- 1521 - primul
atestat in limba romana "Scrisoarea lui Neacsu din Campulung"
adresata lui Johannes Benkner, judele Brasovului.
- traduceri in limba
romana a unor texte religioase: "Psaltirea schisana", "Psaltirea
voroneteana", "Psaltirea hurumuzachi", "Codicele
voronetean".
-
"Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie" - carte
initiatica.
- incep sa apara
cronicele de curte scrise din porunca domneasca; cei mai importanti cronicari
au fost Macarie, Azarie si Eftimie.
- activitatea
tipografului Coresi, care tipareste carti in limba slovana, dar si in limba
romana.
-> sec al XVII-lea - tipariturile
religioase: "Cozania lui Varlaam", subintitulata carte romaneasca de
invatatura,"Noul Testament de la Balgrad" (Alba-Iulia) scris de
Simion Stefan in 1648, "Psaltirea in versuri" a mitropolitului
Dosoftei, atestata in 1673, "Biblia de la Bucuresti" (1688).
-
"Letopisetul Tarii Moldovei", inceput de Grigore Ureche, care se
refera la perioada 1359-1594.Letopisetul va fi continuat de Miron Costin, care
va scrie despre evenimentele istorice cuprinse intre 1594-1661.Ion Neculce il
va continua pe Miron Costin, referindu-se la perioada cuprinsa intre anii
1661-1743.
Grigore Ureche si Miron Costin au fost
asimilati imanismului romanesc din sec al XVII-lea, diferit de cel al
renasterii din sec al XV-lea.Ambii cronicari studiaza la Polonia, primul la
Liov, al doilea la Bar, stiintele umane: greaca, latina, istoria, retorica,
literatura antichitatii, filosofia.Miron Costin este si creatorul primului poem
filosofic romanesc: "Viata lumii".Poemul cuprinde cateva motive
preluate de la autorii antici: "Fortuna Labilis", "Fugit
irreparabile tempus", "Ubi sunt qui ante nos" (Unde sunt cei de
dinaintea noastra), "Viata ca incertitudine".O lucrare importanta a
lui Miron Costin este "De neamul moldovenilor", in care constata
latinitatea limbii si poporului roman, la fel ca in Letopiset.Ion Neculce este
singurul dintre cronicarii moldoveni care nu studiaza in strainatate, stilul
sau fiind mult mai aproape de oralitate.Inaintea Letopisetului, Neculce
introduce culegerea de legende "O sama de cuvinte" (42 de legende).
- exista si
cronicarii munteni, dar acestia nu dau dovada de talent literar, ca Grigore
Ureche, Miron Costin, Neculce.Cei mai importanti cronicari munteni au fost
stolnicul Cantacuzino, Radu Greceanu si Radu Popescu.
- la sfarsitul
sec al XVII-lea si inceputul sec al XVIII-lea, personalitatea care se impune
este Dimitrie Cantemir, cel mai important umanist roman.Este cunoscator a noua
limbi straine: turca, rusa, engleza, franceza, greaca, latina, germana,
persana, italiana.Dimitrie Cantemir a scris numeroase lucrari in diferite
domenii: istorie, lingvistica, filosofie, etnografie, folclor, geografie,
muzica.Este si creatorul primului roman romanesc, "IStoria
ieroglifica", in care procedeul dominant este alegoria.
II Literatura romana premoderna (1780-1820) - perioada de tranzitie spre
literatura moderna
- la sfarsitul
sec al XVIII-lea se remarca miscarea ideologico-politica si cultural-literara,
cunoscuta sub denumirea "Scoala ardeleana".Gruparea apare in
Transilvania si reprezinta iluminismul romanesc.Iluministii ardeleni lupta
pentru drepturile moldovenilor in Transilvania, continuand ideile cronicarilor
moldoveni (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce), privitoare la originea
latina a limbii si poporului roman.Cei mai de seama reprezentanti ai scolii
ardelene au fost: Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si Ion
Budai-Deleanu. Ultimul scrie epopeea eroi-comico-satirica
"Tiganiada".
- tot acum se
remarca activitatea poetilor vacaresti (Ienachita, Alecu, Nicolae, Iancu).
- Costache
Conachi, Dinicu Golescu, Anton Pann
III Perioada pasoptista(1820-1860)
In "Originile romantismului
romanesc", Paul Cornea imparte pasoptismul in doua etape, in functie de
manifestarea critica: 1820-1840, perioada tutelata de Ion Heliade-Radulescu si
1840-1860, etapa directionata de Mihail Kogalniceanu.Acesta va publica in
primul numar al revistei "Dacia literara", aparut in 1840, celebra sa
"Introductie"."Introductia" reprezinta manifestul
romantismului romanesc, pentru ca impune unificarea culturala a tuturor
romanilor, crearea unei literaturi originale prin autohtonizarea
inspiratiei.Critica promovata de Mihail Kogalniceanu este una nepartinitoare:
"Vom critica cartea, iar nu persoana".Kogalniceanu enumera trei surse
de inspiratie, pe care le vor urma scriitorii pasoptisti: "Istoria
nationala", "Geografia patriei", "Datinele si obiceiurile
poporului roman".Prozatori: Ion Heliade-Radulescu, Mihail Kogalniceanu
(romanul "Tainele inimii", fiziologiile "Fiziologia
provincialului in Iasi", "Adunari dantuitoare"), Costache
Negruzzi ("Alexandru Lapusneanul", "Aprodul Purice",
"Sobieski si romanii"), Dimitrie Bolintineanu (romanele
"Manoil" si "Elena").
Poeti: Ion Heliade-Radulescu (balada
"Zburatorul"), Grigore Alexandrescu (fabule, satire, epistole,
meditatii), Dimitrie Bolintineanu ("Legende istorice"), Vasile Alecsandri
("Doine", "Lacramioare", "Suvenire",
"Margaritarele", "Pasteluri").
Dramaturgi: Vasile Alecsandri (comediile
"Chirita in Iasi", "Chirita in provintie", "Chirita in
voiaj", "Chirita in balon").
Altii: Alecu Russo ("Cantarea
Romaniei"), Nicolae Balcescu ("Romanii supt Mihai Voievod
Viteazul"), Ion Ghica.
->
postpasoptismul (etapa de tranzitie de la perioada pasoptista la epoca Junimii)
- reprezentanti:
Nicolae Filimon ("Ciocoii vechi si noi" (1863)), Alexandru Odobescu
(nuvelele istorice "Doamna Cheajna", "Mihnea Voda cel
Rau"), Bogdan Petriceicu Hasdeu.
IV Perioada junimista sau a marilor clasici (1860 - sfarsitul sec al
XIX-lea)
- in 1864 este
infiintata societatea Junimea, al carui mentor este Titu Maiorescu.Junimistii
editeaza si o revista, "Convorbiri literare", condusa de Iacob
Negruzzi.In aceasta revista vor publica cei mai importanti scriitori ai vremii:
Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Ioan Slavici, Ion Creanga.Ei au pus bazele
literaturii romane moderne si de aceea au fost numiti si marii clasici.
V Perioada de tranzitie, intre epoca "Junimii" si
perioada interbelica (incepe din primele decenii ale sec XX si se continua pana
la primul razboi mondial)
- in aceasta
etapa de tranzitie apar reviste cu tenta traditionala, cum au fost "Samanatorul",
in care publica si George Cosbuc si "Viata romaneasca".In ceea ce
priveste poezia, se remarca dorinta aparitiei unui nou Eminescu.Dupa moartea
marelui poet, poezia romana se afla in impas.Se naste fenomenul epigonismului
eminescian, mai ales prin Alexandru Vlahuta.Apar insa si poeti originali, ca
Octavian Goga, asimilat directiei poporaniste si George Cosbuc, care a fost
considerat neoclasic, dar si samanatorist.Samanatorismul si poporanismul au
fost directii autohtone ce au mizat pe iluminarea prin cultura a oamenilor
simpli.Octavian Goga a fost incadrat si neoromantismului prin spiritul
profetic, mesianic.El este un "poet al cetatii", deplangand soarta
romanilor din Ardeal.Tema melancoliei este dominata in lirica sa, lacrima
individuala subsumandu-se celei colective.
VI Perioada interbelica (1918-1944)
- directiile
traditionale anterioare, samanatorismul si poporanismul sunt continuate
printr-o noua tendinta, denumita traditionalism.In opozitie, se naste
modernismul.Confruntarea traditionalism-modernism este si de ordin
ideologic.Nichifor Crainic, directorul revistei "Gandirea de la
Cluj", este unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai
traditionalismului.Traditionalistii mizau pe conservarea valorilor spiritual
romanesti, respingand influentele moderne.De aceea, in scrierile
traditionalistilor, obsedanta este aparitia miturilor, traditiilor,
ritualurilor romanesti.Nichifor Crainic, ideologul miscarii traditionaliste,
era si un adept al ortodoxismului.Sub conducerea lui, revista "Gandirea"
exacerbeaza rolul ortodoxismului.Un poet care s-a autointitulat traditionlist a
fost Vasile Voiculescu.In volumele "Parga" si "Poeme cu
ingeri", referinta primordiala este Biblia.Vasile Voiculescu a considerat
traditionalismul cea mai valoroasa tendinta din literatura romana, integrandu-i
aici pe toti marii poeti, inclusiv pe Eminescu.
Cultura romaneasca este, in perioada
interbelica, duala.Pe de o parte, exista dorinta ramanerii in datele traditiei,
iar pe de alta parte, deschiderea catre occident, prin modernism.Mentorul
modernismului a fost Eugen Lovinescu, cel care a condus revista
"Sburatorul", de la Bucuresti.Lovinescu defineste modernismul in
datele sincronismului.El considera ca o cultura minora, cum este a noastra,
trebuie sa se sincronizeze celei occidentale, considerate superioara.Criticul
aminteste de un "spirit al veacului", caruia trebuie sa i se supuna
si cultura romana.Moernistii fie negau traditia, fie aceasta li se parea
insuficienta.Totusi, scriitorii valorosi s-au situat intre aceste doua directii,
pentru ca, in creatiile lor sunt vizibile elemente traditionale, dar si
moderne.AStfel, Tudor Arghezi si Lucian Blaga, care din punct de vedere
didactic apartin modernismului, au in vedere si elemente ale traditiei.In
volumele "La cumpana apelor", "La curtile dorului", Lucian
Blaga creeaza din satul romanesc un adevarat spatiu paradisiac.Intr-unul dintre
aforismele sale, autorul chiar afirma ca "eternitatea s-a nascut la
sat". Paradoxal, si Vasile Voiculescu se raporteaza la influentele
modernitatii in ultimul sau volum de poezii, intitulat "Ultimele sonete
inchipuite ale lui William Shakespeare".
La limita modernismului se situeaza
curentele de avangarda: integralismul, constructivismul, futurismul, dadaismul,
suprarealismul.Reprezentantii avangardei romanesti au fost Ion Vinea, Ilarie
Voronca, Sasa Pana, Urmuz, Trestantzara, Stefan Roll.
Poeti modernisti: George Bacovia
(simbolism), Lucian Blaga (expresionist), Tudor Arghezi, Ion Barbu.
Poeti traditionalisti: Vasile Voiculescu,
Ion Pillat.
Prozatori moderni: Camil Petrescu,
Hortensia Papadat-Blugescu, Anton Holban, Gib Mihailescu.
Alti prozatori: Liviu Rebreanu, Mihail
Sadoveanu, George Calinescu, Mircea Eliade, Mateiu Caragiale.
Dramaturgi: Camil Petrescu ("Jocul
ieielor"), Lucian Blaga, Tudor Musatescu, Alt Hiritescu
("Gaitele").
Critici: Eugen Lovinescu, Nichifor
Crainic, Garabet Ibraileanu, Serban Cioculescu, Vladimir Strainu, Perpescious.
VII Perioada postbelica (contemporana) - dupa al II-lea razboi
mondial
- este alcatuita
din trei etape:
-> prima etapa
corespunde perioadei proletcultiste, cand literatura era adiacenta politicii de
partid, cand nu esteticul conta, ci limbajul propagandei.Operele marilor
scriitori care traiesc dupa 1944 sunt interzise.Sunt promovati autorii care
scriu pentru partid.Dan Deslium Maria Banus, Veronica Porumbacu, Andrei Toma.
-> cea de-a
doua etapa incepe dupa 1960, printr-o noua generatie de scriitori, ce readuce
literatura la datele ei estetice.In poezie se remarca Nicolae Labis, Nichita
Stanescu (neomodernism), Stefan Augustin Doinas, Marin Sorescu, Ana Blandiana,
Emil Brumaru, Mircea Dinescu.In proza se impun Marin Preda, Stefan Banulescu,
Sorin Titel, Nicolae Breban, Augustin Buzura.Printre dramaturgi se numara:
Marin Sorescu, Ion Baiesu, Paul Everac, iar in critica: Eugen Simion, Alexandru
Piru, Nicolae Manolescu, George Ivascu.
-> cea de-a treia etapa coincide cu sfarsitul
sec XX (1980) si inceputul sec al XXI-lea.Este etapa scriitorilor
postmodernisti: Mircea Cartarescu, Alexandru Musina, Traian T.
Cosovei.Postmodernismul este cel mai negator curent cu putinta, pentru ca
respinge tot ceea ce s-a creat pana atunci.Scriitorii postmodernisti impun un
limbaj ironic, artificial, cu elemente din civilizatia moderna, iar personajele
create sunt, de fapt, simboluri.In postmodernism dispar granitele dintre genuri
si specii.Discursul este fragmentat.
Trimiteți un comentariu Blogger Facebook