 14
Subiectull
I. 9 mai 1877.
2.
Romania Mare.
3.
1 decembrie 1918.
4.
Sursa B: .,Noi, care am varsat laerimi vazand limba noastra scoasa din ~coli, biseriei, justifie, nu 0 yom lua altora.".
5.
Sursa A: "daea voim sa lim nafiune lib era ~i independenta, nu este ea sa nelini~tim pe vecinii no~trii, ci ea sa ne oeupam de noi, sa ne Oel/pam de dezvoltarea noastra... ".
6.
"Noi voim sa faeem legaturi eu !oate puterile ~i cu Rusia ~i eu Austria .}i cu Turcia yom face legaturi noi ... "
7. La Inceputul secolului al XX-lea neintelegerile dintre statele nationale aparute dupa prabu~irea dominatiei otomane din Balcani au transfonnat zona intr-un adevarat butoi cu pulbere. Primul razboi (1912) va umi Bulgaria, Grecia, Serbia ~i Muntenegru impotriva Turciei. Transfonnarile teritoriale favorabile cu precadere Bulgariei vor provoca cel de-a 1 doilea razboi, de data aceasta al fo~tilor al iati Impotriva Bulgariei, la care se vor adauga Turcia ~i Romania. Annata romana intervine Impotriva Bulgariei, iar pacea se va incheia la Bucure~ti (1913), In urma careia Romania anexeaza Cadri laterul.
Dupa lncheierea celor doua contlicte balcanice care aveau, practic, sa stinga "Criza orientala", Romania se prezenta ca 0 tara stabila, in plina dezvoltare economica ~i membra a unei aliante puten'lice -TripJa Alian!3.
La dec\an~area Marelui Razboi (19 I 4), Romania va adopta pentru unnatorii doi ani 0 stare de neutralitate, timp In care is-au facut oferte din partea ambelor aJiante militare. Antanta era dispusa sa recunoasca drepturile noastre asupra Transilvaniei ~i Bucovinei, ceea ce a detenninat intrarea, noastra In razboi alaturi de aceasta. Astfel, la 14 august 1916, Romania a dec\arat razboi Austro-Ungariei, unnata de 0 of ensiva in Transilvania, pe care a eJiberat-o partial. Contraoftmsiva de toamna a Triplei Alian!e va avea ca rezultat ocuparea Bucure~tiului ~i a doua treimi din teritoriul Romaniei, guvemul retragandu-se la Ia~i. Refacerea annatei romiine va pennite acesteia victoriile de la Mara~ti, Mara~e~ti ~i Oituz (1917), dar victoria revolutiei bol~evice ~i ie~irea Rusiei din razboi detennina semnarea pacii cu TripJa Alianta (1918).
179
[storie. Bac
Subiectul II
I. Secolul al XX-lea.
2.
Razboiul Rece.
3.
Cortina de Fier.
4.
"Aceasta nu este Europa libera pentru r;are noi am luptat. "
5.
"Niciun fenomen n-a influentat atat de mult sistemul international creat dupa eel de-al doilea razboi mondial ca acea confruntare dintre cele doua superputert'
6.
Europa libera ~i sfera de influenta sovietidi.
7.
Inceputa In vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, politica de distantare fata de U .R.S.S. a cunoscut apogeulln 1968, d ind Romania refuza sa participe la interventia militara din Cehoslovacia. Pentru a evita 0 posibila izolare politica, Nicolae Ceau~escu avea sa promoveze
o politica externa foarte activa, soldata cu vizitarea unui numar foarte mare de state -peste 0 sum. Imediat dupa evenimentul 1968, Ceau~escu a fost privit cu simpatie de ditre ~efii de stat occidentali, ace~tia vazand In liderul roman 0 posibila fisura In unitatea blocului comunist. Unii dintre ace~tia -Richard Nixon, Charles de Gaulle, Gerald Ford ~.a. viziteaza Bucure~tiul, iar Nicolae Ceau~escu devine un obi~nuit al capitalelor vest-europene.
Subiectul III
Extinderea dominatiei otomane pana la Dunare va constitui pentru Tarile Romane 0 amenintare permanenta de transform are In pa~alacuri, care avea sa planeze pana tarziu asupra acestora. De aceea, pe fata sau In ascuns, romanii ~i-au format 0 constanta opozitie fata de Poarta, socotindu-se tot timpul un bastion al cre$tinatatii, 0 bariera In fata pericolelor care amenintau Europa ~i civilizatia dinspre Sud.
Lipsite de resursele necesare arganizarii unor aqiuni de durata In teritoriul inamic, Tarile Romane vor adopta 0 strategie In principal defensiva, cunoscum sub numele de tactica pamantului pariolit. Popularia se retragea In zone ferite, In special muntoase, distrugea recoltele, otravea sursele de apa ~i ataca deta~amentele turce~ti plecate dupa prada. Incercarea de a obtine ajutorul cre~tinatatii arareori ave a succes, iar atitudinea' boierimii era adeseori schimbatoare, In funqie de obiectivele Portii: era alaturi de damn cand exista pericolul transformarii tarii In pa~alac sau se pronunta pentru abandon area luptei ~i recunoa~terea suzeranitatii otomane atunci cand aparea posibilitatea Inte1egerii cu turcii.
Cre~terea pericolului otoman II determina pe Mircea sa II ajute pe cnea.zill Lazar al Serbiei In Mtalia de la Kossovoplje (1 389), Incheiata
180
Rezolvarea variantelor
cu Infrangerea sarbilor. Raspunsul turcilor va fiinvazia condusa de Baiazid Ilderim (1395). Cei aproximativ 40 000 de soldati turci trec Dunarea la Turnu, Inaintiind Intr-un teritoriu pustiit. Supu~i In permanenta hartuirii din partea osta~ilor lui Mircea, ei sunt In cele din urma atra~i I'ntr-o zona mla~tinoasa (rovina), probabiJ intre Turnu ~i Arge~. Confruntarea de la Rovine se Incheie prin zdrobirea turcilor, fiind oprita pentru moment inaintarea acestora la nord de Dunare.
Un an mai tarziu, sub conducerea lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, se constituie 0 mare coalitie antiotomana. Cavalerii apuseni sosesc la Buda ~i Impreuna cu armata maghiara porn esc spre Dunare. Armatei cruciate i se vor adauga o~tile lui Mircea ~i ale voievodului Transilvaniei. Dupa eliberarea cetatilor Vidin ~i Rahova, cre~tinii vor da piept cu ienicerii ~i spahiii lui Baiazid la Nicopole (1 396). De~i solicita Intiiietate in Inceperea luptei, Mircea este refuzat de cavalerii apuseni, care considerau ca aceasta onoare Ie revine lor. 1mbracati In armuri greoaie, ace~tia vor fi Incercuiti ~i macelariti de turci, Incheindu-se cu un dezastru pentru cre~tini.
Mai tarziu, noua ofens iva otomana In Balcani ~i la Dunare este legata de prezenta pe tronul sultanilor a lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Acestuia aveau sa i se opuna Vlad Tepe~, In Tara Romaneasca, ~i Stefan cel Mare, In Moldova. Primul va Intreprinde In iarna 146 1-1462 0 expeditie la sud de Dunare, pricinuind mari pagube otomanilor. Surprins de sfidarea lui Tepe~, Mahomed al II-lea va pregati un raspuns pe masura: 0 armata de circa 60 000 de soldati turci va trece fluviul In dreptul cetatii Turnu, Incepand Inaintarea spre Targovi~te (1462). Romanii, conform tacticii Inainta~ilor, au pustiit totul In calea invadatorilor, obligand oastea otomana sa sufere de foame ~i de sete. In noaptea de 16-17 iunie 1462, este declan~at celebrul atac nocturn avand ca scop suprimarea sultanului. De~i nu l~i atinge scopul, actiunea va produce mari pierderi turcilor, care se vor retrage In dezordine spre Dunare.
Stefan cel Mare va provoca prin victoria de la Vaslui (1 475) unul dintre cele mai mari dezastre suferite de armata otomana. In aceste conditii, Mahomed al II-lea va pregati 0 expeditie (1 476, vara) pe care
o va conduce personal. Armatei otomane (150 000 oameni) i se va alatura oastea domnului Munteniei, Laiota Basarab, ~i cea a hanului tatar din Crimeea, care va ataca Moldova dinspre rasarit. Stefan, dispunand de 16 000 de luptatori, i-a Invins pe tatari, apoi a incercat sa ii opreasca pe turci la Dunare, dar tara succes. Confruntarea decisiva va avea loc la ValeaAlba (Razboieni), unde mica oaste moldoveneasca este cople~ita numeric. De~i invingatori, turcii nu au reu~it cucerirea
18 1
[storie. Bac
cetatilor CHotin, Suceava, Neamt) iar Stefan cel Mare se retrage In a~teptarea raze~ilor plecati -sa Ii respinga pe tatari. E~ecul In fata cetatilor Moldovei, foametea ~i ciuma, precum ~i atacurile o~tii refacute a domnului moldovean vor detennina retragerea precipitata ~i In dezordine a turcilor peste Dunare.
Conflictele dintre romani ~i turci incep odata cu integrarea Dobrogei In teritoriul Tarii Romane~ti (13 88). Marile confruntari militare conduse de Mircea eel Batran, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepe~ ~i Stefan eel Mare vor stopa expansiunea otomana la Dunare, detenninand Pourta sa recunoasca realitatile politice de la nordul fluviului. Poarta va renunta la instaurarea regimului de pa~alac, acceptand existenta politica a Tarilor Romane.
REZOLVAREA VARIANTEI 15
Subiectul I
1.
Regele Carol al II-lea.
2.
Rege al Romaniei.
3.
Secolul al XX-lea.
4.
Sursa A: "Carol nu cunoa$te meseria de rege $! ;n dorinra sa de a parea un inovator n-a reu$it sJ fie decat un diletant.".
5.
Sursa B: "nu este decat 0 singura cale pentru salvarea tarii de la
o catastroTa totala: ie$irea noastra din alianfa cu puterile Axei $i imediata incetare a razboiului cu Na{iunile Unite.".
6.
Uniunea Sovietica, Anglia, S.U.A.
7.
Redeschiderea "Crizei Orientale" odata cu dec\an~area Razboiului Crimeii (1853-1 856) a a~ezat Tarile Romane sub 0 noua influenta politica. Infrangerea Rusiei ~i victoria Imperiului Otoman, aliat cu Anglia ~i Franta, au ;::reat 0 situat1e noua. COllgresul de pace d(. ia Paris a reactivat "chestiunea romaneasca", deoarece un stat tampon la gurile Dunarii ~i la Marea Neagra ar fi fulnat Rusia in expansiUOt:a ei spre Balcani ~i stramtorile Bosfor ~i Dardanele. In consecinta, Franta, Prusia, Sardinia ~i Rusia au sustinut ideea unirii roman;!or, in timp ce Anglia, Austria ~i Imperiul Otoman s-au opus, transfonnand problema romaneasca Intr-una delicata. In final, s-a adoptat 0 solutie de compromis: se oferea doar unirea legislativa. Dar dorinta romanilor de unire a contribuit la dubla alegere a lui Alexandru loan Cuza ~i unirea deplina, pe care pana la unna Marile Puteri Ie-au acordat-o.
In conc\uzie, Unirea Principatelor ~i crearea statului roman modem au fost posibile datorita aparitiei unei conjuncturi exteme favorabile ~i
182
Rezolvarea variantelor
dorintei romanilor de emancipare politica. Ca ~i In cazul Unirii, mai tarziu, odata cu redeschiderea "Problemei Orientale" (1 876), tanarul stat roman era pregatit sa-~i obtina independenta.
Subiectul II
I. Rusia, Austria, Turcia . .
2.1
848-1866.
3.
Prima constitutie a Romaniei, din 1866.
4.
"boierii s-au striiduit sa internalionalizeze problema Principatelor, transformandu-Ie in state neutre tampon, menite a preveni ciocnirea intereselor divergente ale Rusiei, Austriei $i Turciei."
5.
"Institu{iile politice interne au ciipiitat forme europene"
6.
"Frunto$ii politici, profitand de interesele contradictorii ale Marilor Puteri, au realizat unirea Principatelor $i au asigurat independenra lor."
7. Razboiul din Rasarit s-a dovedit ruinator pentru Romania, annata romana Inregistrand pierderi de peste 600 000 de militari (morti ~i disparuti). Sprijinit de principalele forte politice ~i pe fondul continuarii tratativelor pentru ie~irea Romaniei din razboi, regele Mihai hotara~te la 23 august 1944 arestarea mare~alului Antonescu ~i alaturarea tarii la coalitia Natiunilor Unite. Se producea acum
o rastumare spectaculoasa In evolutia militara a Frontului de Est. Romania Intorcea armele impotriva Gennaniei, aducandu-~i 0 contribu!ie Insemnata la eliberarea Transilvaniei ~i apoi a Ungariei ~i Cehoslovaciei: Sfar~itul razboiului gasea Romania in sfera de influenta sovietica, noii no~trii aliati pregatindu-i sovietizarea.
Subiectul III
Statutul de independenta al Romaniei, ruperea legaturilor juridice cu Imperiul Otoman ~i dobandirea tuturor elementelor proptii suveranitatii au fost 0 preocupare pentru toate categoriile sociale ~i fortele politice romane~ti.
Astfel, In 1876, domnitorul Carol afinna ca "Problema orientala nu i$i va gasi rezolvarea decat odatii cu destriimarea Imperiului Otoman". Elita politica dorea obtinerea independentei, dar avea pareri diferite asupra cailor ~i metodelor prin care Romania i~i putea dobandi acest statuto Liberalii, precum I.e. Bratianu, Mihail Koglllniceanu, erau deschi~i apropierii de Rusia (care era interesata de sprijinirea mi~carii de eliberare, dorind destraffiarea Imperiului Otoman ~i preluarea controlului asupra strarntorilor Bosfor ~i Dardanele); conservatorii, in schimb, au sustinut initial menlinerea regimului garantiei colective,
183
Istorie. Bac
inaugurat in 1856. Potrivit opiniei lor, pericolul nu venea dinspre Austro-Ungaria, ci dinspre Rusia, deci obrinerea independentei depindea de relatiile diplomatice cu Germania ~i Austro-Ungaria.
Cele doua note circulare (diplomatice) din anul 1876, a lui Lascar Catargiu (prim-ministru) ~i a lui Mihail Kogalniceanu (ministru de extern e) au dovedit, pe de 0 parte, ca Romania nu a renuntat la integritatea sa teritoriala, la recunoa~terea independentei dar, pe de alta parte, dovedeau lipsa de interes a Marilor Puteri din Europa cu privire la acest aspect.
In plan extern, asistam Iii agravarea "Problemei orientale"; are loc rascoala bulgarilor, se declan~eaza ~i revolutia junilor turci ~i apoi razboiul sarbo-muntenegro-otoman.
Romania adopta fata de evenimentele din Ba1can i atitudinea de neutralitate, explicata prin intelegerea situatiei potrivit careia, in absenta unei puteri capabile sa sustina lupta de eliberare nationala, aceasta nu are sorti de izbanda.
La finele anului 1876 ~i Inceputul ceJui urmator a avut loc Ja Constantinopol Conferinta Marilor Puteri, eu scopul de a determina Poarta sa acorde unele libertati popoarelor supuse. Replica Imperiului Otoman 0 constituie elaborarea Constitutiei pe baza careia Romania era desemnata "provincie privilegiata".
In acest context international, prim-ministrul I.e. Bratianu va actiona pe eale diplomatica pentru a pregati posibila participare a Romaniei la un contlict cu otomanii. Astfel, in august 1876 va avea loc 0 intrevedere a prim-ministrului cu imparatul Franz Joseph la Sibiu, iar in septembrie
o delegatie s-a prezentat la Livadia (Crimeea), pentru 0 Intalnire cu tarul Alexandru al II-lea ~i cancelaruJ Gorceakov ..
Negocierile hu au dus la Incheierea unei intelegeri privind independenta ~i semnarea unei conventii de colaborare. Acest lucru se va Intampla In anul urmator, la 4 april ie, cand este semnata conventia romano-rusa, de catre D. Stuart ~i M. Kogalniceanu. Conventia, rara a avea un caracter militar, acorda:
-libertate de trecere trupelor ruse~ti pe teritoriul Romaniei, la sud de Dunare;
-Rusia se obliga sa respecte integritatea teritoriala a Romaniei;
-toate cheltuielile survenite sa fie suportate de guvernul tarist.
La 6 aprilie 1877, s-a adoptat decretul de mobilizare generala, iar
armata romana preia apararea Dunarii pe linia Turnu-Severin -Calara~i, dar tara sa se angajeze In actiuni militare la sud de tluviu. La 29-30 aprilie 1877, Adunarea ~i Senatul au votat motiuni prin care declarau starea de razboi dintre Romania ~i Imperiul Otoman. La
184
Rezolvarea variantelor
interpelarea deputatului Nicolae Fleva privind situatia Romaniei,
M. Kogalniceanu proclama independenta de stat a Romaniei la 9 mai ) 877 (in Adunarea Deputatilor). ldeile principale din continutul discursului de proclamare a
independentei de stat a Romaniei se refera la:
-independenta ~i noul statut de natiune de sine statatoare;
-necesitatea de a dovedi ca suntem 0 natiune vie, deci participarea la luptele impotriva Imperiului Otoman;
-stabilirea un or raporturi noi mtre Romania ~i Imperiul Otoman (cele existente fiind considerate depa~ite), pe de 0 parte, ~i Intre Romania ~i statele vecine, pe de alta parte.
Reactia Marilor Puteri fata de actul de la 9 mai 1877 de proelamare a independentei Romaniei a fost diferita: au existat state care nu s-au pronuntat decat dupa razboi (Austro-Ungaria ~i Germania), state eu atitudine rezervata (Franta ~i Italia), state care considerau ca prin acest act s-au inca1cat tratatele (Marea Britanie), state care apreciau Romania ca "rebela" (lmperiul Otoman) sau state care recuno~teau independenta de {acto, dar nu ~i de iure (lmperiul Tarist).
Daea la Ineeput armata rusa a refuzat colaborarea eu armata romana, dupa Infrangerile de la Plevna (iulie 1877) lmperiul Tarist cere eu insistenta sprijinul aeesteia. Astfel, telegrama arhiducelui Nieolae adresata principelui Carol I la 19 iulie 1877 reliefeaza necesitatea imediata de eolaborare cu armata romana. De~i Romania a insistat sa ineheie 0 eoiwentie militara scrisa, de colaborare, aceasta a fost respinsa ~i s-a acceptat doar constituirea unui front romanesc sub comanda lui Carol I.
Romania s-a angajat din plin in razboi ~i a contribuit la victoria asupra Portii; In noul atac asupra Plevnei (august 1877) a fost cucerita red uta Grivita, ca la finele lui noiembrie Plevna sa capituleze. Armata romana a obtinut victorii ~i la Rahova, Smardan, Vidin, adeverind ca i~i ca~tiga independenta prin forte proprii.
In februarie 1878, s-a incheiat armistitiul ruso-otoman, urmat apoi de pacea de la San Stefano. Nemultumite de prevederile din acest tratat, Anglia ~i Austro-Ungaria au determinat organizarea de noi tratative de pace la Berlin.
Delegatul Romaniei la tratativele de la San Stefano, Eraelie Arion, a fost imputernicit sa sustina recunoa~terea independentei (dar nu va fi acceptat sa participe la tratative), iar la Congresul de la Berlin, delegatia condusa de I.e. Bratianu ~i M. Kogalniceanu cerea garantarea integritatii teritoriale, recunoa~terea independentei ~i
185
Istorie. Bae
neutraliHi!ii ~rii, dreptul la despagubiri de razboi ~i interzicerea trecerii trupelor ruse~ti pe teritoriul Romaniei.
o comparatie intre prevederile celor doua tratate de pace de la San Stafano (februarie 1878) ~i Berlin (iulie 1878) ne arata:
-independenta Romaniei, Serbiei ~i Muntenegrului a fost recunoscuta In ambele tratate (pentru Romania recuno~terea era conditionata, prin tratatul de la Berlin, de modificarea articolului 7 din Constitutie, in sensul acordarii dreptului de cetatenie indiferent de religie ~i acceptarea schimbului facut de Rusia la San ~tefano);
-Bulgaria era reorganizata ca principat autonom, dar redusa teritorial prin tratatul de la Berlin;
-Bosnia ~i Hertegovina, autonome conform tratatului de la San ~tefano, intra sub administratia Austro-Ungariei, prin tratatul de la Berlin;
-Rusia obtinea din partea Imperiului Otoman, ca despagubire de razboi, Dobrogea, Delta Dunarii ~i Insula ~erpilor (la San ~tefano), re;;rervandu-~i dreptul de a Ie schimba cu judetele Bolgrad, Cahul ~i Ismail ale Romaniei, fapt realizat la Berlin;
-la sud de Muntii BaJcani se crea 0 noua provincie autonoma -Rumelia (prin tratatul de la Berlin), jar Anglia obtinea insula Cipru, prin acela~i tratat.
In concluzie, Romarua obtinea recunoa~terea statutului de independenta, conditionat de solutionarea celor doua probleme; redobandea Dobrogea, Delta Dunarii ~i Insula ~erpilor; pierdea judetele Bolgrad, Cahul ~i Ismail (IncaJcandu-se prevederile Conventiei romano-ruse).
In perioada anilor 1878-1880, independenta Romaniei a fost recunoscuHi de Austro-Ungaria, Rusia, Imperiul Otoman, Serbia, Anglia, Franta, Germania.
Cucerirea independentei de stat a Romaniei: -a favorizat dezvoltarea economiei romane~ti, integrarea ei In circuitul economic european; -a influentat lupta romiinilor din teritoriile aflate sub dominatie strain a, cu precadere lupta de eliberare nationala din Transilvania;
-a reprezentat 0 noua etapa in procesul de desavar~ire a uniHitii statal-nationale, care se va realiza In anul 1918. Argument: necesitatea Incheierii unor aliante cu Marile Puteri pentru a-~i promova interesele de politica extern a (de exemplu, aderarea laAntanta, iulie 1916).
186
Rezolvarea variantelor
REZOLVAREAVARIANTEI16
Subiectull
I. Voievodul Gelu.
2. Voievodatul lui Litovoi.
3.
Cronica lui Anonymus ~i Diploma cavalerilor ioani{i.
4.
B: "ii dam $i ii daruim lui [Rembald, condudltorul cavaIerilor ioaniti] Tara Severinului $i cnezatele lui loan $i FareCJ$" ,,pentru a;utarea regelui nostru [regele Ungariei] in vederea apiiriirii eredintei ere$tine."
5.
A: "dupa ce a ineeput sa afle de la locuitori despre buniitafile farii Ultrasilvana" " Tuhutum a ineeput sa ofteze. daea n-ar Ii posibil a primi gratia dueelui Arpad sa obtina fara Ultrasilvana, pentru sine $i urma$ii saL"
6.
Cronica lui Anonymus, Gesta Hungarorum, mentioneaza, pentru secolul al IX-lea, ca formatiuni politice, voievodatele lui Menumorut (in zona Cri~urilor) ~i voievodatul lui Glad (intre Carpati, Mure~ ~i Dunare).
In teritoriul dintre Dunare ~i Mare este mentionaHi, la 1230, Tara Cavarnei (teritoriul dintre Varna ~i Caliacra), nuc1eul viitorului stat medieval Dobrogea.
7.
Formarea statelor medievale romane~ti este rezultatul unui lung proces de dezvoltare a formatiunilor politice din secolele precedente. Formatiunile politice (cnezatele, voievodatele ~i ,,~Ie" romiine~ti) au parcurs, In conditiile relativei stabilitati politice de la fine Ie secolului al XlII-lea ~i primele decenii ale celui urmator, 0 perioada de consolidare, confirmata de cre~terea demografica ~i maturizarea structurilor economice ~i sociale (existenta diferentierii sociale "maiores terrae" ~i "rustier', atestata de Diploma cavalerilor ioaniti; ,,patentes iIlarum partium" -mentionati la est de Carpati, In actele Curiei pontificale din 1332 ~i 1337).
Dezvoltarea economica ~i reintegrarea teritoriilor romane~ti in marile trasee ale comertului international (prima jumatate a secolului al XIV-lea) a oferit conducatorilor resursele economice necesare pentru initierea unei noi etape la sud ~i est de Carpati.
Evolutia factorilor 'externi (criza Regatului Ungariei, accentuarea autonomiei Transilv.aniei) au dus la maturizarea poJitica a formatiunilor politice, respectiv a celor statale romiine~ti.
Subiectul II
I. Secolul al XX-lea.
2. Secolul al XXI-lea.
187
[storie. Rae
3. T. Troncota.
4.
"Cenzura, actul oricarei entita/i politice, religioase, militare sau administrative de a conditiona expunerea sau difuzarea de informatir'
5.
"Propaganda comunista a fost una dintre cele mai sustinute doctrine de control $i diriiare a opiniei publice."
6.
Limba de lemn, cenzura ~i propaganda.
7.
Dictaturile perioadei interbelice au avut modalitati de manifestare ~i interese comune. Awt extrema stanga cat ~i cea de dreapta se sprijineau IJe dictaturi ideologice: fasciste, comuniste sau nationalsocialiste. In to ate aceste cazuri, sectorul de putere I-a constituit partidul unic ~i conducatorul supremo Dominatia lor asupra Intregii societi:lti era asigurata prin poli!ia politica, cu unitatile ei speciale. Victimele erau ucise, deportate, Inchise In lagare de munca fortata.
Ca toti dictatorii, Mussolini, Stalin sau Hitler doreau mentinerea cetatenilor tarii sub un control strict. Pentru aceasta erau utilizate aparate propagandistice cu scopul de a glorifica imaginea conducatorului suprem ~i, pe de alta parte, de a intluenta modul de gandire al oamenilor. Mijloacele utilizate: ziarele;fiImul, radioul ~i literatura.
Subiectul III
Independenta a reprezentat un deziderat permanent pentru romani, fapt confirmat In prima jumatate a secolului al XIX-lea de revolutia de Ja 1848-1849. Intr-unul din programele neoficiale ale revolutiei, Printipiile noastre pentru reformarea patriei, unirea Moldovei cu Tara Romiineasca se dorea sa fie realizata sub forma unui singur stat neatamat romanesc, independent.
Statutul de independen!a (ruperea legaturilor juridice cu Imperiul Otoman ~i dobiindirea tuturor elementelor propriei suveranitati), I-a preocupat pe Carol I Inca de la Inceputul domniei sale. Astfel, In 1873, domnitoruI a ridicat deschis problema independentei In Consiliul de mini~trii (guvern), pentru ca In 1876, Carol I sa afirme ca "Problema orientala" (criza economica, social-politica din Imperiul Otoman, care a evoluat ~i s-a accentuat In secolul al XVIII-lea) nu-~i va gasi rezolvarea decat odata cu destramarea Imperiului Otoman.
Nazuinta de independenta a dornnitorului era In concordanta cu cea a c!asei politice. Elita politica avea pareri diferite asupra cailor ~i a metodelor prin care Romania l~i putea dobandi statutul politico-juridic de stat independent. Majoritatea liberali!or, precum I.e. Bratianu, Mihail Kogalniceanu, Vasile Boerescu erau deschi~i apropierii de Rusia ~i actiunii directe impotriva otomanilor.
188
Rezolvarea variantelor
Este ~tiut faptul ca Imperiul Tarist era interesat sa sprijine mi~carea de eliberare nationala, deoarece urmarea destramarea Imperiului Otoman ~i controlul striirntorilor Bosfor ~i Dardanele.
Reprezentantii conservatorilor s-au opus tendintei liberalilor ~i au sustinut initial mentinerea regimului de garantie colectiva, inaugurat in 1856 la Congresul de Pace de la Paris. Potrivit opiniei lor, pericolul nu venea dinspre Austro-Ungaria, ci dinspre Rusia, a~adar obtinerea independentei depindea de relatiile diplomatice cu Germania ~i Austro-Ungaria. Caile teoretice de obtinere a independentei vizau pe de 0 parte diplomatia, iar pe de alta parte actiunea militara.
Demersuri pentru obtinerea independentei pe cale diplomatica s-au Tacut In anul 1876, prin cele doua note circulare. Cea dintai nota circulara apartine lui Lascar Catargiu ~i aduce In centrul atentiei pozitia de neutralitate a Romaniei fata de evenimentele din BalcanL Romania nu a renuntat niciodata la suveranitatea sa.
Cea de-a doua nota, insotita ~i de un detaliat memoriu explicativ, adresata de ministrul de externe, Mihail Kogalniceanu, agentilor diplomatici romani la 16 iunie 1876, cerea: recunoa~terea individualitatii statu lui roman ~i a numelui de Romania, inviolabilitatea teritoriului romanesc, fixarea hotarului pe taivegul Dunarii, recunoa~terea pa~aportului roman, incheierea cu Imperi ul Otoman a unor conventii
comerciale, po~tale, telegrafice.
In primavara anului 1876, "Problema orientala" s-a agravat: are loc
rascoala bulgarilor, se decIan~eaza revolutia junilor turci ~i apoi
razboi ul sarbo-muntenegreano-otoman.
In acest context, primul ministru I.e. Bratianu a trecut la aq iuni
diplomatice care sa prej?;ateasca posibila participare a Romaniei la un
conflict cu otomanii. In august 1876 va ave a loc 0 Intrevedere a
primul ui ministru cu Imparatul Franz Joseph la Sibiu, iar in septembrie
acela~i an s-a deplasat la Livadia (Crimeea) I.e. Bratianu, pentru a se
i'ntalni cu tarul Alexandru al II-lea ~i cancelarul Gorceakov. Negocierile
nu au dus la Incheierea unei In!elegeri privind independenta ~i semnarea
unei conventii.
Intelegerea' de la Reichstadt dintre Rusia ~i Austro-Ungaria din vara aceluia~i an reliefa atitudinea de neutralitate a Austro-Ungariei intr-un viitor conflict anti-otoman.
La fine Ie anului 1876 ~i inceputul anului 1877 a avut loc Conferinta Marilor Puteri de la Constantinopol, cu scopul de a determina Poarta sa acorde unele Iibertati popoarelor supuse.
Replica Imperiului Otoman a constat In elaborarea Constitutiei, in cadrul careia Romania era desemnata "provincie privilegiatii". In
189
Istorie. Bae
aceste conditii, Romania era obligata sa l~i proclarne ~i sa I~i obtina independenta ~i in plan juridic, diplomatic, nu numai de facto.
Numai prin obtinerea independentei Romania I~i putea permite sa aiM 0 politica externa proprie, sa-~i defineasca ~i sa-~i dezvolte institutiile proprii, specifice unui stat european modem ~i, mai ales, sa instituie un sistem varnal protectionist care sa 0 ajute sa I~i dezvolte economia proprie, sa participe la industrializarea specific a momentului.
Reluarea tratativelor romano-ruse la Inceputul anului 1877 au dus la semnarea la Bucure~ti a Conventiei romano-ruse din 4 aprilie.
Potrivit conventiei, se accepta trecerea trupelor ruse~ti pe teritoriul Romaniei spre Sud, in Peninsula Balcanica, pe un traseu stabilit ~i ocolind Bucure~tiul; se recuno~tea integritatea teritoriului romanesc; toate cheltuielile survenite din aceasta trecere urmau sa fie suportate de Rusia.
Doua zile mai tiirziu a fost decretata mobilizarea generala. Trebuie retinut faptul ca, prin continutul ei, conventia nu atesta 0 cooperare militara romano-rusa. La 30 aprilie 1877, Parlamentul adopta motiunea prin care se constata starea de razboi Intre Romania ~i Imperiul Otoman. La interpelarea deputatului Nicolae Flava privind situatia Romaniei, M. Kogalniceanu proclama independenta de stat a Romaniei (9 mai 1877). A urmat sustinerea ei pe dimpul de lupta.
Daca la Inceput armata rusa a refuzat colaborarea cu armata romana, dupa infrangerile de la Plewa (iulie 1877), Imperiul Tarist cere cu insistenta sprijinul acesteia. Astfel, telegrama arhiducelui Nicolae adresatii principelui Carol, la 19 iulie 1877, reliefeaza necesitatea imediatii de colaborare cu armata romana. De~i Romania a insistat sa Incheie 0 conventie militara de colaborare scrisa, acesta a fost respinsa. S-a acceptat doar constituirea unui front iomanesc sub comanda lui Carol I.
Romania s-a. angajat din plin ip razboi ~i a contribuit la victoria asupra Portii. In noul atac, din august, asupra Plevnei, a fost cucerita reduta Grivita; la fmele lui noiembrie Plevna a capitulat; armata romana a obtinut victorii ~i la Rahova, Smardan, Vidin, adeverind ca i~l c~tiga independenta prin forte proprii.
In urma Congresului de pace de la Berlin (1878), Romania obtinea recuno~terea statutului de independenta, redobandea Dobrogea, Delta Dunarii ~i Insula Serpilor; pierdea judetele Bolgrad, Cahul ~i Ismail (incalcandu-se prevederile conventiei romano-ruse).
in perioada 1878-1880, independenta Romaniei a fost recunoscuta de Austro-Ungaria, Imperiul Otoman, Serbia, Anglia, Franta ~i Germania.
190
Rezo/varea variante/or
REZOLVAREA VARIANTEI 17
Subiectul I
I. Iuliu Maniu.
2. Emil Bodnara~.
3. Secolul al XX-lea.
4. "Acuzam guvernul ca s-a Tacut vinovat de crima de falsificare a
vOintei nation ale"
5.
"Nu conteaza cine ~i cum voteaza, conteaza cine numara voturile"
6.
"a provocat, pe langa umilirea cetalenilor, haosul economic ~i infometarea mase/or popu/are"; "Rezu/tatele reale ale alegeri/or din 19 noiembrie 1946 nu sunt cunoscute pana acum."
7. Conflictul multi secular cu Imperiul Otoman nu s-a soldat cu supunerea totala a romanilor. Tarile Romiine n-au fost transformate In p~alacuri, ceea ce a permis In plan intern conservarea fiintei statale ~i a confesiunii religioase. Pe plan extern, lupta capata 0 dimensiune europeana, prin oprirea expansiunii otomane la Dunare, unde fortele sultanului au fost uzate in lupte, nu Intotdeauna de amploare. Rezistenta romanilor, alianta statelor cre~tine (Polonia, Ungaria), precum ~i faptul ca nu se aflau In principala cale de Inaintare a turcilor spre Europa Centrala sunt tot atitia factori care au contribuit Ia mentinerea
autonomiei Tarilor Romane.
Pentru turci, devenise mai rentabil un regim indirect de dominatie
prin intermediul administratiei romiine~ti. In felul acesta, Tara
Romiineasca dupa 1420, Moldova dupa 1456 iar Transil vania dupa
1541 devin platitoare de tribut, asiguriind totodata provizii pentru
armata ~i Imperiu. Modelul juridic avea sa fie stabilit prin Capitulatii
(act de legamant), prin care turcii promit respectarea integritatii
teritoriale ~i neamestecul in treburile interne.
Subiectul II
I. Imre Nagy.
2.1968.
3.1979.
4.
"Poporul ungar dore~te sa consolideze ~i sa dezvolte rezultatele delinute prin revolufia sa nalionalci."
5.
"Raspundem tuturor: intregul popor roman nu va permite nimanui sa inca/ce teritoriul patriei noastre."
6.
"S-a spus ca in Cehoslovacia exista pericolul contrarevo/ufjet' ~i "Forfele contrarevolu/ionare au dec!an~at un razboi nedec!arat impotriva Republicii democratice a Afganistanulut'.
191
,fOrie. Bae
7. Odata 'incheiata distrugerea vechiului regim politic ~i a pr.incipalelor sale institutii, comuni~tii ail continuat sovietizarea Romaniei prin impunerea statu lui totalitar ~i al controlului complet asupra sociei1itii. Sunt constituite organele de represiune, Securitatea (1948) ~i Militia (1949), menite sa apere "cuceririle democratice" ~i sa reprime orice forma de rezistenta.
Un obiectiv important al noii puteri I-a constituit transform area vechii economii de piata 'intr-o economie centralizata. In acest scop, este organizata nationalizarea principalelor mijloace de productie ~i trecerea lor In proprietatea statului (1948). Un an mai tarziu, Plenara
c.c. a P.M.R. (3 -5 martie 1949) decidea transform area socialista a agriculturii sau, mai bine spus, lichidarea completa a proprietatii rurale. Acum au luat fiinta, dupa modelul sovietic, gospodariile agricole, proces care va intampina 0 mare rezistenta din partea taranimii. Este momentul in care intervin organele de represiune, cu misiunea de a-i convinge pe tarani de binefacerile regimului socialist.
Subiectul III
Constitutia reprezinta actul juridic ~i politic fundamental al unei tari.
Ea reglementeaza relatiile referitoare la forma de guvemamant,
structurile ~i atributiile puterilor in stat ~r formuleaza drepturile
fundamentale ale cetatenilor.
In prima jumatate a secolului al XX-lea au fost adoptate in Romania
urmatoarele legi fundamentale: Constitutia din 1923, cea din 1938 ~i
ceadin 1948.
Necesitatea adoptarii Constitutiei din 1923 a fost determinata de
schimbarile din primele decenii ale secolului al XX-lea, respectiv
de faurirea statului national unitar roman, de unirea Basarabiei (27
martie 1918), a Bucovinei (15/28 noiembrie 1918) ~i a Transilvaniei
(I decembrie 1918) cu Romania.
Infaptuirea Romaniei Mari reclama unificarea organizarii de stat ~i a
legislatiei, care avea sa favorizeze progresul'intregii natiuni.
Adoptarea Constitutiei din 1938 a fost determinata de dorinta regelui
Carol al II-lea de a institui un regim de guvemare personaJa, 'in
contextul crizei aparute In urma alegerilor din 1937 (niciun partid
politic nu obtinuse 40% din voturi pentru a primi prima electoral a,
adica posibilitatea de a forma guvemul).
Ultima dintre constitutii, cea din 1948, a fost adoptata in conditiile
sfiir~itului celui de-al Doilea Razboi Mondial, a ocuparii tarii de catre
sovietici, a cuceririi puterii politice de catre comuni~ti ~i a inlaturarii
monarhiei.
192
Rezolvarea variantelor
Legile fundamentale din anii 1923 ~i 1938 se bazau pe principiul monarhiei ereditare a familiei de Hohenzollem Sigmaringen, prin Ferdinand I (Constitutia din 1923) ~i Carol al II-lea (Constitutia din 1938).
Succesiunea se asigura prin ordinul de primogenitura,pe linie masculina (0 asemanare intre cele doua Constitutii).
Deosebirile au in vedere atributiile regel~i. In timp ce prin Constitutia din 1923 regele exercita puterea executiva impreuna cu guvemul, prin cea din 1938 regele devenea capul statului iar puterea executiva ii era incredintam lui, care 0 exercita prin guvemul sau; , acesta poate emite decrete-Iegi, iar puterea legislativa se exercita tot de rege, prin Reprezentanta Nationala.
Prin Constitutia din 1938, exercitiul puterilor constitutionale trecea 'in mainile regelui. Prevederea din titlul "Despre drepturile romanitor" referitoare la dreptul de asociere ~i 'intnmire (precum prevedea Constitutia din 1923) nu mai este respectam, 'in conditii1e 'in care regele a suprimat, prin decret-Iege, partidele politice. De asemenea, Parlamentul era redus la un rol decorativ, ceea ce facea ca principiile noii Constitutii sa inceteze sa mai fie liberale.
Constitutia din 1923 a contribuit la democratizarea societatii romane~ti ~i, pe baza ei, au fost adoptate legi foarte importante: legea pentru u'nificarea administrativa (1925) ~i legea primei electorale (1926). In plan economic, legile elaborate de liberali au crescut ponderea industriei in cadrul economiei nationale ~i a fost diminuata ponderea capitalului strain.
Legea fundamental a a unui stat reprezinta 0 componenta esentiala a oricarui regim politic. Componentele sistemului politic interactioneaza, dar atributiile fiecareia ~i regimul politic sunt cuprinse in legea fundamentala a statului. Modificarile importante din societatea romaneasca determina de fiecare data elaborarea unei noi constitutii, care sa legitimeze noul regim.
De exemplu, revenirea la un regim democratic dupa 1989 a impus necesitatea elaborarii unei noi constitutii. Adoptata in 1991 de catre Adunarea Constituanta, aceasta a fost revizuita in 2003, fiind important modul'in care Constitutia este pusa in practica ~i respectata, spre a asigura dezvoltarea unei sociemti democratice.
193
[storie. Bac
REZOLVAREA VARIANTEI 18
Subiectul I
1.
V~ovia.
2.
Nicolae Ceau~escu.
3.1968.
4.
Sursa A: "Fortele antisocialiste ~i revizioniste au acaparat pres a, radioul, televiziunea, transformandu-Ie in tribune pentru a ataca partidul comunisf' ~i "Frontiera occidentala a Cehoslovaciei nu ii apartine numai acesteia, ci intregii tabere socialiste.".
5.
Sursa B: "Patrunderea trupelor celor cinci tari socialiste in Cehoslovacia constituie 0 mare gre~eala ~i 0 primejdie grava pentru pacea in Europa" ~i "nu exista nicio justificare (...) pentru a admite, pentru 0 clipa numai, ideea interventiei militare in treburile unui stat socialist (ratesc. ".
6.
Primavara de la Praga.
7.
Distantarea fata de puterea sovietica, inceputa timid dupa plecarea Armatei Ro~ii, se va accentua dupa 1964, ca urmare a refuzului partii romane de a colabora la proieclul ce prevedea crearea unei economii transnationale in spatiul controlat de Uniunea Sovietica. Planul Valev, dupa cum era cunoscut, rezerva Romiiniei rolul de fumizor de produse agricole. Ca urmare, Romania tacea acum pasul decisiv spre comunismul de tip national. Urmeaza apoi recuno~terea Germaniei capitaliste, Romania fiind primul stat socialist care a stabilit relatii diplomatice cu aceasta ~i, tot acum, stabilirea de relatii diplomatice cu Israelul (J 967). In final , pentru ca a refuzat sa participe la invadarea Cehoslovaciei (1968) alaturi de statele membre ale Tratatului de la
. Var~ovia, Romania a fost privita cu admiratie de tarile occidentale. Era semnificativa det~area tarii noastre fata de politica Moscovei.
In consecinta, trebuie subliniat ca independenta fata de U.R.S.S. a insemnat in acela~i timp consolidarea national-comunismului, care va evolua spre revenirea la practicile staliniste ~i la izolarea diplomatica a Romaniei.
Subiectul II
1.
Dinastia Basarabilor.
2.
Stefan cel Mare.
3.
Domnitorul a folosit tactica retragerii locuitorilor "dincolo de muntr, in Polonia. Griinele au fost taiate ~i arse, ~i la fel chiar ~i papura din mla~tini; " Tara era de~arta de oameni ~i pretutindeni se ridica un nor de carbune". Tratatele incheiate de domnitori cu Imperiul Otoman au fost incheiate nu ca invin~i, ci ca invingatori; prin acestea
194
Rezolvarea variantelor
s-a recunoscut autonomia (dreptul de organizare in plan intern tara nicio interventie din afara).
4.
Stefan cel Mare a con~tientizat raportul inegal de forte Intre oastea din Moldova ~i cea a lmperiului Otoman. Consecinta a fost aplicarea tacticii pamiintului parjolit ("grane taiate"; ,,s-au taiat ierburile ~i granele, a pus sa fie totul ars" ), astfel ca sultanul a glisit 0 tara "de~arta de oameni ~i pretutindeni se ridica un nor de ciirbune".
5.
Victoria politica se datoreazli renuntArii la continuarea conflictului militar ~i s-a concretizat in incheierea pacii, adeseori favorabila celor mai slabi. Capitulatiile emise de sultanul Imperiului Otoman favorizau Tarile Romane (ca vasale), prin recuno~terea statutului de autonomie in schimbul achitarii unor obligatii fata de Poarta (tributul reprezentand initial 0 rascumparare a pacii).
6.
Sfatul Domnesc ~i Biserica.
7.
Dupa confruntarea militara din 10 ianuarie 1475 de la Vaslui (Podul /nalt), dintre Stefan cel Mare ~i oastea otomanii condusa de Soliman Pa~a, domnitorul Moldovei s-a adresat puteri/or antiotomane aliate -adica Venetiei, Ungariei ~i Papei -avertiziindu-Ie de marea primejdie, de noua expeditie pe care 0 vor intreprinde turcii, periclitiind Ungaria ~i Polonia. Domnitorul exprima clar conceptia despre Moldova ca "poarta a cre~tinata{it': "daca aceastii poarta a cre~linatatii va fi pierduta, alunci toata cre~tinatatea va fi in mare primejdie" (fragment din scrisoarea circulara catre principii cre~tini, data de Stefan cel Mare la Suceava, in 25 ianuarie 1475).
Neprimind niciun raspuns din partea principilor cre~tini, domnitorul Moldovei i-a tagaduit "credinta v~nicii" regelui Matei Corvin; dorrmitorul se angaja sa participe la campaniile suzeranului sau impotriva Imperiului Otoman. Stefan cel Mare considera firesc, in virtutea relatiilor de suzeranitate-vasalitate, sa beneficieze de ajutorul regelui Matei Corvin, in cazul unei campanii otomane Impotriva Moldovei.
Subiectul III
Regimul politic din perioada interbelica are la bazli Constitutia din anul 1923, una din cele mai democratice la nivel european. Caracteristica epocii 0 constituia pluripartitismul, aviind la bazli votul universal, mentinerea ~i consolidarea democratiei parlamentare, iar In arena politica se impuneau doua partide principale: P.N.L. (Partidul National Liberal) ~i P.NT (Partidul National Tliriinesc), aflate In
competitie pentru putere. Tot acum apar organizatii extremiste (Legiunea Arhanghelului Mihail-devenitli Garda de Fier ~i Partidul Comunist).
P.N.L. a fost in epoca interbelica cel mai puternic partid politic, reprezentiind intreaga natiune (in opinia unor giinditori Hberali), fiind
195
/storie. Bac
"partidul natiunii". Baza sociala a partidului a fost asigurata cu precadere de burghezie (industriaIa ~i bancara); conducerea apartinea a~a-numitei oligarhii financiare, grupate In jurul familiei Bratianu. Cei mai reprezentativi conduciHori ai partidului pana In anul 1930 au fost
l.I.c. Bratianu (lonel), Vintilll Bratianu, [ G. Duca.
Doctrina P.N.t., numita neoliberalism, sustinea democratia parlamentarl1; succesele Iiberale sunt evidente mai ales In perioada 1922-1 926, dind partidul condus de I.l.c. Bratianu a reu~it sa solutioneze probleme dificile, legate de unificarea provinciilor din punct de vedere administrativ ~i legislativ, de refacerea economica ~i aplicarea reformelor (Constitutia din 1923, legea agrara, legea organizarii administrative, legea Invatamantului).
P.N T a fost cel de-al doilea partid politic principal In perioada interbelica, format In anul 1926 prin fuziunea PT (Partidul Taranesc, Infiintat In 1918, avand ca pre~edinte pe Ion Mihalache) ~i P.N .R. (Partidul National Roman) din Transilvania (condus de luliu Maniu).
Baza sociala a partidului era asigurata de taranime, intelectualitate ~i de burghezia bancara ~i industriala, care dupa 1918 se simtea amenintata de oJigarhia financiara liberala din Vechiul Regat.
P.NT a avut 0 baza sociaIa mult mai larga comparativ cu P.N.t., dar a guvemat mult mai putin (1928-1931 ; 1932-1933); liderii politici admirabili sub aspect moral erau lipsiti de abilitatea politica a liberalilor. ldeologia partidului a fost taranismul, avand ca reprezentanti pe C onstantin Stere, Gh. Zane ~i Virgil Madgearu.
Alaturi de cele doua partide principale, putem mentiona ~i partidul Liga Poporului (ulterior Partidul Poporului), creat 'in 1918 sub conducerea lui Alexandru Averescu. Baza social a a fost eterogena, iar pentru a ajunge la putere, Averescu a realizat 0 'intelegere cu liberalii, guvemand'in 1920-1921, 1926-1927.
in viata politica a perioadei interbelice se afirma ~i curentele extremiste, care optau pentru instaurarea regimurilor totalitare. Extrema stanga, marxismulln varianta leninista, reprezenta ideologia Partidului Comunist din Romania. Creat 1a 8 mai 192 1, la Congresul General al Partidului Socialist de la Bucure~ti, comuni~tii au pus bazele institutionale ale partidului un an mai . tarziu, la Ploie~ti (partidul s-a afiliat la Intemationala Comunista, au ales un comitet central ~i au aprobat statutul). Extrema stanga considera Romania 0 tara Inapoiata sub raport economic, iar In 1931 s-a adoptat teza conform careia Romania se afla In fata desavar~irii revolutiei burghezo-democratice, care se va realiza "tara burghezie" Impotriva ei, sub hegemonia proletariatului ~i sub conducerea Partidului Comunist. Partidul s-a identificat cu interesele sovietice ~i In 1923 ~i-a insu~it "teza Buharin", conform
196
Rezolvarea variantelor
careia Romania era declarata stat multinational imperialist (pe baza tezei negandu-se actul de desavar~ire · al unitatii statal-nationale, Romiinia urma sa fie dezmembrata In a~a-zise "zone revolutionare"). Politica antinationala ~i interventia In rascoala de la Tatar-Bunar au oferit motivele pentru autoritatile din Romania sa scoata partidul in afara legii.
In ceea ce prive~te pertidele de stanga, retinem ca 0 mare parte a sociali~tilor care au respins afilierea la Intemational~ Comunista au Infiintat Federatia Partidelor Socialiste din Romiinia. In anul 1927 s-a unificat cu partidele socialiste din Transilvania, Banat ~i Bucovina ~i au aicatuit Partidul Social-Democrat, condus de Constantin Titel Petrescu. Dupa 1931 influenta politica a social-democratilor a scamt continuu.
Curentul de "extrema-dreapta" a jucat un rol mult mai important In viata politica dedit mi~carea de stanga. Avand ca baza sociala intelectualitatea, studentimea, acest curent considera ca societatea romaneasca de dupa razboi este bolnava ~i se manifesta incapacitatea de a Intelege specificul national.
Mentorul spiritual al extremei drepte a fost Nae Ionescu, dar conceptiile lui au fost sustinute ~i dezvoltate ~i de alti intelectuali, precum Mircea Vuicanesu ~i Dan Botta. Ideologia legionara se caracteriza prin nationalism agresiv, intolerant ~i xenofob (aversiune fata de alte popoare ~i nationalitati).
Antisemitismul (atitudine ostila fata de evrei) In Romania a vizat expulzarea evreilor din viata economica ~i . culturala ~i educarea tineretului 'in spirit cre~tin ~i nationalist.
A.C. Cuza a fondat In anul 1923 Liga Apararii National-Cre~tine. Unul din discipolii lui A.C. Cuza a fost Comeliu Zelea Codreanu. EI a creat organizatia nationalista Legiunea Arhanghelului Mihail (1927), devenita In 1930 Garda de Fier.
Intre alegerile dintre 1931 ~i 1937, Garda de Fier a devenit 0 mi~care de masa, reu~ind sa obtina 15,58%. Alegerile din 1937 au reprezentat un test defavorabil pentru democratie. Nici unul din partidele politice nu a obtinut 40 % din voturi 'in alegeri, ceea ce I-a determinat pe Carol al II-lea sa desemneze Partidul National-Cre~tin condus de Octavian Goga sa formeze guvemul.
Constitutia din 1938, elaborata de Carol al II-lea, care instaura regimul monarhiei autoritare, a fost completata cu decrete-Iegi. Un astfel de decret-Iege a fost adoptat la 30 martie 1938, prin care erau dizolvate partidele politice. Prin aceasta masura Inc eta pluralismul politic ~i astfel dreptul de a activa in viata politica 'ii revenea unui singur partidFrontul Rena~terii Nationale (devenit Partidul Natiunii in 1940).
197
[storie. Bac
REZOLVAREA VARIANTEI 19
Subiectul l
I. Ion Dinca.
2.
1964.
3.
PIanul Valev.
4.
,,Acest plan Valev propunea sa se constituie un complex interstatal dunarean"
5.
"Data fiind diversitatea condi{iilor de construclie socialista (.. . ) nimeni nu poate hotarf ce este just # ce nu pentru alte {ari sau part ide. "
6.
"Complexul urma sa fie condus de Uniunea Sovietica. Planul Valev era 0 oribilitate pentru Romania."
7. La sfli~itul celui De-al Doilea Rl1zboi Mondial, Romania a fost plasata In tahara state lor Invinse ~i ca urmare a hotararilor Conferintei de la lalta privind impartirea lumii In zone de influenta, in sfera sovietica.
A~adar, acest aspect, dublat ~i de prezenta milltara a Armatei Ro~ii, va contribui decisiv la evolutia ulterioara a regimului comunist. Instalat prin forta la putere, regimul de orientare stalinista avea sa scoata pentru 0 jumatate de veac Romania qin randul tarilor democratice. A urmat integrarea in Consiliul Economic de Ajutor Reciproc (C.A.E.R., 1949) ~i In Tratatul de la Var~ovia (1955). Apoi, in concordantrt cu decizia lui Stalin, se adopta 0 atitudine ostila fata de autonomia politica a lugoslaviei ~i va fi sustinuta invadarea Ungariei de catre Hru~iov (1 956). Condu~i de comunistul reformator Imre Nagy, maghiarii incercau sa puna capat sistemului partidului unie ~i sa obtina retragerea Ungariei din Pactul de la Var~ovia. Un moment important al istoriei noastre postbelice I-a reprezentat retragerea trupelor ruse din Romania (1958), dupa care conducerea comunista de la Bucure~ti Incepe sa fad . primii p~i spre distantarea de Moscova.
In consecintrt, se poate spune ca datorita prezentei militare, U.R.S.S. a contribuit decisiv la transform area Romaniei Intr-o "democratie populara", cu un regim sovietizat.
SubiectullI
1.
Secolul al XIX-lea.
2.
Cetlltile Turnu, Giurgiu ~i Brnila, aflate pe malul stang al Dunarii.
3.
Libertatea deplina comerciala (prin desfiintarea monopolului comercial otoman); puterea suzerana in Principate era imperiul Otoman.
4.
Cetatile situate pe malul stang al Dunarii (Turnu, Giurgiu ~i Braila) au fost transformate in raiale turce~ti (cetatea ~i teritoriul inconjurntor
198
Rezolvarea variantelor
In care s-a instituit administratia turceasca ~i unde se aflau garnizoane otomane) in secolul al XV-lea. Teritoriile mentionate vor fi Inapoiate Valahiei prin tratatul de la Adrianopol, din anul 1829, Incheiat In urma razboiului ruso-turc.
5.
Principatele Romane, Moldova ~i Tata Romaneasca, i~i vor pastra statutul de autonomie, care permitea alegerea domnitorilor de catre tara, din randul boierilor: "alegerea va fi facuta dupa consimlamantul ~i voin{a Sublimei Porli. de catre A dun area generala a DivanuluF'.
6.
In prima jumatate a secolului al XIX-lea, Principatele Romane se aflau in relatie de suzeranitate-vasalitate cu Imperiul Otoman; din secolul al XVIII-lea s-a instituit ~i protectoratul Imperiului Tarist, protectorat care devine oficial din anul 1829, prin tratatul de la Adrianopol, "Rusia garantandu-le prosperitatea".
7.
Una din consecintele In plan intern din Tratatul de pace de la Paris, din anul 1856, vizeaza infiintarea adunarilor ad-hoc, cu rol consultativ (daca romanii doresc unirea Principatelor Romane) ~i reprezentativ (in cadrul adunarilor urmau sa fie reprezentate toate categoriile sociale).
Adunarile ad-hoc se vor intruni la I~i ~i Bucure~ti In anul 1857, ~i vor hotari: -unirea Tarii Romane~ti eu Moldova intr-un singur stat, cu numele de Romania; -print strain cu mo~tenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare din Europa, ai carui mo~tenitori sa fie crescuti In religia tarii; -guvern constitutional ~i reprezentativ ~i adunare ob~teasca care sa reprezinte interesele generale ale populatiei romane; -respectarea autonomiei ~i drepturilor internationale, dupa cum sunt hotarate prin capitulatii. Adunarile ad-hoc, tara a avea un rol decisiv in ,problema unirii Principatelor Romane, au inscris dorintele romanilor din acel moment.
Subiectul III Primele forme de rezistenta armata anticomunista au aparut in Bucovina, odata Cll patrunderea trupelor sovietiee (1944).
Rezistenta armata anticomunista din Romania s-a desta~urat in zonele muntoase ~i cele puterni c implidurite (1944-1 960). Luptatorii proveneau din toate segmentele sociale: militari, legionari, intelectuali, preoti, studenti, tarani care se opuneau colectivizarii, femei ~i muncitori. Oficial, ace~tia erau numiti de autoritatile comuniste "banditi", "terori~ti", "Iegionari", "fasci~ti". Dotarea cu armament era precara: arme abandonate de armata germana In retragere, arme de vanatoare, arme
199
/storie. Bac
~i munitie capturate de la fortele represive. Luptatorii atacau de obicei grupuri izolate ale fortelor represive, eliminau activi~ti de partid din sate sau aClionau In vederea destabilizarii anumitor zone ~i chiar declan~arii unor revolte regionale. Durata ~i eficienta acestor grupari . depindea de atitudinea populatiei locale. Numero~i sateni Ie ofere au adapost, alimente ~i informalii despre trupele de represiune, allii Ii tradau. Impotriva lor, regimul comunist folosea Securitatea, Militia, unitati militare, uneori chiar ~i armament greu. Se foloseau arestari masive pentru intimidarea populatiei locale ~i se recrutau informatori. Principalele centre de rezistenta au fost In Bucovina, Muntii Banatului (colonel Ion Uta), Maramure~, Muntii Apuseni (maior Nicolae Dabija?), Vrancea ~i Muntii Neamtului. Deosebit de intensa a fost rezistenta In Muntii Fagara~ului, unde actionau grupurile conduse de Ion Gavrila Ogoranu pe versantul nordic ~i grupul colonelului Gh. Arsanescu ~i ale fratilor Toma ~i Petru Arnautoiu pe versantul sudic.
o alta forma de rezisten!a anticomunista 0 constituiau revoltele ~i rascoalele larane~ti impotriva echipelor de colectivizare trimise de Partidul Comunist. Regiuni Intregi au fost asediate cu ajutorul Militiei ~i Armatei In Bihor, Arad, Suceava, Vla~ca, Gorj. Dupa 1959 orice rezistenla a fost eliminata, ca urmare a incheierii colectivizarii.
Dupa distrugerea grupurilor armate anticomuniste din mun1i, regimul comunist nu a mai fost confruntat cu fenomene de rezistenta decat dupa 1975, sub forma disidentei intelectuale (Paul Goma, Doina Cornea, Dan Tudoran, Ana Blandiana, A. Ple~u) care au criticat cultul personalitatii ~i au cerut respectarea drepturilor omului. Impotriva lor, regimul va dezlantui un val de perseculii, izoliindu-i, instituind domiciul obligatoriu sau deportandu-i ill zone indepartate ale 1arii. Ei s-au alaturat protestelor unor largi pat uri ale populaliei impotriva agravarii condi1iilor de viata, care au culminat cu greva minerilor din Valea Jiului (1977) ~i puternica demonstralie de protest a muncitorilor din Bra~ov (1987).
De asemenea, un rol important in sus!inerea disidentei ~i a moralului celor care luptau impotriva regimului comunist revine postului de radio Europa libera.
Represiunea politica era realizata cu ajutorul instrumentelor create de partido Securitatea (Directia Generala a Securitatii Poporului) infintata in 1948 s-a facut cu asistenta consilierilor sovietici: Pantelei Bodnarenco (gen. It. Gh. Pintilie), Boris Grunberg (gen. AI. Nicolschi) ~i al!ii. Un an mai tiirziu, au fost infiintate trupele de securitate, bine dotate ~i instruite, putiind interveni ImP'2triva celor care ameninlau regimul comunist (Iuptatorii din munti). In primii ani de existenta, Securitatea
200
Rezolvarea variantelor
putea aresta, ancheta, intema ~i executa pe opozan1i. Ea va teroriza intreaga populatie a Romaniei, atat prin efectivele ei (38 000 de persoane in 1989) dit ~i prin numarul mare de informatori (400 000 persoane).
Militia, infiintata in 1949, pe langa atributiile proprii, a secondat Securitatea in reprimarea ~i terorizarea populaliei. De asemenea, un rol semnificativ In represiunea politica II va juca ~i Justitia, total aservita puterii comuniste.
Sistemul concentrationar romanesc a imitat modelul sovietic, comuni~tii romani u~arind sa-~i elimine toti adversarii politici. In coloniile de munca (canalul Dunare -Marea Neagra), pe langa interogatoriile interminabile, torturile salbatice din timpul anchetelor, detinutii politici trebuiau sa suporte munca istovitoare, subalimentatia ~i comportamentul inuman al gardienilor. De 0 sinistra celebritate se bucurau inchisorile de la Sighet, Gherla, Ramnicu Sarat, Aiud, Jilava, Fagara~, Miercurea Ciuc. •
Dupa 1950 a fost Incurajata metoda reeducarii prin violenta, devenita celebra mai ales datorita experimentului de la Pite~ti. Incepand cu anul 1964, regimultnchisorilor ~i exterminarea fizica au fost tnlocuite cu metode mai subtile de supreaveghere a societatii.
REZOLVAREA VARIANTEI 20
Subiectull
I. Secolul al XX-lea.
2.1958.
3.8 mai 1921.
4.
"Romania are acum forte armate de incredere, capabile sa raspunda provocarilor imperialiste, sa apere cuceririle socialiste ale poporului roman"
5.
"Este necesar sa dezvoltam tot mai puternic democra{ia in activitatea $i viala partidulut'
6. N. Hru~ciov.
7. La 6 martie 1945, comuni~tii preiau puterea executiva (guvemuI) apoi, prin falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, se constituie un parlament in care majoritatea era favorabila comuni~tilor, incredintiJ.ndu-le, practic, ~i puterea legislativa. Prin abdicarea regelui (30 decembrie 1947) ~i proclamarea Republicii Populare Romane, se incheia distrugerea vechiului regim politic. P.C.R. a continuat sovietizarea Romaniei prin impunerea statului totalitar ~i a controlului
201
[storie. Bac
complet asupra societ1itii. Sunt adoptate, dup1i modelul sovietlc, Constitutiile din 1948 ~i 1952, care au dat putere de lege noului regim politic, iar reprimarea oric1irei forme de rezistent1i este mcredintat1i unor organe nou-infiintate -Securitatea (1948) ~i Militia (1949) justitia fiind intru totul subordonat1i. Vechea economie de piat1i este transformat1i mtr-o economie centralizat1i ca urmare a nationaliz1trii, supus1i apoi planific1irii prin planuri cincinale. Industrializarea, cooperativizarea agriculturii, cultura supus1i ideologiei de partid vor fi principalele tms1ituri ale societ1itii romane~ti postbelice.
SubiectullI
1.
Coreea.
2.
J.F. Kennedy.
3.
1979.
4.
"Dacii pierdem riizboiul impotriva comunismului in Asia, ciiderea Europei este inevitabilii."
5.
"Atacul sovietic a modificat situatia strategicii in aceastii parte de lume. (... ) Uniune.a Sovieticii va pulea controla 0 regiune de interes strategic $i economic"
6.
Europa Occidental a, Extremul Orient ~i State Ie Unite.
7.
Dupa Incheierea r1izboiului (1945), confruntarea dintre Marile Puteri a continuat sub forma Razboiului Rece, avand ca protagoni~ti
S.U.A. ~i U.R.S.S.
Profitand de prezenta militar1i masiv1i, Uniunea Sovietica a contribuit decisiv la transformarea statelor din Europa de Est In "democratii populare", c1irora Ii s-au impus regimuri politice de sorginte sovietica. Americanii r1ispund prin lansarea doctrinei Tmman (1947), avand 0 componenta economica (Planul Marshall) ~i una militara. Se pun bazele N.A.T.O., In timp de sovieticii realizeaza prima explozie nucleara (1 949) ~i Infiinteaza Organizatia Tratatului de la Var~ovia, cativa ani mai tiirziu (1955). Apareau, in felul acesta, cele doua blocuri politico-militare, ~i se declan~a 0 masiva cursa a Inarmarilor, inclusiv nucleare.
Subiectul III
Perioadei secolelor VIII-IX ii este caracteristica convietuirea romano-slava, in cadrul unor formatiuni politice timpurii. Despre existenta a trei ducate la est de Tisa, ne sta marturie cronica notarului Anonymus, Gesta Hungarorum. Cronica Ii mentioneaza pe romani alaturi de slavi ~i bulgari la stabilirea ungurilor In Panonia;Jn secolele al X-lea ~i al XI-lea, romanii sunt mentionati sub numele de "Blachi ac pastores romanorum" ("vlahii p1istorii romanilor").
202
Rezolvarea variantelor
Izvorul istoric mentionat atest1i la est de Tisa trei ducate:
-ducatul lui Menumorut (situat Intre Tisa ~i Porti1e Mese~ului -Muntii Apuseni, Some~ul inferior ~i Mure~ul inferior); centrul era situat la Biharea (Bihor);
-ducatullui Glad (aflat Intre Tisa, Carpati, Mure~ ~i Dun1ire); centre Intarite la Cuvin ~i Or~ova (Banatul de mai tarziu); -ducatul lui Gelu (marginit de Portile Mese~ului, Some~, cursul mijlociu al Mure~ului) avand centre Intarite la Dabaca ~i Moldovene~ti.
Cronica 11 mentioneaz1i pe "Gelu quidam Blacus" ("Gelu zis romanul"), avandu-i ca supu~i pe romanii ~i slavii ("Rlasii et slavit') care traiau In "Iara de dincolo de piidurt', ~i care aveau pamanturi fertile, sare ~i aur. IT' fata pericolului extern al pecenegilor, armata lui Gelu l~i apara cetil[ile de lemn ~i pamant numai cu "arCliS et sagettas" . Situatia nu se va schimba ~i, In contextul atacurilor organizate de unguri, Gelu este ucis langa raul Copus (Capu~), In drum spre castrul sau de la Gilau, pe valea Some~ului. Dupa moartea sa, nc spune Anonymus, localnicii fratemizeaza cu inamicul ~i I~i aleg un nou conducator, pe Tuhutum. Autorul mentioneaza ca, timp de aproape un veac, Tuhutum ~i urma~ii sai,. Gyla cel Batran ~i Gyla cel Tanar. au stapanit partea de apus a Transilvaniei "in pace $i fericire".
Continuitatea in dou1i dintre formatiunile politice mentionate, In cea a lui Gelu prin Gyla ~i in cea a lui Glad prin Ahtum, este atestata de Jlia(a Sflintului Gerard (izvor din secolul al XI-lea). Atlam din acest izvor istoric ca Gyla refuza ,,sii fie cre!jtin" de rit catolic, de aceea este Invins, capturat ~i mchis pe viat1l de regele Stefan.
Despre Ahtum, izvorul mentioneaza ca nu recunoa~te nicio autoritate, ba mai mult, vamuie~te sarea regalitatii maghiare, care coboara pe Mure~. In urma contlictului eu acesta, Ahtum este Invins, iar teritoriul sau este ocupat.
Premisa extema vizeaz1i raportul cu ungurii, ale earor atacuri spre vest au fost oprite In anul 955, de catre Otto I, pe raul Lech. De aceea actiunile lor se vor Indrepta spre est, iar cucerirea Transilvaniei se Incheie In secolul al XllJ-Iea. In anul 1222 u'}gurii sunt atestati doeumentar la limita r1isariteana, pe linia Carpatilor. In jurul anului 1000, regele Ungariei se cre~tineaz1i ~i, sub pretextul raspandirii cre~tinismului catolie, va action a spre cucerirea teritoriului intracarpatic.
Dupa anul 1100, regalitatea ungara va Ineerea sa impuna treptat modelele de organizare politico-administrative, religioase ~i soeioeeonomice de tip apusean.
In plan politic, In anul 1111 sunt atestati Mercurius, "princeps
Ultrasilvanus" ~i Simion, eatolic, In calitate de "episcopus Ultrasilvanus".
203
Istorie. Bac
Forma de organizare politica care se va impune este forma de organizare romaneasca -voievodatul. La 1176, documentele 1\ mentioneaza pe "voievodul Leustachius", vasal al regelui Ungariei. Mentinerea vechii denumiri autohtone pentru noul conducator al Transilvaniei are, pe de
o parte, semnificatia existentei popula!iei romane~ti, iar pe de alta parte, rezistenta localnicilor la modelul impus anterior de cuceritori principatul. Spre sfar~itul secolului al XIII-lea ~i Inceputul celui urmator, voievozii Roland Bor~ ~i Ladislau Kan I~i asuma prerogative sporite.
Din punct de vedere administrativ, regalitatea maghiara a Incercat sa
impuna controlul. Primul comitat organzat a fost cel al Bihorului,
atestat documentar la 111 1. Au urmat apoi comitatele Dabaca, Crasna,
Cluj, Alba, Satmar, Arad. Conduse de un comite, avand 0 gamizoana
militara ~i stapanind un domeniu sau un complex de domenii,
c~mitatele erau subordonate direct regalitatii maghiare.
In celelalte zone din Transilvania se pastreaza vechile forme de
organizare administrativa: districtele (Tara Fagara~ului, Tara Rodnei,
Tara Amla~ului, Tara Oa;mlui). Acestea cuprindeau vechile cnezate
sau parti din voievodatele locale ~i erau conduse de voievozi, cneji sau
juzi care aplicau principiile "obiceiului pamdntuluz".
Unitatea teritorial-administrativa a sa~ilor sau a secuilor purta
denum irea de scaun ~i era de inspiratie districtual romaneasca.
Secuii, a caror origine este controversata, au reprezentat avangarda armatei ungare In timpul cuceririi Transilvaniei. De aceea, Ii yom Intalni initial In Bihor (secolul al XI-lea), apoi pe Tamave (secolul al XII-lea) ~i abia la Inceputul secolului al XIII-lea In zona de est, unde se afla ~i astazi.
Sa~ii, coloni~ti de origine german a din secolele XII-XIII, au fost adu~i de regele Ungariei, Andrei al fI-Iea, ~i a~eza!i In zone locuite majoritar de romani (Tara Barsei, zona Bistritei). Sa~ii au avut In primul rand un rol economic ~i au fost darui!i cu 0 serie de privilegii (dreptul de a construi ceta!i de lemn, de a face comert), larga autonomie ~i dependenta. excesiva de regele Ungariei, a~a cum reiese din Bula de aur a sa~ilor, de la 1224. Cele mai importante ora~e pana la marea invazie tatara (1241-1242) au fost Bra~ov, Sibiu, Cluj, Bistrita ~i centreIe episcopale Alba Iulia ~i Oradea. lata, deci, ca prezenta germana In Transilvania a fost un factor de progres cu efecte benefice.
In secolul al XIII-lea, cucerirea Transilvaniei de catre regalitatea maghiara a fost Incheiata odata cu colonizarea cavalerilor teutoni (1211 -1225). Motivele prezentei lor au fost multiple: militare (pentru respingerea atacurilor cumanilor ~i declan~area frontului cruciadei peste
204
Rezolvarea variantelor
Carpati), religioase (pentru atragerea la catolicism a autohtonilor) ~i politice (pentru consolidarea puterii regalitatii maghiare In acest spatiu geografic ).
Astfel, voievodatul Transilvaniei poate fi considerat ca primul stat medieval romanesc. Cuceritorii maghiari nu au putut sa i~i impuna stapanirea asupra unei populatii majoritar romane~ti, astfel ca au fost nevoiti sa accepte 0 larga autonomie ~i largi privilegii.
Formarea statelor medievale romane~ti a reflectat unitatea de civilizatie din Intreg spatiul romanesc, a constituit un moment important pentru istoria romaneasca ~i pentru aceea a Europei de Sud-Est ~i a ingaduit domnitorilor romani sa se integreze in lumea europeana a epocii lor.
Tarile Romane au jucat, inca de la sfar~itul secolului al XIV-lea, un rol important in lupta antiotomana spre Europa Centrala.
REZOLVAREA VARIANTEI 21
Subiectul I
I. "Claca este des{iin(ata pentru de-a pururea !ji de astiizi voi sunteli proprietari pe locurile supuse stapdnirii voastre ... ".
2.
Statutul Principatelor este acela de unitate -"Unirea de{initiva a Principatelor" .
3.
Legea rurala (din 14 august 1864); Unirea Principatelor Romane (1859).
4.
A: "de astiizi voi sunte(i proprietari pe locurile supuse stapdnirii voastre" -"Claca este des{iinfatii pentru de-a pururea".
5.
B: "Eu sunt credincios misiunii ce mi-a(i dat" -"am proc/amat, inaintea domniilor voastre, edt !ji inaintea liirei, Unirea de{initiva a Principatelor." .
6.25
decembrie 1863 -Legea de secularizare a averilor manastire~ti (manastirile tnchinate, a caror suprafata reprezentau 25% din pamantul arabil); 25 noiembriel7 decembrie 1864 -Legea instruqiunii publice (prima lege modema a invatamantului public ~i privat, elementar ~i superior).
7.
Statui modem roman, Romania, s-a implicat In a doua jumatate a secolului al XIX-lea In Razboiul. de lndependenta (evenimentul a redeschis "Problema· orientala"). In anul 1876, domnitorul Carol I afirma ca "Problema Orientala" nu-~i va gasi rezolvarea decat odata cu destramarea Imperiului Otoman.
La 9 mai 1877, Mihail Kogalniceanu, ministru de exteme, proclama independenta de stat a Romaniei In Adunarea Deputatilor (Ia 10 mai 1877 independenta este proclamata ~i In Senat). Reactia Marilor Puteri
205
fstorie . Bac
fata de actul de la 9 mai 1877 a fost diferita; au existat state eu atftudine rezervata (Franta ~l Ita1ia), state care considerau ca prin acest act s-au incaIcat tratatele (Marea Britanie), state care nu s-au pronuntat dedit dupa razboi (Franta, Italia), state ca!'e apreciau Romania ca rebela (lmperiul Otoman) sau care recuno~teau independenta de facto, nu de iure (Imperiul Tarist).
In anii 1877-1878, Romania a participat la cucerirea independentei de stat (alaturi de armatele ruse~ti) iar in 1878, prin tratatele de pace de la San Stefano (In Imperiul Otoman) ~i Berlin, a fost recunoscuta independenta de stat a Romaniei, redob-indirea Dobrogei, DeItei Dunarii ~i Insulei Serpilor ~i pierderea jud;:telor Bolgrad, Cahul ~i Ismail, In favoarea Imperiului Tarist.
Subiectul II
I. Secolul al XIX-lea.
2.
1914.
3.
14 august 1916.
4.
"Nu trebuie sa nesocotim faptul cii opinia publica este impotriva unui riizboi alaturi de Tripla Aliantii."
5.
"Doi ani de razboi (...) au dovedit co Austro-Ungaria. ostilii oricarei reforme interne ce ar putea face m:Ji blmii viata popoarelor sale"
6.
19 14-1916 -"Doi ani de riizboi. in cursul ciirora RO/;'ania a piistrat neutralitatea"
7. Incheierea Pactului Ribbentrop-Molotov ~i apoi izbllcnirea eelui de-al Doilea Razboi Mondial (I septembrie 1939), au gasit diplomatia de la Bueure~ti 'intr-o avansata stare de izolare. Dupa eaderea Frantei (iunie 1940), Romania s-a aflat fata'in fata cu agresivitatea dezlantuita a statelor totalitare german ~i sovietic. De la notele ultimative sovietice (26 -27 iunie 1940) ~i pana la dictatuI de la Viena, Romania a acceptat cedarea suceesiva a Basarab iei ~i Bucovinei de Nord, d Transilvaniei de Nord-Vest ~i a Cadrilaterului. Romania pierdea aproape 0 treime din teritoriu ~i populatie. Actiunile de protest contra regelui Carol al II-lea, considerat vinovat pentru dezastruI in care ajunsese Romania, au determinat abdicarea acestuia in favoarea fiului sau, Mihai I.
Subiectul III
Monarhia a avut in Romania un rol traditional; tronul tarii fiinc ocupat ~i in perioada interbelica de regi din d'nastia de Hohenzollt:rn. Ea a Imbracat fonna constitutional a, prerogativele regale fiinrl stabilite prin Constitutia din 1923 ~i Statutul Casei Regale, din 1884. Regele exercita puterea exeeutiva: numea ~i revoca mini~tr.i. sanqiona legile,
206
~ezolvarea variantelor
exereita dreptul de gratiere, era ~eful fortelor arm ate, conferea decoratii ~i avea dreptul de a bate moneda, incheia tratate 'in numele statului roman, numea ambasadori ~i primea scrisori de acreditare. Orice act al suveranului trebuia tnsa contrasemnat de ministrul de resort. Aceste prerogative se vor mentine pana in 1938, cand datorita politicii personale a lui Carol al II-lea, vor spori.
Ferdinand I (1914-1 927), numit ~i "lntregitorul", a promulgat legile promise pe frontul din Moldova (1917): legea votului universal, reforma agrara ~i apoi Constitutia din 1923, dar nu a aprobat pacea de la Bucure~ti (1918). Ceremonia de incoronare a lui Ferdinand ~i a reginei Maria ca suverani iii Romaniei Mari va avea loc la Catedrala Reintregiriidin Alba lulia. Ea a simbolizat actul unirii tuturor romanilor sub sceptrul aceluia~i monarh. La festivitati vor fi prezenti reprezentanti din 13 state ale lumii, aceasta fiind 0 noua dovada a recunoa~terii Marii Uniri pe plan international. In timpul domniei lui Ferdinand viata politica a fost dominata de Partidul Liberal c<ondus de lonel Bratianu, fiind 0 perioada reprezentativa in erlificarea democratica a Romaniei Mari.
Domnia lui Ferdinand I avea sa fie umbrita de criza dinastica cteclan~ata de Carol, fiul lui Ferdinand ~i al Mariei, mo~tenitor al tronului ~i primul Hohenzollern naseut pe pam ant romanesc. Carol avea un comportament care devia de la obligatiile sale oficiale, manifestat inca din timpul razboiului, cand i~i parase~te regimentul din Moldova, renuntclnd la prerogativele regale, pentru a se casatori cu Zizi Lambrino. Gestul sau compromitea dinastia, provocand 0 criza de natura politica, dar la insistentele regelui, printul este determinat sa revina asupra hotararii sale. Actul de easatorie este destacut ~i Carol i~i reia pentrU scurta vreme prerogativele de mo~tenitor al tronului. Se easatore~te cu Elena de Greeia.
In 1925, Carol va reprezenta Curtea Regala a Romaniei la funeraliile reginei Alexandra a Angliei. La intoarcere a tntalnit-o pe Elena Lupescu la Paris ~i ramane cu ea in strainatate, trimitclnd 0 scrisoare tatalui sau, prin care renunta la prerogative Ie de mo~tenitor al tronului. Consiliul de Coroana Intrunit la Sinaia (31 decembrie 1925) accepta hotararea printului, iar la 4 ianuarie 1926 parlamentul a proclamat ca succesor al regelui Ferdinand pe Mihai, fiul lui Carol ~i al Elenei de Grecia.
Moartea nea~teptata a regelui Ferdinand (1927) duce la form area unei Regente, aIcatuita din printul Nicolae, patriarhul Miron Cristea ~i Gh. Buzdugan, pre~edintele lnaltei Curti de Casa!ie. Regenta prelua prerogativele regale pana la majoratul lui MihaL
207
Istorie. Sac
Sprijinit de opozitie (P.N.T.), Carol revine In Romania, I~i detroneaza fiul ~i se proclama rege sub numele de Carol al II-lea. Domnia lui va reprezenta 0 noua etapa 'in evolutia monarhiei. Abil ~i ambitios, suveranul se amesteca In viata politica, urmarind preluarea efectiva a puterii In stat ~i Inlocuirea regimului bazat pe partide politice. Pentru atingerea acestui scop, Carol al II-lea a Intretinut frictiunile dintre partide, precum ~i cele din interiorul lor, a Incurajat guvernarea prin decrete-Iegi, ignorand rolul Parlamentului, a permis prelungirea starii de asediu ~i folosirea cenzurii. Rezultatul nedecis al alegerilor din 1937 va oferi regelui 0 larga posibilitate de manevra pentru realizarea obiectivului sau, instaurarea regimului autoritar.
Regimul monarhiei autoritare este introdus la 10-11 februarie 1938, cand s-a format un nou guvern, condus de Patriarhul Miron Cristea. Primele masuri luate au fost decretarea starii de asediu, incredintarea pastrarii ordinii publice autoritatilor militare, Inasprirea cenzurii ~i numirea a noi prefecti din randul militarilor. Toate acestea au reprezentat un pas decisiv In viata politica romaneasca spre un regim dictatorial.
Noua Constitutie (20 februarie 1938), redactata de juristul Istrate Micescu, ofere a bazele juridice ale noului regim, prin care regele devenea un factor politic activo Suveranul numea guvernul, exercita puterea legislativa prin Reprezentanta Na!iomila, guverna prin dec retelegi, batea moneda, era ~eful armatei, conferea decoratii, putea Incheia pace ~i dec/ara razboi, acredita pe ambasadori. Erau dizolvate partidele ~i gruparile politice, in locul lor creandu-se Frontul Rena~terii Nationale (1 6 decembrie 1938), partid unie ce trebuia sa confere noului regim politic un suport social. Sindicatele au fost inlocuite cu breslele, cu atributii reduse, iar pentru tineret se constituia Straja Tarii, organizatie care I~i propunea adularea institutiei monarhice.
Raporturile lui Carol al II-lea cu legionarii au fost In general tensionate, suveranul luand masuri dure impotriva Garzii de Fier. Membrii sau simpatizantii acesteia au fost arestati In numar mare ~i intemati In lagare de concentrare. Fiind perceputa ca 0 agentura a Germaniei, guvernul a inceput arestarea masiva a legionarilor la putin timp dupa ce Germania anexeaza Austria, iar lichidarea lui Corneliu Zelea Codreanu ~i a Inca 12 legionari s-a tacut imediat dupa vizita lui Carol In Germania (noiembrie 1938). Dupa asaslnarea lui Armand Calinescu, noul prim-ministru Gheorghe Arge~eanu a ordonat executarea a 300 de legionari.
208
Trimiteți un comentariu Blogger Facebook